Su-27

Expert militar: Reacția Rusiei la provocări irită NATO

114
(reînnoit 16:05 03.09.2020)
NATO și SUA comit erori tactice grave atunci când îi permit Rusiei să intercepteze avioanele alianței care zboară în preajma frontierelor rusești, consideră un jurnalist american.

CHIȘINĂU, 3 sept – Sputnik. Un jurnalist american a relatat despre “erorile incredibile” ale NATO, care au ieșit la iveală în cazul interceptării cu succes de către Rusia a avioanelor americane. În cadrul unei emisiuni la radio Sputnik, expertul militar, directorul centrului conjuncturii strategice, Ivan Konovalov, a oferit un comentariu pe marginea acestui material, menționând că discuțiile despre o eroare tactică a Alianței nu au niciun sens.

Interceptările avioanelor militare americane de către aeronavele rusești scot la iveală o serie de “erori incredibile ale NATO”. O astfel de părere a exprimat publicistul Tom Rogan, într-un articol publicat de Washington Examiner.

Jurnalistul a analizat două incidente de acest fel, care au avut loc pe 28 august deasupra Mării Baltice și Mării Negre. În cele două cazuri, avioanele de luptă rusești Su-27 au interceptat bombardierul forțelor aeriene ale SUA B-52, care s-a apropiat de frontiera Rusiei.

Rogan a criticat dur comandamentul Forțelor Aeriene ale NATO în Europa, acuzând Alianța de “niște greșeli incredibile” și “erori tactice serioase”. Potrivit publicistului, Rusiei “nu îi sunt îndeosebi pe plac” zborurile avioanelor NATO în apropierea Kaliningradului și frontierelor ei din Vest. În legătură cu acest fapt, el se întreabă de ce bombardierele americane nu sunt însoțite de avioanele de vânătoare, chiar dacă, în opinia lui Rogan, NATO ar fi trebuit să prevadă “riscul sporit” de interceptare a B-52 de către avioanele rusești.

În opinia autorului articolului, ministrul Apărării al SUA, Mark Esper, trebuie să întreprindă ceva în situația legată de interceptarea de către Rusia a avioanelor alianței. Dacă comandanții NATO nu-și vor schimba tactica, aceștia trebuie să fie înlocuiți, conchide publicistul.

Ministerul Apărării anunță cu regularitate despre interceptarea avioanelor statelor NATO în apropierea frontierelor rusești. Moscova a subliniat în mai multe rânduri că zborurile avioanelor de luptă rusești au loc în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian.

La postul de radio Sputnik, expertul militar, directorul Centrului de conjuncturi strategice, Ivan Konovalov, a oferit un comentariu pe marginea acestui material, menționând că discuțiile despre niște erori tactice are alianței sunt lipsite de sens.

“Jurnalistul caută în acțiunile NATO și comandamentul american un sens tactic și strategic - utilizarea aviației conform destinației. În realitate, acțiunile NATO, despre care se vorbește au un caracter provocator. Ele sunt realizate pentru a provoca Rusia, iar apoi a umfla totul în presă și în rapoartele lor analitice. Despre ce erori tactice am putea vorbi? Rusia, indiscutabil, trebuie să reacționeze. Piloții ruși reacționează adecvat și corect. Acest lucru irită și mai mult NATO și americanii, care au un singur țel – provocarea”, consideră Ivan Konovalov.

În opinia lui, lor nu le pasă dacă e corect din punct de vedere tactic sau nu. Jurnalistul american ar fi trebuit să pornească anume de la aceste raționamente, a conchis expertul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

114
Tagurile:
provocări, Rusia, NATO
Tematic
Avionul rusesc Su-27 a interceptat avioane de recunoaștere ale SUA
Amenințarea înfrângerii SUA

Amenințarea înfrângerii: De ce SUA au impus iarăși sancțiuni contra Teheranului

43
(reînnoit 18:50 22.09.2020)
SUA au impus iarăși sancțiunile anti-iraniene. Departamentul de Stat le-a motivat prin faptul că Teheranul nu ar fi îndeplinit condițiile „acordului nuclear”. ONU și UE au considerat neconvingătoare argumentele americanilor, refuzând să se alăture Washingtonului.

Ce vrea să obțină Casa Albă și care este poziția comunității internaționale, a încercat să afle pentru RIA Novosti, Galia Ibraghimova.

