Angajat în birou

Îngrijorător: Câți moldoveni își vor pierde locul de muncă în anul acesta Date oficiale

236
(reînnoit 19:50 25.08.2020)
Angajații din sectorul privat sunt plătiți, în medie, cu 11% mai bine decât angajații din sfera bugetară. Salariul bărbaților este, în medie, cu 1.100 de lei mai mare decât salariul femeilor. Informația este desprinsă din noul raport al Biroului Național de Statistică.

CHIȘINĂU, 25 aug – Sputnik. Câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat din Republica Moldova a fost de aproape 7 234 lei în anul 2019, valoarea acestuia fiind în creștere cu peste 15% (aproximativ 966 de lei) față de anul 2018.

Bărbații au avut, la fel ca în anii anteriori, salarii mai mari decât femeile. Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a fost de aproape 6 710 lei – mai mic decât al bărbaților cu 14% (1.098 de lei).

„Indicele câștigului salarial real în anul 2019 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial mediu brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 110,1%”, informează marți, 25 august, Biroul Național de Statistică (BNS).

Totodată, în 2019, salariul mediu lunar brut al unui angajat din sfera bugetară a fost de 6.664 de lei,  în timp ce angajații din sectorul privat au fost reemunerați, în medie, cu 7 420 de lei.

Astfel, salariul mediu a fost cu peste 11% mai mare în sectorul privat decât în cel bugetar.

Cele mai mari și cele mai mici salarii din Moldova

Domeniile de activitate în care angajații au fost plătiți cel mai bine în 2019 sunt: informații și comunicații – un salariu mediu lunar brut de 15 785 de lei, de tocmai 2,2 ori mai mare decât media pe țară; activități financiare și de asigurări – 13 203 lei, cu peste 82% mai mult decât media pe țară; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12 333 lei, cu peste 70% mai mult decât media pe țară.

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar brut s-au înregistrat în domeniile: agricultură, silvicultură și pescuit – 4 769 lei, cu 34% mai puțin decât media pe țară; activitățile de cazare și alimentație publică – 4 973 lei, cu 31% mai puțin decât media pe țară; artă, activități de recreere și de agrement – 5 196 lei, cu 28% mai puțin decât media pe țară.

Șomajul va crește în 2020 - COVID-19 a afectat dramatic piața muncii

Pandemia cu COVID-19 a afectat dramatic piața muncii din Republica Moldova - șomajul a crescut cu 48% în aprilie, comparativ cu luna martie, potrivit Studiului pieței muncii prezentat pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii în a doua jumătate a lunii iunie.

Autorii studiului au estimat că, urmare a crizei, rata populației inactive de 25-60 ani va crește în 2020 cu 30%.

Prin urmare, vreo 30% dintre cetățenii de 25-60 de ani își pot pierde locul de muncă pe parcursul anului curent.

COVID-19 a afectat piața muncii
COVID-19 a afectat piața muncii

Și Banca Națională a Moldovei (BNM) a avertizat, în unul din rapoartele sale asupra inflației, că, în 2020, populația ocupată a Republicii Moldova se va diminua, iar rata șomajului va fi mai pronunțată, din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19.

„Pentru anul 2020 se anticipează cea mai profundă criză a economiei mondiale din ultimul secol, după care în anul 2021 se așteaptă recuperarea economiei mondiale, însă nu în măsură să atingă nivelul de dinaintea crizei”, a constatat BNM.

Potrivit datelor statistice oficiale, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 840,5 mii de persoane la sfârșitul lunii martie 2020, fiind în descreștere cu 6,5% față de trimestrul I din 2019 (898,6 mii).

Autoritățile și-au propus să formuleze un set de politici de intervenție în sprijinul cetățenilor și economiei, iar unele dintre acestea au fost ori sunt puse acum în aplicare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

236
Tagurile:
loc de munca, moldovenii, salariu
Tematic
Transferuri valutare în Moldova: Câți bani au trimis acasă moldovenii în luna iulie
Cum au evoluat prețurile la produsele alimentare în iulie și ce se întâmplă cu inflația
Frontiera poloneză

UE și SUA: Polonia se descurce singură cu Belarusul

133
(reînnoit 22:36 25.09.2020)
Occidentul va avea în continuare o retorică dură în raport cu puterea de la Minsk, însă va evita orice confruntare reală, consideră editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

Reacția Occidentului la inaugurarea președintelui belarus a fost una prognozabil de negativă.

