Bogdan Aurescu

Aurescu aruncă România într-un scandal BANI pentru destabilizarea unui alt stat!

211
(reînnoit 15:49 27.08.2020)
Prin decizia lui Aurescu, România, cu uriașele ei probleme economice și sanitare, dă bani pentru organizații care vizează destabilizarea structurilor oficiale dintr-un alt stat!

BUCUREȘTI, 27 aug – Sputnik. ”Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat, cu puține ore în urmă, că România devine oficial exportator de instabilitate!”, a scris aseară cunoscutul jurnalist de la Radio China International, Daniel Tomozei-Dimian.

Titlul este șocant, dar se referă la un anunț uluitor… al lui Bogdan Aurescu, postat pe Twitter.

De capul lui și fără să consulte Parlamentul, Aurescu anunță că azi, la reuniunea informală în format Gymnich a miniştrilor de Externe din UE, va ”reînnoi apelul pentru sancțiuni” la adresa Belarus!

În afară de asta, Aurescu anunță că MAE român este ”în proces de alocare a 100 000 de euro în sprijinul societății civile și mass-media independente din Belarus”.

​Anunțul este uluitor, iar fapta pare chiar penală! România și Belarus au relații diplomatice, există ambasade, sunt state membre ONU – ori în aceste caz eventuale decizii de propuneri române de sancțiuni trebuie trecute prin Parlament! Deci, Aurescu comite un abuz în serviciu și aduce un deserviciu României!

Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko
© Sputnik / Алексей Дружинин
Apoi, ce este cu acești bani dați pentru ”opoziție” și așa zisa ”presa independentă”?! În primul rând, este o imixtiune în treburile unui alt stat! Apoi, avea MAE așa ceva în buget? În fine, cine stabilește ce înseamnă opoziție și presa independentă?

Repet: România, cu uriașele ei probleme economice și sanitare, dă bani pentru organizații care vizează destabilizarea structurilor oficiale dintr-un alt stat! Adică DĂM BANI pentru destabilizarea unui stat european, membru ONU!

Deci, un gest care șochează și, în condițiile în care mai multe state din UE, plus Rusia și SUA au optat pentru soluția dialogului, gestul lui Aurescu înseamnă implicarea României într-o acțiunea de destabilizare a unui stat membru ONU!

Dan Tomozei este mai dur: ”Bogdan Aurescu a anunțat că ministerul pe care îl conduce va finanța cu 100.000 de euro organizațiile care vizează doborârea regimului din Belarus”.

”Cu alte cuvinte, România se expune prostește, fără niciun motiv real, unui conflict deschis cu o țară independentă, urmând modelul impus de SUA și UE”, scrie Dan Tomozei.

Ori, temerea jurnalistului este întemeiată: ”Odată anunțată această intruziune în politica unei țări, la ce trebuie să ne așteptăm? La contestarea tuturor guvernelor care nu plac SUA și UE?”

Altfel spus, ”Este conștientă guvernarea Iohannis-PNL la ce expune România?!”.

Și, da, ministrul Bogdan Aurescu s-a implicat și în cazul Navalnîi, în condițiile în care vorbim de alegații, de o problemă care nu ne privește – și care e și falsă: respectivul ”opozant” nu e nici un fel de ”lider al Opoziției”, rezultatele sale în alegeri și preferințe fiind mult mai slabe decât ale altor opozanți ai lui Putin, cum ar fi Partidul Comunist al lui Zhiuganov!

Deci, de când treaba ministrului de Externe e să implice România în conflicte, în situații care încalcă principii și legi internaționale – și mai ales că face asta de capul lui, sfidând principalul reprezentant al poporului, Parlamentul?!

”Legat de această ieșire total lipsită de acuratețea și rigoarea diplomatică, spuneam în urmă cu câteva zile că, incapabil să protejeze cetățenii României (vezi cazul #Smicala), ministrul #BogdanAurescu răgușește pe Twitter de grija rusului Navalnîi!”, scrie Dan Tomozei, punctând cu alte două întrebări:

- ”Domnule Aurescu, ne dispar copiii din țară! Ei nu merită … măcar un twitter?”

- ”Domnule Aurescu, ne sunt arestați, terorizați, îmbolnăviți copiii în țări europene partenere! Ei nu merită … măcar un twitter?”

Concluzia jurnalistului e clară: ”Prin acest gest de stupidă dovadă de loialitate Vest vs. Est, nu faceți decât să accentuați politica externă de colonie la ordin, pe care o girați împreună cu președintele Klaus Iohannis!”.

Aici însă cred că Aurescu depășește cu mult atitudinea UE, mai moderată în situațiile amintite, ca și în relațiile cu China sau Iran. Nu, România merge pe linia radicală a SUA și NATO!

”A face pe plac, cu orice risc, partenerilor euro-atlantici, nu are cum să fie o miză, un interes, un câștig - poate fi, însă, o demonstrație de debilitate politică și de viziune în secolul XXI!”, conchide Dan Tomozei, adăugând și o importantă reflecție: ”Guvernarea Iohannis-PNL caută să vândă democrație în Belarus. Dar, puterea de la București nu doar că disprețuiește legea, legalitatea și democrația, ci este o pasionată guvernare cu evidente manifestări dictatoriale!”

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

211
Tagurile:
Belarus, bani, România
Mere

De ce Ministerul Economiei compară România cu Rusia

222
(reînnoit 20:26 21.09.2020)
Ministerul Economiei a recurs, într-un comunicat de presă, la o comparație directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești. Expertul economic Roman Chircă a vorbit pentru Sputnik despre factorii ce fac diferența pe cele două piețe.

