Submarinul american Seawolf USS Seawolf (SSN 21)

"Sunt doar primii pași" - de ce SUA își trimite submarinele la frontierele Rusiei

180
(reînnoit 22:28 02.09.2020)
De ce Statele Unite și-au trimis unul dintre cele mai secrete submarine de clasa Seawolf la frontierele nordice ale Rusiei și care este răspunsul Moscovei.

CHIȘINĂU, 2 sept – Sputnik, Nicolai Protopopov. O invizibilitate sporită, arme ofensive și mari oportunități pentru operațiuni de recunoaștere – Pentagonul a expediat spre frontierele nordice ale Rusiei un submarin nuclear secret USS Seawolf, pentru a urmări itinerarele submarinelor rusești. Experții militari sunt convinși că această acțiune reprezintă un semnal adresat Moscovei. Despre ce este vorba și care va fi răspunsul Rusiei, aflați în materialul RIA Novosti.

Parada “lupului de mare”

Americanii au anunțat cu surle și trâmbițe sosirea în Norvegia a USS Seawolf. Imaginile unuia dintre cele mai secretizate submarine a Pentagonului au fost publicate pe paginile instituției în rețele de socializare, iar comandantul forțelor submarine ale SUA, viceamiralul Daryl Caudle a subliniat cu mândrie că trecerea Seawolf demonstrează caracterul global al acțiunilor forțelor submarine și existența capacităților de îndeplinire a misiunilor în orice punct al Oceanului Planetar.

Potrivit comandantului grupului de submarine, contramiralul Anthony Carullo, redislocarea USS Seawolf în Norvegia sporește capacitățile și așa destul de mari ale SUA de a purta in război subacvatic și reafirmă angajamentul Washingtonului a asigura securitatea maritimă în Nord.

În prezent, în cadrul Forțelor Navale ale SUA există trei submarine de clasa Seawolf. Acestea au fost proiectate și construite în anii 80 pentru acțiuni în zonele aflate sub controlul total al inamicului.

Submarinele sunt extrem de silențioase, se deosebesc de altele printr-o viteză sporită. Totodată, acestea poartă la bord arme antinavă puternice – torpile, mine, rachete Harpoon sau Tomahawk.

Propulsoarele cu jet de apă accelerează submarinele până la o viteză de 35 de noduri, iar la o viteză de 20 de noduri acestea sunt absolut silențioase. Forțele Navale ale SUA urmau să primească în dotare 30 de astfel de submarine. Totuși, s-au limitat la trei: după sfârșitul războiului rece, zeci de nave de acest fel au devenit inutile pentru flota americană.

De ce SUA au trimis un submarin secret spre țărmul Norvegiei
© AP Photo / U.S. Navy / Mass Communication Specialist 2nd Class Jermaine Ralliford

Potrivit Pentagonului, Seawolf au sosit în zona aflată în responsabilitatea Flotei a 2-a a SUA (Atlanticul de Nord) de la baza navală Bangor (statul Washington). Submarinul va rămâne deocamdată în Tromsø, în proximitate cu itinerariile submarinelor rusești purtătoare de rachete.

Reamintim că Flota a 2-a a SUA a fostrelansată acum câțiva ani. În perioada războiului rece, această grupare a fost cea mai mare în cadrul Forțelor Navale americane. Flota era responsabilă pentru oceanul Atlantic, o parte a oceanelor Pacific și Arctic. Navele și submarinele au participat la câteva operațiuni majore, cum ar fi blocarea Cubei la începutul anilor 60. Flota a fost destructurată în 2011 pentru a optimiza cheltuielile bugetare, însă peste șapte ani au relansat-o “pentru descurajarea Forțelor Navale ale Rusiei în Nord”.

“Ceea ce fac americanii poate fi considerat o demonstrare a steagului”, a explicat într-o discuție cu RIA Novosti președintele clubului de marinari de submarine din Sankt Petersburg, căpitanul de prim rang, Igor Kurdin. “Tromsø nu a fost utilizat niciodată pentru staționarea submarinelor nucleare. Aici pot fi efectuate doar lucrări de reparație între curse, se odihnește echipajul. În continuare, Seawolf, firește, se va îndrepta în zona aflată în responsabilitatea Flotei de Nord a Rusiei – în Marea Barents. Probabil, submarinul va pleca sub gheață: luna august este o perioadă favorabilă pentru o astfel de deplasare”.

