Soldați americani în Irak

„Au plecat pe la casele lor cu tot cu arme”: Victoriile și eșecurile SUA în Irak

88
Invazia Statelor Unite în Irak, după atentatele din 11 septembrie 2001, a provocat sute de mii de victime printre civili. Ce victorii au obținut și ce eșecuri au suferit americanii în perioada ocupației militare a acestei țări.

MOSCOVA, 1 sept – Sputnik, Sofia Melniciuk. “Extremiștii continuă să detoneze bombe, să atace populația civilă și să instige la violențe”, avertiza Barack Obama, anunțând încetarea operațiunii militare în Irak. Coaliția și-a îndeplinit misiunea în țară și urma să revină acasă. De atunci au trecut zece ani, însă americanii se află în continuare în Bagdad. Ce consecințe a avut ajutorul Washingtonului oferit poporului irakian, citiți mai jos în materialul RIA Novosti.

Extinderea “axei răului”

“În aceste ore forțele coaliției declanșează o operațiune militară pentru a dezarma Irakul, pentru a elibera poporul și pentru a apăra lumea de un pericol de moarte”, cu aceste cuvinte ale președintelui de atunci, G. W. Bush junior, SUA au invadat Irakul pe 19 martie 2003.

Patrula americană în provincia Hasakah și orașul Rakka
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Peste o oră și jumătate, rachetele “Tomahawk” cu bazare maritimă au lovit din Golful Persic primele ținte, iar coaliția a trecut în ofensivă la frontiera cu Quweit.

Pentru Statele Unite acesta este un nou pas pe calea războiului cu terorismul internațional, declanșat după atentatele din 11 septembrie 2001. Militanții organizației Al Qaeda au ucis în acea zi aproximativ trei mii de persoane.

George Bush a promis poporului său că toți criminalii vor fi pedepsiți. Războiul din Afganistan nu a dus la capturarea „teroristului numărul unu”, Osama ben Laden. Însă americanii și-au mutat atenția spre un alt lider – Saddam Husein. Ei insistau că, potrivit datelor obținute de serviciile de spionaj (datele care, așa cum s-a dovedit mai târziu, erau eronate), acesta susținea teroriștii.

Opinia publică a fost pregătită din timp de noua campanie americană în Irak. Pentru prima dată, despre extinderea “axei răului” George Bush a vorbit în ianuarie 2002. În septembrie, de pe tribuna Adunării Generale a ONU, acesta a adresat amenințări: războiul va fi inevitabil dacă Husein nu va lăsa armele.

În scurt timp, Congresul i-a transmis președintelui spre semnare o rezoluție care autoriza utilizarea forței împotriva Irakului, iar Senatul a aprobat majorarea cheltuielilor militare la cifră record pentru ultimele decenii – de la 37,5 de miliarde, până la 355,1 de miliarde de dolari.

În ianuarie 2003, Bush a anunțat că serviciile de informații ale SUA dispun de dovezi că Saddam Husein ascunde arme de distrugere în masa, în special, spori de antrax. Chiar dacă în Irak au fost găsite doar arme chimice rămase din anii 80, care nu puteau provoca daune de proporții, acest lucru a devenit un pretext oficial pentru operațiunea “Libertatea irakiană”.

O invazie rapidă

“Cei care au venit cu gând rău, dușmanii Domnului, ai patriei și ai umanității, au comis o prostie și au atacat patria și poporul nostru”, a anunțat radioul irakian în ziua invaziei. În scurt timp, Saddam Husein a fost nevoit să fugă și să se adreseze poporului său prin înregistrări audio.

Trupele SUA și ale Marii Britanii erau mult mai puternice decât cele irakiene. În câteva săptămâni, sub presiunea coaliției s-au predat Basra, Karbala, Kirkuk, Mosul, iar pe 14 aprilie, orașul natal al liderului irakian fugar – Tikrit. Faza activă a operațiunii a durat 26 de zile, iar pe 1 mai 2003 totul s-a încheiat. A început o îndelungată ocupație militară și o vânătoare după capul lui Saddam Husein.

Acesta fusese prins peste nouă luni, în urma operațiunii “Răsăritul Roșu”. Imaginile video în care Husein, peticit și dezorientat, era scos dintr-o ascunzătoare în apropierea Tikritului, au făcut înconjurul lumii. El avea asupra lui un pistol descărcat, pe care ulterior George Bush junior l-a păstrat în calitate de trofeu, și o valiză cu 750 de mii de dolari.

