Задержание

Cine sunt funcționarii vizați de Stoianoglo care ar putea compară pe banca acuzaților

715
(reînnoit 19:09 04.09.2020)
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a susținut ieri o conferință de presă în care a anunțat că a fost finalizată urmărirea penale "în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale, despre care s-a vorbit mult, în ultimul timp".

Stoinoglo a povestit cum prin această bancă comercială, căreia nu i-a dat numele, dar pe care toți îl cunosc, a fost devalizat sistemul bancar din țară și cine se face vinovat în mod direct de acest lucru.

Urmărind declarațiile lui Stoianoglo, vom încerca să enumerăm mai jos persoanele care sunt vizate în dosarul Procuraturii, aceștia fiind politicieni și funcționari cu importante posturi de conducere la acea vreme.

În primul rând, este vorba de respectiva banca ca instituție care, în calitate de persoană juridică, este învinuită de spălare de bani. Stoianoglo a spus că Procuratura investighează activitatea instituției bancare și pe gestionarii ei de atunci, care se prezumă a fi implicați în sustragerea banilor statului în valoare de 2,3 miliarde de lei. Noi nu vom da numele băncii, deși toți știu despre ce instituție bancară este vorba, așa cum a nu a dat numele băncii nici procurorul general, dat fiind că asta ar putea să afecteze activitatea instituției bancare.

După care procurorul s-a referit la fosta președintă a Comitetului de Direcție al acestei bănci, acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale. Iarăși nu dăm numele din aceleași considerente.

Potrivit procurorului general, acest furt în proporții uriașe a fost posibil datorită concursului sau, mai bine zis, lipsei de acțiune, de reacție unor importante instituții de stat.

Și anume, în data de 13 noiembrie 2014, Guvernul Republicii Moldova decide ca toate creditele interbancare, care la acea dată constituia 222 de milioane de lei, să fie recuperate instituțiilor financiare. Atunci prim-ministrul era Iurie Leancă.

După care, în data de 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor (funcția de ministru al Finanțelor era deținută de Anatol Arapu) acordă o garanție de stat cu privire la recuperarea banilor. După aprobarea deciziilor, una dintre bănci – a cărei acționară este compania afiliată lui Plahotniuc, în regim de urgență, în decurs de 5 zile, transferă pe conturile băncii falimentate – Banca de Economii, circa 2,3 miliarde de lei.

"În realitate însă pe conturile Băncii de Economii sunt virate doar 1,2 miliarde de lei, datoria restantă, fiind generată prin metoda „carusel-ului” plasamentelor interbancare fictive. Adică, virarea sumelor pe conturile altor companii, care la rândul lor le plasau din nou la BEM", a precizat procurorul general.

În continuare, Alexandr Stoianoglo pune că "acțiunile respective aveau loc cu încălcarea flagrantă a legislației, în lipsa unor raționamente financiare și nu fără implicarea Băncii Naționale. Toate plasamentele financiare reale de pe conturile BEM erau transferate imediat pe conturile unor companii off-shore, după care erau sustrase".

Iar în data de 28 noiembrie 2014, Banca Națională (președintele BNM era atunci Dorin Drăguțanu) restituie circa 2,3 miliarde de lei pe conturile băncii comerciale, care mai devreme au fost plasate pe conturile BEM.

Procurorul a mai afirmat că noii acționari ai băncii (bancă al cărui nume nu îl dăm și care este vizată în ancheta procurorilor) erau în perfectă cunoștință de cauză despre acest fapt, dar totuși, au procurat pachetul de acțiuni, beneficiar al căruia era cetățeanul Plahotniuc.

Și acest lucru nu era o noutate nici pentru organele de drept, inclusiv pentru Procuratura Anticorupție (atunci șeful Procuraturii Anticorupție era Eduard Harunjen –n.n), care, însă, nu au întreprins nimic, a mai afirmat procurorul general.

Și, bineînțeles, Vladimir Plahotniuc, despre care Stoianoglo spune că era "beneficiarul tuturor tranzacțiilor, care trebuia protejat și exonerat de orice răspundere juridică, inclusiv și în special".

Respectiv, avem următoarele nume, care au deținut funcții importante și care au fost vizate, nu numite în mod expres de către procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, în dosarul privind implicarea în ”furtul miliardului” a unei bănci comerciale:

  • Iurie Leancă,
  • Anatol Arapu,
  • Dorin Drăguțanu,
  • Eduard Harunjen.

Dăm aceste nume fără a afirma că toți cei patru au fost sau vor fi puși sub învinuire, dat fiind că nu cunoaștem ce statut procesual au ei în acest dosar și dacă neapărat îl au, dat fiind că nu avem nicio confirmare oficială.   