Autoritatea zdruncinată

Fostul comandant al Flotei Nordului a Rusiei Veaceslav Popov atrage atenția la aspectul politico-militar al acestei “demonstrații”:

“SUA vor să arate că teatrul arctic este controlat nu doar de forțele navale rusești”, a menționat amiralul. “Washingtonul intenționează să-și marcheze prezența sa militară în regiune. Americanii au desfășurat și vor desfășura aici inclusiv misiuni de recunoaștere. Desigur, marinarii ruși vor monitoriza mișcările lor”.

Merită remarcat faptul că după sosirea “lupului de mare”, șase bombardiere strategice B-52 Stratofortress, capabile să poarte arme nucleare, au participat la exercițiile militare cu avioanele de luptă ale forțelor aeriene norvegiene.

Mai mult de cât atât, un escadron al “fortărețelor zburătoare” a străbătut spațiul aerian a 30 de state NATO în Europa și America de Nord. În declarația comandamentului european al SUA că un astfel de zbor este unic în cadrul misiunilor regulate ale grupului operativ. Misiunea “Cerul Aliat” a fost îndreptată spre o demonstrare a solidarității în cadrul NATO, o pregătire înaltă de luptă și consolidarea cooperării operative comune.

Avioanele au fost împărțite în două echipe. Traseul primului grup, format din patru avioane strategice, a trecut deasupra Europei. Restul, în același timp, au zburat deasupra SUA și Canada. Totodată, “fortărețele” interacționau cu avioanele de luptă de însoțire ale diverselor state ale NATO și se alimentau cu combustibil în aer. Astfel de exerciții militare de proporții și demonstrative, în opinia experților, ar putea fi tratate ca un semnal adresat Rusiei.

Reacția de răspuns

Moscova nu stă  cu mâinile în sân și transmite semnale colegilor săi de peste ocean. Astfel, săptămâna trecută presa occidentală s-a agitat după ce în apele neutre, în apropiere de Alaska, a ieșit la suprafață un submarin nuclear rusesc. Americanii au crezut că a avut loc o avarie și au propus ajutor.

Însă Ministerul Apărării al Rusiei s-a grăbit să calmeze toată lumea: crucișătorul nuclear “Omsk” s-a arătat deasupra apei în cadrul exercițiilor militare “Scutul Oceanului 2020”. Navele flotei rusești din Oceanul Pacific au efectuat lansări de rachete în Marea Bering.

În special, submarinul “Omsk”, care a fost modernizat recent, a tras asupra unor ținte convenționale de la o distanță de 300 de kilometri cu sistemele antinavă “Granit”. Crucișătorul „Vareag” a distrus țintele de la o distanță de 450 de kilometri cu racheta “Vulkan”.

Ministerul Apărării a publicat un clip video în care echipajul submarinului „Omsk” se pregătește de tragere, submarinul se scufundă, se aude numărătoarea inversă și comanda de lansare a rachetei.

“Ai noștri interceptează mereu avioanele NATO în apropierea frontierelor aeriene. E o funcționare firească, priviți: în ultimul timp deasupra Mării Baltice, Mării Negre sunt foarte multe. Le arătăm că nici noi nu dormim, ne aflăm acolo unde ne dorim”, a explicat situația fostul șef al statului major al Forțelor Navale ale Rusiei, Viktor Kravcenko.

Exercițiile “Scutul Oceanului” se desfășoară în apele Mării Baltice până la Oceanul Pacific. La manevre participă zeci de nave de luptă, submarine, aviația navală și trupele de coastă. Totul a început în Marea Baltică, unde marinarii au exersat acțiuni de apărare antibarcă și antiaeriană, navele au atacat cu torpile și a artilerie. Recent a demarat o nouă etapă a exercițiilor Flotei Pacifice – peste 50 de nave și peste 40 de avioane și elicoptere au îndeplinit zeci de sarcini de luptă.

180
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Federația Rusă: Statele Unite vor să transforme Arctica într-un „teatru de război”
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

136
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

136
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinția RM

Răsturnare de situație: pe cine moldovenii îl vor președinte

2794
(reînnoit 11:33 25.09.2020)
Răsturnare de situație spectaculoasă în sondaje la capitolul pe cine îl vor moldovenii în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Dacă în anii precedenți cei mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova susțineau că și l-ar dori în funcția de președinte al Republicii Moldova pe domnitorul moldovean Ștefan cel Mare, acum ei îl preferă în această funcție pe domnitorul muntean Vlad Țepeș.