Peste doi ani, fostul președinte a fost condamnat la moarte prin spânzurare. Însă războiul nu s-a încheiat. Irakul a fost cuprins de violențe interreligioase.

„Comiterea” ajutorului

“Irakul este una din cele mai dificile și pestrițe țări din regiune. Americanii au scos la suprafață mai multe probleme, nu doar de ordin interconfesional, dar și la nivel de “oraș civilizat” și de partea tribală a societății irakiene, a deșertului”, afirmă Ruslam Mamedov, directorul de programe al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale. “Una s-a pus peste alta și în rezultat a ieșit o formațiune statală nefuncțională, care după invazia SUA s-a confruntat cu un număr mare de probleme, care nu puteau fi depășite de sine stătător”, a mai adăugat el.

După o perioadă relativ calmă, în 2004 s-au intensificat conflictele dintre minoritatea sunită, care se afla la putere în perioada lui Saddam Husein, și majoritatea șiită și kurdă.

Peste un an, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, sub amenințarea militanților de a plasa lunetiști pe lângă secțiile de vot, au avut loc alegeri parlamentare. Ce-i drept, suniții le-au boicotat. Cu toate acestea, s-a reușit formarea unui guvern de tranziție, care urma să prezinte o nouă constituție.

Procesul a ajuns într-un impas din cauza contradicțiilor dintre șiiți, kurzi și suniți. Cei din urmă erau nemulțumiți de perspectivele unei organizări federale a țării, lichidarea partidului Baas și alte prevederi, care răspundeau mai mult intereselor șiiților și kurzilor. Totuși, constituția a fost adoptată, fiind format un nou parlament. Însă toate acestea nu au ferit țara de noi violențe.

Suniții, cărora le aparținea cea mai mare parte a elitei politice a țării, inclusiv Saddam Husein, refuzau să cedeze puterea. “Noua elită politică, în esență, exponenții SUA. Tații și buneii lor ocupau funcții cheie în perioada monarhiei, până în 1958. Aceștia nu aveau nicio legătură cu societatea”, explică Mamedov.

Vărsările de sânge au continuat, civilii continuau să moară sau să fugă din țară. În 2007 Bush a expediat în Irak alți 21,5 mii de militari și și-a revizuit strategia, care a primit numele de “Marele Val”. Aceasta urma să pună capăt conflictului interconfesional, însă a eșuat. În cele din urmă, chiar și cel mai protejat cartier din Bagdad – “zona verde”, a încetat să mai fie un loc sigur. Eficiența reglementării americane a provocat mari dubii.

Odată cu venirea lui Barack Obama la Casa Albă, s-a decis retragerea trupelor din Irak. În vara anului 2010 acasă s-au întors 90 de mii de militari. În țară mai rămâneau aproximativ 50 de mii. Pe 31 august Obama s-a adresat națiunii și a anunțat despre încheierea operațiunii militare a SUA în Irak.

Niște rezultate șocante

Instituțiile de stat și instituțiile de securitate pe care SUA încercau să le construiască în Irak, în opinia lui Ruslan Mamedov, s-au dovedit a fi ineficiente: “Aceste structuri nu erau capabile să răspundă nici la amenințările externe, nici la cele interne. Nu e de mirare că, după încheierea campaniei americane și după alegerile din Irak, premierul de atunci, Nouri al-Maliki, a recurs la măsuri drastice de centralizare a puterii, a declanșat persecuții împotriva politicienilor indezirabili, acuzându-i de activități teroriste. Odată cu plecarea SUA, nimic nu-l mai putea reține și, prin urmare, o parte semnificativă a societății irakiene, în special suniții, a fost marginalizată”.

Însă cea mai mare greșeală a Washingtonului au fost milițiile sunite, care i-au sprijinit pe americani în lupta cu grupările radicale. “Tinerii au plecat pe la casele lor cu tot cu arme. Aceste grupuri nu au fost incluse în sistem de securitate, au rămas fără salarii, iar liderii lor au fost supuși persecuțiilor”, enumeră Mamedov.

Anume situația dezastruoasă a suniților a favorizat răspândirea unor idei radicale. “În anul 2014 toți au fost șocați: Statul Islamic a ocupat nord-vestul țării, iar guvernul irakian a pierdut controlul asupra unei jumătăți a teritoriului”, spune Mamedov.

