Buzunar gol

Moldovenii au avut pierderi mari din cauza COVID-19: Cum le-a fost afectată munca

86
(reînnoit 16:55 04.09.2020)
Forța de muncă a Moldovei este constituită din 857,7 mii de persoane. Dintre acestea, peste 217 mii au declarat că pandemia COVID-19 le-a afectat munca. Șapte procente au declarat că au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

CHIȘINĂU, 4 sept – Sputnik. Peste 217 mii de moldoveni (fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste) au declarat că munca le-a fost afectată de pandemia COVID-19 în intervalul lunilor aprilie-iunie 2020. 

Din numărul total, 7% au declarat că au devenit inactivi pe piața muncii din cauza pandemiei.

Datele sunt desprinse dintr-un raport de ultimă oră al Biroului Național de Statistică (BNS), în care sunt citate concluziile unei cercetări sociologice.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar în aprilie-iunie nu au lucrat deloc este de 163 de mii de persoane – aceasta înseamnă o rată a inactivității de 8 ori mai mare, comparativ cu intervalul aprilie-iunie 2019.

În comparație cu al doilea trimestru din 2019, numărul persoanelor aflate în concedii anuale a sporit de 4 ori, iar al celor în concedii fără plată și în șomaj tehnic a crescut cu 90%.

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu a fost de 55,6 mii în aprilie-iunie 2020, în creștere de peste 10 ori față de trimestrul doi al anului trecut (4,7 mii).

Femeile s-au declarat afectate de COVID-19 într-o proporție mai mare decât bărbații – 39% versus 18,5%.  

De asemenea, populația din mediul urban a fost afectată în proporție de 33,3% de criza provocată de virus, iar cea din mediul rural – în proporție de 17,4%.

Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea ori sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial, reducerea orelor de muncă efectiv lucrate, precizează BNS.

Dintre persoanele afectate de pandemie, 60,7% nu au lucrat deloc în lunile aprilie-iunie sau au absentat de la locul de muncă.

Fiecare a patra persoană (25,6%) a prestat munca la domiciliu, a lucrat la distanță, iar o treime (30,4%) a lucrat mai puține ore pe săptămână. Alte circa 7% dintre persoanele care s-au declarat afectate de pandemie au fost trecute la un program de lucru parțial.

Efectele COVID-19 asupra pieței muncii din Moldova
Efectele COVID-19 asupra pieței muncii din Moldova

Primele efecte negative ale pandemiei COVID-19 asupra pieței muncii din Republica Moldova au apărut la finele trimestrului I al anului, odată cu instituirea în țară a stării de urgență, începând cu 17 martie, constată BNS.

Apoi, pandemia a continuat să afecteze piața muncii pe întreg parcursul trimestrului II, în intervalul lunilor aprilie-iunie, pentru că, din 16 mai, starea de urgență în țară a fost înlocuită cu starea de urgență în sănătatea publică.

BNS oferă date actualizate referitoare la forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova.

În iunie 2020, populația activă, care include populația ocupată în câmpul muncii plus șomerii, a constituit 857,7 mii de persoane – un număr în descreștere cu 9% față de situația din iunie 2019 (943 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților este de 52,6%, iar a femeilor – de 47,4%. Ponderea persoanelor economic active din mediul rural constituie 55,4%, iar a celei din mediul urban - 44,6%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

86
Tagurile:
pierderi, moldovenii, piata muncii, COVID-19
Tematic
Cum scapi de depresie și anxietate: Boala face ravagii în întreaga lume
Cum să lucrezi eficient de acasă și să nu cazi în depresie
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

126
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

126
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinția RM

Răsturnare de situație: pe cine moldovenii îl vor președinte

2692
(reînnoit 11:33 25.09.2020)
Răsturnare de situație spectaculoasă în sondaje la capitolul pe cine îl vor moldovenii în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Dacă în anii precedenți cei mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova susțineau că și l-ar dori în funcția de președinte al Republicii Moldova pe domnitorul moldovean Ștefan cel Mare, acum ei îl preferă în această funcție pe domnitorul muntean Vlad Țepeș.