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

715
Tagurile:
Eduard Harunjen, Dorin Drăguțanu, Anatol Arapu, Iurie Leancă, procuror general, Alexandr Stoianoglo
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

139
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

139
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinția RM

Răsturnare de situație: pe cine moldovenii îl vor președinte

2849
(reînnoit 11:33 25.09.2020)
Răsturnare de situație spectaculoasă în sondaje la capitolul pe cine îl vor moldovenii în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Dacă în anii precedenți cei mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova susțineau că și l-ar dori în funcția de președinte al Republicii Moldova pe domnitorul moldovean Ștefan cel Mare, acum ei îl preferă în această funcție pe domnitorul muntean Vlad Țepeș.

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”
© Screenshot / Privesc.Eu
Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”

Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a prezentat ieri rezultatele celei mai recente cercetări sociologi, efectuate cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care au fost anunțate pentru data de 1 noiembrie.  

Mocanu a spus că sociologii au fost mirați că de data aceasta, la întrebarea "Care personaj istoric, artistic legendar ați dori să devină președinte al republicii Moldova?", cei mai mulți dintre cei chestionați au răspuns Vlad Țepeș, iar Ștefan cel Mare, care conducea detașat, în sondajele anterioare, s-a plasat doar pe locul doi.

Și anume 21,3 la sută dintre cei chestionați l-ar dori pe Vlad Țepeș președintele al Republicii Moldova și 20,7 la sută l-ar dori pe Ștefan cel mare în fotoliu prezidențial. Cei trei sunt urmați de un alt domnitor român – Alexandru Lăpușneanu.

Trebuie să menționăm că, în percepția poporului, pe lângă cel al credinței și al independenței țării, Vlad Țepeș este simbolul intoleranței față de nedreptate, el este domnitorul care a pedepsit cu cruzime (deseori trăgându-i în țeapă) pe toți hoții, pe toți cei care încălcau legea fără a ține cont de rangul sau de averea lor. Deci, un astfel de președinte și-ar dori moldovenii, un astfel de președinte lipsește în Republica Moldova.

Și Ștefan cel Mare (de altfel cea mai emblematică figură a istoriei românești) este, în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării, dar calitatea care îl deosebește de Vlad Țepeș este cea de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.

Deci, o altă concluzie care se impune este că moldovenii și-ar dori mai mult un justițiar în fruntea țării (Vlad Țepeș) și doar după asta un adept al statalismului.

Apropo, cei doi, principalii exponenți ai luptei antiotomane din a doua jumătate a secolului al XV-lea, au fost contemporani, rude, aliați și apoi dușmani.

Pe poziția a treia, cu 13,2 la sută, se află un alt domnitor Alexandru Lăpușeanu, cunoscut pentru felul crud în care i-a pedepsit pe boierii ce sug sângele poporului, deci, iarăși un justițiar.

În sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor, cei trei domnitori români sunt urmați de următoarele personaje:  

Grigorii Cotovschi – 9,7%

Vladimir Putin – 8,1%

Dimitri Cantemir – 7,9%

Iosif Stalin – 6,6%

Alexandru cel Bun – 5,1%

Mihai Viteazu – 4,2%

Petru I – 3,3%

Mihai Eminescu – 2,9%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2849
Tagurile:
Ștefan cel Mare, vlad


Загрузка...
Avion

Video-Tragedie aviatică: 21 de studenți au murit

156
Peste 20 de persoane au decedat după ce avionul de model AN-26 în care se aflau a luat foc la aterizare.

CHIȘINĂU, 26 sept - Sputnik. Tragedie aviatică cu 22 de victime. Totul s-a întâmplat aseară în apropierea unui aerodrom din regiunea Harkov din Ucraina. Presa ucraineană scrie că la bordul avionului se aflau studenți ai Academiei Forțelor Aeriene. În total, la bordul aparatului de zbor se aflau 28 de persoane, dintre care 7 membri ai echipajului și 21 de studenți. 

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Oleg Țulea a transmis un mesaj de compasiune omologului său ucrainean Dmytro Kuleba. Într-o postare pe pagina sa de twitter, șeful diplomației moldovene a exprimat solidaritate cu poporul ucrainean și a transmis cele mai profunde condoleanțe familiilor îndoliate.

​Potrivit informațiilor apărute în presa din țara vecină era vorba de un zbor de antrenament la care luau parte studenții Universității Naționale a Forțelor Aeriene ale Ucrainei. De asemenea, aparatul ar fi căzut la aproximativ 2 kilometri distanță de aerodromul Chihuiv, iar la locul tragediei a izbucnit un incendiu masiv. Accidentul s-a produs în apropierea unui drum foarte circulat, iar primele îngrijiri medicale ar fi fost acordate de unii şoferi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

156
Tagurile:
avion prăbușit, prăbușit, Aviatică, Avion


Загрузка...