Presiune unilaterală

"Consiliul de Securitate al ONU nu a extins embargoul asupra livrărilor de arme către Iran. Dar SUA nu au rămas fără reacție și au reimpus sancțiunile. Acum acestea sunt atât împotriva Teheranului, cât și a tuturor celor care încalcă embargoul”, a declarat Mike Pompeo, solicitând UE să sprijine Washingtonul.

Cu toate acestea, reacția sa dovedit a fi una opusă. Miniștrii de Externe ai Germaniei, Marii Britanii și Franței („troica europeană”) au emis o declarație comună prin care au condamnat acțiunile Casei Albe.

„SUA s-au retras din Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) privind programul iranian la 8 mai 2018 și nu mai sunt considerate părți ale „înțelegerii”. În acest sens, orice decizie a Washingtonului nu are forță juridică”, au menționat miniștrii „troicii europene”.

Parisul, Berlinul și Londra, dimpotrivă, vor continua să relaxeze sancțiunile. Miniștrii au reamintit că ridicarea restricțiilor impuse Iranului sunt stipulate în Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. Acest document a aprobat oficial „acordul nuclear” convenit în 2015.

”Am susținut în permanență păstrarea acesteia și vom continua să o facem”, au subliniat europenii.

Promisiuni europene

Donald Trump s-a retras din „acord” acum doi ani, invocând faptul că Teheranul ar fi dezvoltat în secret un program nuclear. El nu a prezentat nicio dovadă, dar a cerut să fie reimpuse sancțiunile.

Rusia, China și europenii au condamnat acest lucru, subliniind că documentul va continua să funcționeze fără Statele Unite. Germania, Franța, Marea Britanie au adoptat chiar o lege specială care le permite companiilor să coopereze cu Iranul. Pentru ca acestea să nu se teamă de presiunile SUA, a fost elaborat un mecanism financiar special INSTEX.

Însă efectul a fost unul limitat. Companiile au părăsit oricum piața iraniană, iar economia Republicii Islamice s-a redus brusc. Chiar și chinezii au întrerupt cooperarea cu Teheranul, deși Beijingul a condamnat sancțiunile SUA.

Autoritățile iraniene au adoptat o atitudine de expectativă, sperând că europenii vor putea convinge Washingtonul să nu-și preseze businessul. Dar, pe măsură ce companiile străin părăseau țara și dispărea speranța că Washingtonul se va ”înmuia”, Teheranul ridicat restricțiile asupra programului său nuclear.

În mod oficial, JCPOA este în vigoare, dar acuzațiile reciproce ale participanților la „acord” subminează încrederea în acesta. Refuzul Teheranului de a respecta termenii documentului este folosit de Washington ca principal argument într-un nou atac asupra „regimului ayatollah” - așa numește mass-media americană sistemul politic iranian.

„Să nu fie admisă ridicării embargoului”

Cel mai mult, americanii se tem că embargoul asupra armelor impus Teheranului va fi ridicat pe 18 octombrie. Aceste temeri sunt alimentate de vecinii Iranului.

Astfel, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit indică asupra faptului că, după ridicarea interdicțiilor, Republica Islamică va achiziționa sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă moderne din Rusia și China. Acest lucru va întări Iranul și va complica situația din regiune. Pentru a preveni un astfel de scenariu, adversarii Teheranului operează prin intermediul Statelor Unite.

În august, americanii au înaintat Consiliului de Securitate al ONU o rezoluție de prelungire a embargoului asupra armelor, justificând-o prin faptul că Teheranul înarmează Hezbollah în Liban și Siria, precum și militanții șiiți din Irak, care au provocat în repetate rânduri ciocniri cu armata locală.

Franța, Germania și Marea Britanie împărtășesc preocupările americanilor, dar propunerea lor nu au susținut-o. Rusia și China au arătat clar că vor bloca toate eforturile SUA în această direcție. La rândul său, Iranul a spus că o astfel de rezoluție va pune în sfârșit capăt „acordului nuclear”.

Consiliul de Securitate al ONU a respins proiectul american. Dar, deja o săptămână mai târziu, Departamentul de Stat a prezentat documente care ar fi confirmat chipurile încălcarea de către Teheran a obligațiilor sale privind JCPOA. Se spune că Iranul a acumulat uraniu îmbogățit care depășește norma stabilită de 300 de kilograme.