Totuși, Irakul a învins ISIS, inclusiv datorită revenirii americanilor. Însă a afirma că operațiunea SUA a fost un succes ar fi o exagerare, subliniază expertul.

Până în prezent nu se cunoaște câți irakieni au murit în timpul războiului. Potrivit presei americane, e vorba de 100 – 300 de mii. OMS menționează că doar în primii trei ani victime ale conflagrațiilor au devenit între 150 și 223 de mii de persoane. Potrivit altor aprecieri, e vorba de 700 de mii.

Americanii au suferit într-o măsură mult mai mică – peste 4,5 mii de soldați au căzut, 30 de mii au fost răniți. În total, în Irak și-au făcut serviciul peste un milion și jumătate din cetățenii SUA. Invazia i-a costat pe contribuabilii americani peste două trilioane de dolari, luând în calcul și îndemnizațiile oferite veteranilor și familiilor lor.

În SUA nu există o opinie unică asupra raționalității acestei misiuni, menționează Victoria Juravliova, coordonatorul programului de studii nord-americane din cadrul Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei de Științe"Primakov" din Rusia: “În pofida absenței armelor de distrugere în masă și a oricăror relații lui Husein cu Al Qaeda, în Partidul Republican pozițiile rămân intransigente: decizia a fost una corectă din punct de vedere al impactului psihologic asupra celor care ar pun la cale ceva similar cu 11 septembrie. Campania de răzbunare a fost una reușită”.

Cu toate acestea, în societate operațiunea în Irak este tratată ca una inutilă și excesivă. În special, după publicarea unor memorii în care se arată că Bush a luat această decizie sub presiune, menționează Juravliova.

“Desigur, există cei care susțin poziții de mare putere: cică, SUA trebuie să-și reconfirme calitatea de lider”, continuă ea. “Însă domină și o atmosferă a “sindromului post-Vietnam” – doar campaniile scurte sunt considerate de succes, însă dacă acestea se lungesc și SUA suferă pierderi, societatea are o atitudine extrem de negativă”.

În pofida promisiunilor lui Barack Obama și ale lui Donald Trump, americanii rămân în continuare în Bagdad. Irakul este important pentru Washington. Această țară este în continuare captivă confruntărilor americano-iraniene. Casa Albă lasă ușa irakiană deschisă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

88
Tagurile:
Irak, SUA, eșec, victorii
Tematic
Lavrov a numit nelegitime sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2
Victor Gaiciuc

Gaiciuc: Rachetele Patriot nu vor aduce mai multă securitate României

154
(reînnoit 18:56 18.09.2020)
Fostul ministru al apărării al Republicii Moldova, Generalul de brigadă în rezervă Victor Gaiciuc consideră că achiziționarea sistemului de rachete Patriot nu este de natură să sporească securitatea statului vecin.

CHUȘINĂU, 18 sept – Sputnik. Solicitat de Sputnik Moldova, Generalul de brigadă în rezervă Victor Gaiciuc, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, a declarat că procurarea de la americani a sistemelor de rachetă Patriot pot transforma România într-o potențială țintă.  

"Din puncte de vedere pur militar, desigur că orice armament este binevenit. Dar, în cazul de față nu sunt ferm convins că acest sistem ar mări securitatea în zonă. Sistemul Patriot este antiaerian care are destinația să asigure securitatea țării. Însă aici trebuie să răspundem la câteva întrebări. Prima: cine este potențialul atacator, inamic? A doua: Care este situația cu fostele echipamente pe apărare antiaeriană, erau ele în stare să asigure securitatea spațiului aerian? A treia: Care sunt costurile?

Nu aș vrea să mă dau cu părerea în toate aceste aspecte, sunt treburile interne ale României, însă mie mi se pare că înarmarea României duce la ideea că ea s-ar pregăti de război și ar face-o să devină țintă în acel ipotetic război. Eu ca cetățean al Republicii Moldova nu cred că, după achiziționarea acest sistem de rachete Patriot, România ar fi în mai multă siguranță. Din contra, consider că într-un eventual conflict România ar deveni o țară țintă și acest lucru ne-ar afecta și pe noi", a declarat Gaiciuc.

El spune că România a făcut acest pas pentru a demonstra Washingtonului că este un partener loial.