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”
© Screenshot / Privesc.Eu
Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”

Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a prezentat ieri rezultatele celei mai recente cercetări sociologi, efectuate cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care au fost anunțate pentru data de 1 noiembrie.  

Mocanu a spus că sociologii au fost mirați că de data aceasta, la întrebarea "Care personaj istoric, artistic legendar ați dori să devină președinte al republicii Moldova?", cei mai mulți dintre cei chestionați au răspuns Vlad Țepeș, iar Ștefan cel Mare, care conducea detașat, în sondajele anterioare, s-a plasat doar pe locul doi.

Și anume 21,3 la sută dintre cei chestionați l-ar dori pe Vlad Țepeș președintele al Republicii Moldova și 20,7 la sută l-ar dori pe Ștefan cel mare în fotoliu prezidențial. Cei trei sunt urmați de un alt domnitor român – Alexandru Lăpușneanu.

Trebuie să menționăm că, în percepția poporului, pe lângă cel al credinței și al independenței țării, Vlad Țepeș este simbolul intoleranței față de nedreptate, el este domnitorul care a pedepsit cu cruzime (deseori trăgându-i în țeapă) pe toți hoții, pe toți cei care încălcau legea fără a ține cont de rangul sau de averea lor. Deci, un astfel de președinte și-ar dori moldovenii, un astfel de președinte lipsește în Republica Moldova.

Și Ștefan cel Mare (de altfel cea mai emblematică figură a istoriei românești) este, în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării, dar calitatea care îl deosebește de Vlad Țepeș este cea de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.

Deci, o altă concluzie care se impune este că moldovenii și-ar dori mai mult un justițiar în fruntea țării (Vlad Țepeș) și doar după asta un adept al statalismului.

Apropo, cei doi, principalii exponenți ai luptei antiotomane din a doua jumătate a secolului al XV-lea, au fost contemporani, rude, aliați și apoi dușmani.

Pe poziția a treia, cu 13,2 la sută, se află un alt domnitor Alexandru Lăpușeanu, cunoscut pentru felul crud în care i-a pedepsit pe boierii ce sug sângele poporului, deci, iarăși un justițiar.

În sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor, cei trei domnitori români sunt urmați de următoarele personaje:  

Grigorii Cotovschi – 9,7%

Vladimir Putin – 8,1%

Dimitri Cantemir – 7,9%

Iosif Stalin – 6,6%

Alexandru cel Bun – 5,1%

Mihai Viteazu – 4,2%

Petru I – 3,3%

Mihai Eminescu – 2,9%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2794
Tagurile:
Ștefan cel Mare, vlad


Загрузка...
Avion

Video-Tragedie aviatică: 21 de studenți au murit

0
Peste 20 de persoane au decedat după ce avionul de model AN-26 în care se aflau a luat foc la aterizare.

CHIȘINĂU, 26 sept - Sputnik. Tragedie aviatică cu 22 de victime. Totul s-a întâmplat aseară în apropierea unui aerodrom din regiunea Harkov din Ucraina. Presa ucraineană scrie că la bordul avionului se aflau studenți ai Academiei Forțelor Aeriene. În total, la bordul aparatului de zbor se aflau 28 de persoane, dintre care 7 membri ai echipajului și 21 de studenți. 

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Oleg Țulea a transmis un mesaj de compasiune omologului său ucrainean Dmytro Kuleba. Într-o postare pe pagina sa de twitter, șeful diplomației moldovene a exprimat solidaritate cu poporul ucrainean și a transmis cele mai profunde condoleanțe familiilor îndoliate.

​Potrivit informațiilor apărute în presa din țara vecină era vorba de un zbor de antrenament la care luau parte studenții Universității Naționale a Forțelor Aeriene ale Ucrainei. De asemenea, aparatul ar fi căzut la aproximativ 2 kilometri distanță de aerodromul Chihuiv, iar la locul tragediei a izbucnit un incendiu masiv. Accidentul s-a produs în apropierea unui drum foarte circulat, iar primele îngrijiri medicale ar fi fost acordate de unii şoferi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
avion prăbușit, prăbușit, Aviatică, Avion


Загрузка...