Steagul ambasadei Republicii Islamice Iran
© Sputnik / Евгений Биятов

Mike Pompeo nici nu a ascuns faptul că Washingtonul vrea să restabilească integral sancțiunile. Consiliul de Securitate al ONU a reamintit: Statele Unite nu pot aprecia respectarea „acordului” deoarece s-au retras din acesta. Americanii au răspuns că sunt încă printre cei care au aprobat rezoluția 2231. În consecință, își păstrează dreptul de a impune sancțiuni.

Și au subliniat: conform JCPOA, dacă nu se iau măsuri la 30 de zile după primirea plângerii împotriva Iranului, sancțiunile vor fi reînnoite. Termenul a expirat pe 20 septembrie.

Diplomația de expectativă

"Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a referit la lipsa consensului în cadrul Consiliul de Securitate și s-a pronunțat împotriva restabilirii sancțiunilor anti-iraniene. Decizia americană a fost ignorată la AIEA, a fost aspru criticată în Europa. Washingtonul s-a aflat într-o poziție destul de umilitoare”, a declarat cercetătorul științific principal al Centrului pentru Securitate Euro-Atlantică al Institutului pentru Studii Internaționale MGIMO, Andrei Baklitski.

Cu toate acestea, expertul nu exclude faptul că sancțiunile SUA vor speria în continuare businessul străin. Dacă embargoul asupra armelor va fi ridicat în octombrie, nu toate companiile vor dori să facă comerț cu Iranul. Amenințarea de a ajunge sub presiunea SUA va prevala. Dar chiar și în această situație, acțiunile Washingtonului par excesive.

"Legislația europeană prevede un embargo asupra armelor până în 2023. Prin urmare, chiar dacă vor fi ridicate interdicțiile internaționale, UE nu va putea coopera cu Teheranul în acest domeniu. Cu Rusia și China situația este și mai interesantă. Companiile din aceste țări care ar putea vinde armament Iranului se află deja sub regimul de sancțiuni. Nimic nu îi împiedică să încheie un acord pompos cu Teheranul după ridicarea embargoului. Aceasta nu înseamnă că armele vor merge cu adevărat în Iran imediat, dar înfrângerea morală a Statelor Unite este evidentă”, spune Baklitski.

Specialistul în Relații Internaționale, care locuiește în SUA, Rafael Sattarov atrage atenția asupra faptului că Teheranul a reacționat cu reținere la sancțiunile unilaterale ale SUA. Potrivit acestuia, autoritățile iraniene nu vor să agraveze situația dinaintea alegerilor prezidențiale din America.

"Republica Islamică înțelege că orice declarație dură cu privire la Statele Unite va face doar rău. Trump va întoarce imediat următoarea criză cu Iranul în favoarea sa și va crește presiunea asupra regimului. În plus, acum Europa, Rusia, China, ONU sunt de partea Iranului. O confruntare verbală nu are niciun rost. Și sancțiunile unilaterale nu au o forță juridică recunoscută la nivel internațional”, a spus Sattarov.

Experții intervievați au fost de acord că dacă Joe Biden devine următorul președinte al Statelor Unite, atunci americanii se pot întoarce la JCPOA. Dar pe parcursul mandatului lui Trump situația din jurul Iranului s-a schimbat. Prin urmare, procedura de revenire la „înțelegere” va fi dificilă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

43
Tagurile:
sancțiuni, Teheran, SUA
Tematic
UE, îngrijorată de sancțiunile SUA împotriva ”Nord Stream-2”
UE pune SUA la punct și le predau o lecție de logică elementară


Загрузка...
Mere

De ce Ministerul Economiei compară România cu Rusia

231
(reînnoit 20:26 21.09.2020)
Ministerul Economiei a recurs, într-un comunicat de presă, la o comparație directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești. Expertul economic Roman Chircă a vorbit pentru Sputnik despre factorii ce fac diferența pe cele două piețe.

CHIȘINĂU, 21 sept – Sputnik. Ministerul Economiei și Infrastructrurii (MEI) a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, că „importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse”, cu trimitere la datele statistice pentru intervalul ianuarie-iulie 2020.

Ulterior, pe site-ul ministerului, fraza de mai sus, care deschide comunicatul de presă, a fost corectată în felul următor: „Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici”.