"În viziunea mea, România vrea să convingă Washingtonul că este o țară credibilă și că ea va acționa în strictă conformitate cu deciziile luate de Washington, că este un partener absolut loial. Dar eu nu sunt convins că aceasta i-ar aduce avantaje pe termen lung. România va instala aceste rachete, dar eu ca militar cred că negocierile, acordurile de neagresiune sunt mai bune decât înarmarea și tensionarea situației din regiune. Dar noi avem tot mai mult armament și asta duce la ideea că acest armament ar putea fi folosit. Eu nu sunt bucuros că vecinii noștri se înarmează sau se pregătesc de război, sau au relații tensionate între ei. Asta nu este bine", a mai spus generalul de brigadă în rezervă Gaiucuc.   

Amintim că după cinci ani de la semnarea contractului, ieri a avut loc festivitatea de recepție a primului sistem de rachete PATRIOT – din cele 4 cumpărate de România.

În prezența premierului Orban, a ministrului Nicolae Ciucă și a ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman, a avut loc ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot.

Într-o atmosferă festivă, vorbitorii au subliniat importanța acestor sisteme de rachete, insistând că România a achiziționat cele mai moderne sisteme, pe care le utilizează acum și armata SUA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

154
Tagurile:
Victor Gaiciuc, Patriot, rachetele balistice


Загрузка...
Sistemul american de apărare antirachetă Patriot

Rachetele Patriot în România: Nu vor lupte, vor ruineze Rusia

140
Americanii și-am amplasat rachetele sol-aer Patriot în România nu pentru intenționează să lupte cu Rusia, ci pentru că vor să ruineze economia acestei țări antrenând-o în goana înarmării, ca pe timpul războiului rece.

CHUȘINĂU, 18 sept – Sputnik. De această părere este directorul Institutului pentru Probleme Regionale din Moscova, Dmitri Juravliov.

El a fost solicitat de Sputnik Moldova să comenteze evenimentul care a avut loc ieri peste Prut și anume festivitatea de recepție a primului sistem de rachete PATRIOT – din cele 4 cumpărate de România.

Întrebat cu ce scop au întreprins acest pas americanii, Dmitri Juravliov a spus că în evident nu pentru a lupta cu rușii.

"Este evident că americanii nu au de gând să lupte, dar este o astfel de lege: cu cât mai aproape sunt armele de țara ta, cu atât de mai multe arme ai nevoie pentru a riposta. Cu cât mai mic este timpul de zbor, cu atât mai puternică trebuie să fie apărarea. Iată de ce apropiind complexele lor militare mai aproape de hotarele rusești, ei provoacă Federația Rusă la cursa înarmării. Ca rușii să răspundă la acest pas cu altul similar, care este extrem de costisitor, ca economia rusească să se prăbușească".

Americanii au reluat tactica din perioada războiului rece

Directorul Institutului pentru Probleme Regionale din Moscova afirmă că SUA a reluat tactica pe care a aplicat-o în perioada războiului rece.

"E aceeași tactică ca în timpul războiului rece. Această tactică a avut-o și Obama, chiar dacă acesta declara că este împotriva războiului rece. Dar și actualul președinte american, care reprezintă blocul militar american. Iată de ce încă atunci URSS cerea scoaterea rachetelor americane din Europa de vest și din același motiv NATO a intrat în fostele state ale Tratatului de la Varșovia. Și din același motiv SUA au declanșat o adevărată isterică când rachetele sovietice au fost instalate în Cuba: cu cât mai aproape este amplasat armamentul, cu atât mai multe eforturi sunt necesare pentru a te apăra de el".

Directorul Institutului pentru Probleme Regionale din Moscova, Dmitri Juravliov, spune că, din păcate, țările în care SUA își amplasează rachetele strategice nu înțeleg în ce joc periculos sunt implicate.

"Deci, este evident: nimeni nu vrea să lupte. Ei nu vor să lupte cu Rusia, ei vor să ruineze Rusia. De asta procedează astfel. Păcat că țările pe teritoriul cărora sunt amplasate aceste complexe sunt antrenate în această contrapunere. Dacă rachetele americanilor sunt îndreptate împotriva noastră și sunt amplasate în România, atunci noi suntem nevoiți să îndreptăm rachetele noastre spre România. Și asta nu pentru că noi vrem să luptăm cu România, ci pentru că așa este acest mecanism tehnologic. Iată germanii și francezii au înțeles acest lucru și au cerut scoaterea rachetelor americane din Europa occidentală. Și asta nu pentru că îi iubesc pe ruși, ci pentru că ei se iubesc pe ei înșiși", a spus expertul.