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”
© Screenshot / Privesc.Eu
Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”

Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a prezentat ieri rezultatele celei mai recente cercetări sociologi, efectuate cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care au fost anunțate pentru data de 1 noiembrie.  

Mocanu a spus că sociologii au fost mirați că de data aceasta, la întrebarea "Care personaj istoric, artistic legendar ați dori să devină președinte al republicii Moldova?", cei mai mulți dintre cei chestionați au răspuns Vlad Țepeș, iar Ștefan cel Mare, care conducea detașat, în sondajele anterioare, s-a plasat doar pe locul doi.

Și anume 21,3 la sută dintre cei chestionați l-ar dori pe Vlad Țepeș președintele al Republicii Moldova și 20,7 la sută l-ar dori pe Ștefan cel mare în fotoliu prezidențial. Cei trei sunt urmați de un alt domnitor român – Alexandru Lăpușneanu.

Trebuie să menționăm că, în percepția poporului, pe lângă cel al credinței și al independenței țării, Vlad Țepeș este simbolul intoleranței față de nedreptate, el este domnitorul care a pedepsit cu cruzime (deseori trăgându-i în țeapă) pe toți hoții, pe toți cei care încălcau legea fără a ține cont de rangul sau de averea lor. Deci, un astfel de președinte și-ar dori moldovenii, un astfel de președinte lipsește în Republica Moldova.

Și Ștefan cel Mare (de altfel cea mai emblematică figură a istoriei românești) este, în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării, dar calitatea care îl deosebește de Vlad Țepeș este cea de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.

Deci, o altă concluzie care se impune este că moldovenii și-ar dori mai mult un justițiar în fruntea țării (Vlad Țepeș) și doar după asta un adept al statalismului.

Apropo, cei doi, principalii exponenți ai luptei antiotomane din a doua jumătate a secolului al XV-lea, au fost contemporani, rude, aliați și apoi dușmani.

Pe poziția a treia, cu 13,2 la sută, se află un alt domnitor Alexandru Lăpușeanu, cunoscut pentru felul crud în care i-a pedepsit pe boierii ce sug sângele poporului, deci, iarăși un justițiar.

În sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor, cei trei domnitori români sunt urmați de următoarele personaje:  

Grigorii Cotovschi – 9,7%

Vladimir Putin – 8,1%

Dimitri Cantemir – 7,9%

Iosif Stalin – 6,6%

Alexandru cel Bun – 5,1%

Mihai Viteazu – 4,2%

Petru I – 3,3%

Mihai Eminescu – 2,9%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2692
Tagurile:
Ștefan cel Mare, vlad


Загрузка...
Schimb valutar

Cât costă valutele în weekend la cursul BNM și la bănci 

0
(reînnoit 22:31 25.09.2020)
Cursul valutar oficial anunțat de BNM pentru vineri, 25 septembrie, ultima zi lucrătoare a săptămânii, este valabil și în weekend, pe 26 și 27 septembrie. Vă spunem și cât costă euro și dolarul la bănci.

CHIȘINĂU, 26 sept – Sputnik. La cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru 25-27 septembrie, un dolar american echivalează cu 16,77 lei, un euro – cu 19,53 lei, o hrivnă ucraineană – cu 59 de bani, un leu românesc – cu 4,00 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 22 de bani.

Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie
Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie

Prețul dolarului american a urcat cu 8 bani în cotațiile oficiale ale BNM de la sfârșitul săptămânii. Prețul euro a coborât cu un ban.

Hrivna ucraineană, leul românesc și rubla rusească au înregistrat fluctuații nesemnificative și au rămas la prețul anterior.

Cele mai importante bănci din Chișinău cumpără zilele acestea dolarul cu 16,77 lei - 16,78 lei și îl vând în medie cu 16,98 lei - 16,99 lei.

Băncile cumpără euro cu 19,62 lei – 19,66 lei și îl vând cu 19,85 lei – 19,88 lei.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde și 391 de milioane de dolari americani  la sfârșitul lunii august curent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
preț, cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul
De ce cursul rublei rusești este atât de mic în Moldova
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...