Astfel, prin redactare, din comunicatul oficial a fost eliminată comparația directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici

În comunicatul de presă al MEI este citat și ministrul Sergiu Railean, care apreciază: „România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații”.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia

Până a fi redactat comunicatul MEI, reporterul Sputnik Moldova l-a solicitat pe expertul economic Roman Chircă să vorbească despre factorii care stimulează exporturile moldovenești către România și motivele care au condus la diminuarea exporturilor moldovenești către Rusia.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus.
Roman Chircă

Faptul că România este principala destinație a exporturilor moldovenești „nu este un lucru nou”, iar exporturile moldovenești către Rusia au scăzut pe parcursul anilor inclusiv din cauza barierelor tehnice, a răspuns Roman Chircă.

Vom preciza că, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), exporturile către România au scăzut, totuși, cu 20,3% în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu intervalul ianuarie-iulie 2019, în timp ce exporturile către Federația Rusă au crescut în același interval cu 4,2%.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. Importurile din România s-au cifrat în intervalul menționat la 348,73 milioane de dolari, astfel rezultând un sold comercial pozitiv pentru Republica Moldova în valoare de 8,32 milioane de dolari.

„Astfel, România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul 1 în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova”, a informat MEI.

României îi reveneau 25% din exporturile Republicii Moldova încă până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a menționat expertul economic Roman Chircă în comentariul său oferit reporterului Sputnik.

„Corect ar fi de spus că România este principala destinație a exporturilor moldovenești. Acest lucru nu este nou, încă până a adera la UE în 2007, România avea un acord de comerț liber cu Republica Moldova. Republica Moldova exporta în România 25% din structura exporturilor”, a explicat Roman Chircă.

Monedă de o rublă rusească
© Sputnik / Алексей Сухоруков

Prin ce se explică o asimilare atât de bună de către piața românească a produselor moldovenești? „Cauza principală”, potrivit lui Roman Chircă, „este proximitatea geografică”, faptul că două „piețe economice diferite – Republica Moldova și Romania, în cadrul unui acord de comerț liber” își  „dinamizează schimburile economice”.  

La capitolul importurilor de mărfuri moldovenești, România „a devansat Rusia și chiar Ucraina, care se află în vecinătate”, a constatat expertul economic.

Exporturile moldovenești pe piața rusă au scăzut din cauza „pandemiei COVID-19, barierelor tehnice, scăderii cererii pe piața Federației Ruse”, a apreciat Roman Chircă.

„Comerțul cu Ucraina și Rusia a scăzut din cauza multiplelor bariere tehnice și de tranzit impuse istoric de Ucraina în tranzitul mărfurilor moldovenești”, a menționat expertul economic.

În primele șapte luni ale anului 2020, în schimburile comerciale moldo-ruse, soldul balanței comerciale este negativ pentru Republica Moldova, cifrându-se la 200 de milioane de dolari americani.

În intervalul ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă mărfuri în valoare de 137,49 milioane de dolari și a importat produse rusești ce au însumat 337,61 milioane de dolari, potrivit statisticilor oficiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

231
Tagurile:
moldovenești, Exporturi, Rusia, România
Tematic
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...
Mormânt antic găsit în China

A fost dezvăluit misterul lichidului dintr-un mormânt antic

0
(reînnoit 22:47 22.09.2020)
Oamenii de știință chinezi au descoperit secretul unui lichid misterios descoperit într-un vas de bronz în timpul săpăturilor unui mormânt vechi de două mii de ani.

Rezultatele cercetării au arătat că în vas exista o băutură medicinală care conține alcool. Potrivit experților, acest amestec a fost folosit pentru a opri sângerarea și pentru a reduce inflamația, transmite RIA Novosti, cu referire la Xinhua.

În prezent, oamenii de știință continuă să cerceteze descoperirea pentru a obține mai multe informații despre materiile prime din care a fost făcută băutura și despre procesul de fabricare a acesteia.

Mormântul a fost descoperit în timpul reconstrucției unei mahalale din Sanmenxia, ​​provincia Henan, în luna mai a acestui an. Pe baza rezultatelor analizei preliminare, experții consideră că mormântul datează din timpul apusului dinastiei Qin (221-207 î.Hr.) și a începutului dinastiei Han occidentale (înainte de al optulea an al erei noastre).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
lichid, mormant, mister


Загрузка...