El a precizat că, din păcate, acest lucru nu îl înțeleg țările din Europa de est.

Prezența armamentului american nu sporește, ci afectează securitatea

"Din păcate, țările Europei de est sunt atât de ahtiate de marea Americă, încât nu pot să înțeleagă acest lucru. Lor le pare că simpla prezență a armamentului american pe teritoriul lor le sporește securitatea. Aceasta este o mare iluzie. De fapt, lucrurile stau invers. Securitatea acestor țări este puternic afectată odată cu prezența armamentului american în ele, mai ales când este vorba de arme strategice", a menționat Juravliov.

"Asta înseamnă că ele singure, în mod conștient își revendică rolul de țintă într-un eventual război. Nu mă apuc acum să judec dacă ei fac acest lucru conștient sau nu pentru că nu mă apuc să judec care este nivelul de calificare al politicienilor români. Înțeleg ei, intuiesc ei cât este de periculos ceea ce fac ei? Nu știu", a mai precizat expertul rus.

Euforie în Europa de est

"Acum românii, polonezii sunt în euforie: a venit marea Americă și acum rușii au să-și închidă gura. Dar nu poți să iei decizii într-o stare euforică, euforia este mai curând o stare de beție. Trebuie ca ei să iasă din această beție și pe urmă să se gândească dacă le trebuie aceste rachete. Dar deocamdată acest lucru nu se întâmplă", a conchis directorul Institutului pentru Probleme Regionale din Moscova, Dmitri Juravliov.

Amintim că după cinci ani de la semnarea contractului, ieri a avut loc festivitatea de recepție a primului sistem de rachete PATRIOT – din cele 4 cumpărate de România.

În prezența premierului Orban, a ministrului Nicolae Ciucă și a ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman, a avut loc ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer Patriot.

Într-o atmosferă festivă, vorbitorii au subliniat importanța acestor sisteme de rachete, insistând că România a achiziționat cele mai moderne sisteme, pe care le utilizează acum și armata SUA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

140
Tagurile:
armament, Rusia, europa, Rachete, Patriot, Dmitri Juravliov


Загрузка...
Luminița Suveică

Dureri de cap și oboseală: Cum înfrunți astenia de toamnă

0
(reînnoit 20:48 19.09.2020)
Toamna este sezonul asteniei - afecțiune caracterizată printr-o stare de epuizare și oboseală a organismului, cauzată de schimbarea anotimpului, căreia i se adaugă stări de melancolie și, în cazurile mai grave, chiar episoade depresive.
Dureri de cap și oboseală: Cum să depășiți astenia de toamnă

Zile mai scurte, temperaturi tot mai scăzute şi peisaje care îndeamnă la melancolie. Reducerea intensităţii luminii provoacă diverse schimbări în organism: scade producţia de serotonină, considerat hormon al fericirii, vitamina D se asimilează mai greu, iar deficitul ei este una dintre cauzele lipsei de energie, a slăbiciunii musculare sau anxietăţii. Lipsa acestei vitamine stimulează producţia de melatonină, considerat hormon al somnului. 

Somnolenţa prelungită, insomniile, slăbiciunea fizică, lipsa de energie, melancolia şi predispoziţia pentru răceli şi infecţii sunt printre primele semnale ale dereglărilor fiziologice şi psihice cu care corpul se confruntă la început de toamnă.

Deși această afecțiune poate trece în câteva săptămâni, când organismul se obișnuiește cu noul anotimp, există câteva posibilități de a grăbi acest proces de adaptare și de a preveni simptomele care pot afecta activitatea zilnică.

"În această perioadă imunitatea este mai scăzută, de aceea principalul mod prin care putem influența lucrurile spre bine este alimentația. Recomandarea mea este să consumați cât mai multe alimente bogate în vitamina C, magneziu, Vitamina E, fier și calciu. Consumați legume și fructe proaspete și respectați un regim echilibrat de somn", a menționat doctorul în medicină Luminița Suveică.

Ea menținează că plimbările în aer liber, activitățile sportive, gândirea pozitivă și practicarea unui hobby pot fi cele mai bune remedii pentru astenia de toamnă.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Vitamine, simptome, dureri de cap, astenie, toamnă
Tematic
Vitamina B modulează un răspuns imun: ar putea trata COVID-19 - studiu


Загрузка...