CHIȘINĂU, 21 sept – Sputnik. Ministerul Economiei și Infrastructrurii (MEI) a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, că „importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse”, cu trimitere la datele statistice pentru intervalul ianuarie-iulie 2020.

Ulterior, pe site-ul ministerului, fraza de mai sus, care deschide comunicatul de presă, a fost corectată în felul următor: „Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici”.

Astfel, prin redactare, din comunicatul oficial a fost eliminată comparația directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici

În comunicatul de presă al MEI este citat și ministrul Sergiu Railean, care apreciază: „România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații”.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia

Până a fi redactat comunicatul MEI, reporterul Sputnik Moldova l-a solicitat pe expertul economic Roman Chircă să vorbească despre factorii care stimulează exporturile moldovenești către România și motivele care au condus la diminuarea exporturilor moldovenești către Rusia.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus.
Roman Chircă

Faptul că România este principala destinație a exporturilor moldovenești „nu este un lucru nou”, iar exporturile moldovenești către Rusia au scăzut pe parcursul anilor inclusiv din cauza barierelor tehnice, a răspuns Roman Chircă.

Vom preciza că, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), exporturile către România au scăzut, totuși, cu 20,3% în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu intervalul ianuarie-iulie 2019, în timp ce exporturile către Federația Rusă au crescut în același interval cu 4,2%.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. Importurile din România s-au cifrat în intervalul menționat la 348,73 milioane de dolari, astfel rezultând un sold comercial pozitiv pentru Republica Moldova în valoare de 8,32 milioane de dolari.

„Astfel, România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul 1 în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova”, a informat MEI.

României îi reveneau 25% din exporturile Republicii Moldova încă până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a menționat expertul economic Roman Chircă în comentariul său oferit reporterului Sputnik.

„Corect ar fi de spus că România este principala destinație a exporturilor moldovenești. Acest lucru nu este nou, încă până a adera la UE în 2007, România avea un acord de comerț liber cu Republica Moldova. Republica Moldova exporta în România 25% din structura exporturilor”, a explicat Roman Chircă.

Monedă de o rublă rusească
© Sputnik / Алексей Сухоруков

Prin ce se explică o asimilare atât de bună de către piața românească a produselor moldovenești? „Cauza principală”, potrivit lui Roman Chircă, „este proximitatea geografică”, faptul că două „piețe economice diferite – Republica Moldova și Romania, în cadrul unui acord de comerț liber” își  „dinamizează schimburile economice”.  

La capitolul importurilor de mărfuri moldovenești, România „a devansat Rusia și chiar Ucraina, care se află în vecinătate”, a constatat expertul economic.

Exporturile moldovenești pe piața rusă au scăzut din cauza „pandemiei COVID-19, barierelor tehnice, scăderii cererii pe piața Federației Ruse”, a apreciat Roman Chircă.

„Comerțul cu Ucraina și Rusia a scăzut din cauza multiplelor bariere tehnice și de tranzit impuse istoric de Ucraina în tranzitul mărfurilor moldovenești”, a menționat expertul economic.

În primele șapte luni ale anului 2020, în schimburile comerciale moldo-ruse, soldul balanței comerciale este negativ pentru Republica Moldova, cifrându-se la 200 de milioane de dolari americani.

În intervalul ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă mărfuri în valoare de 137,49 milioane de dolari și a importat produse rusești ce au însumat 337,61 milioane de dolari, potrivit statisticilor oficiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

222
Tagurile:
moldovenești, Exporturi, Rusia, România
Tematic
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

49
(reînnoit 16:53 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

49
Tagurile:
gaze, uragan, 2020
Tematic
Bloomberg: o mare putere petrolieră rămâne cu visteria goală
Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei


Загрузка...
Vaccinul anti-COVID-19 ”EpiVakKorona”

Vaccinului „Vector” anti-COVID-19: Când va fi înregistrat

0
(reînnoit 14:07 22.09.2020)
Ministerul rus al Sănătății a anunțat că înregistrarea preparatului, numit EpiVacCorona, urmează a fi încheiată până pe 15 octombrie.

CHIȘINĂU, 22 sept - Sputnik. Ministerul rus al Sănătății a început procedura de înregistrare a vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de Centrul Științific ”Vector”, informează serviciul de presă al Rospotrebnadzor, citat de RIA Novosti.

Înregistrarea preparatului, numit EpiVacCorona, urmează a fi încheiată până pe 15 octombrie.

După aceea, studiile clinice ale acestuia vor continua: în special, vaccinul va fi testat pe voluntari care au o vârstă de peste 60 de ani și care suferă de anumite boli cronice. Studiile post-înregistrare controlate cu placebo vor fi, de asemenea, efectuate pe un eșantion de 5000 de persoane de diferită vârstă.

EpiVacKorona va fi produs pe platforma ”Vector”.

Prima fază a studiilor clinice ale acestui vaccin a fost finalizată la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit șefului Departamentului infecții zoonotice și gripă al Centrului ”Vector”, Alexandr Rîjikov, testele au arătat siguranța totală a preparatului creat pe baza agenților peptidici: deși nu conferă imunitate pe tot parcursul vieții împotriva infecției cu coronavirus, el protejează împotriva infecției timp de cel puțin șase luni.

Potrivit omului de știință, nu mai puțin de trei mii de voluntari vor participa la studiul „EpiVacCorona” în cea de-a treia etapă, atunci când este cercetată eficacitatea acestuia. Materialele cu rezultatele testelor vor apărea în publicațiile naționale și de peste hotare în următoarele luni, a asigurat Rîjikov.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19, EpiVakKorona
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Pentru a călători vom avea nevoie de pașaport, viză și ... vaccin - detalii


Загрузка...