Inițial, reprezentantul Departamentului de Stat a spus că SUA nu îl consideră pe Aleksandr Lukașenko un președinte legitim ales pentru că “rezultatele anunțate au fost fabricate și nu reflectă o legitimitate”.

Apoi a fost emisă o declarație specială a șefului diplomației UE, Josep Borrell, în care noul mandat al lui Aleksandr Lukașenko a fost calificat drept unul “lipsit de orice legitimitate democratică”. De asemenea, s-a menționat că inaugurarea (în document acest cuvânt este luat în ghilimele) “contravine voinței unei bune părți a populației” țării, fapt exprimat printr-o “multitudine de acțiuni de protest pașnice”.

Declarația lui Borrell prezintă, desigur, ample posibilități pentru malițiozitate. Spre exemplu, am putea prognoza din start că rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA, indiferent de rezultate, vor contraveni voinței a aproximativ jumătate de americani, pentru că țara este divizată. În plus, acolo există suficiente acțiuni de protest. Astfel, documentul prezentat ar putea fi aplicat și asupra realităților de peste ocean.

La rândul ei, formularea “legitimitatea democratică” ar face aluzie că în opinia Bruxellesului, există și alte tipuri de legitimitate, iar conform lor – Aleksandr Lukașenko este pe deplin legitim.

Cea din urmă, apropo, explică șederea Occidentului pe două scaune, pentru că această retorică dură se îmbină în practică cu o poziție vădit slabă și de compromis în raport cu Minskul.

Niște sancțiuni cu adevărat dure împotriva Belarusului nu au fost aplicate. Mai rău: în jurul acestei probleme au apărut noi reglări de conturi în interiorul UE, pentru că Cipru cere totodată și impunerea unor măsuri restrictive împotriva Turciei, blocând sub acest pretext procesul.

Ambasadorii occidentali nu au fost rechemați. Nu doar nu au fost retrași: americanii continua să-și restabilească relațiile diplomatice cu țara după un ”îngheț” îndelungat. Acum câteva zile, Comisia pentru afacerile internaționale a Senatului SUA a aprobat candidatura noului ambasador. Timp de 12 ani, ambasadele ambelor state sunt conduse de reprezentanți provizorii, după o retragere reciprocă din cauza introducerii de către Washington a sancțiunilor împotriva companiilor belaruse, în anul 2008.

Pe acest fundal, chiar și cele mai dure mesaje reprezintă o manifestare a unei slăbiciuni și o incapacitate de a influența evenimentele, fapt care corespunde realității. În cazul dat, Occidentul merită apreciat pentru faptul că a început să conștientizeze și, cel mai important, să accepte limitele posibilităților sale.

Fără nicio îndoială, o astfel de reacție la alegerile din Belarus este un rezultat inclusiv al lecției foarte dureroase a Venezuelei.

A trecut mai bine de un an și jumătate de când peste 50 de state, preponderent occidentale, l-au recunoscut pe Juan Guaido în calitate de președinte legitim al Venezuelei. Însă această decizie nu a avut nicio influență asupra realității, în care conducătorul real până în prezent este Nicolas Maduro.

Și dacă Statele Unite și Europa își pot permite să ignore o țară mică din America Latină, lăsând impresia că nu s-ar fi întâmplat nimic ieșit din comun și că de loc nu s-au făcut de râs, atunci o astfel de stratagemă aplicată unui stat din centrul Europei ar fi mult mai dificilă. Mai ales că Belarusul este implicat în niște procese internaționale importante, precum reglementarea conflictului din Donbas, motiv pentru care este nevoie de niște acțiuni calculate, cu niște consecințe previzibile.

O altă circumstanță importantă, care influențează asupra diminuării entuziasmului Occidentului în raport cu posibilele acțiuni împotriva Minskului, este faptul că tot ce se întâmplă acolo este în mare parte un proiect polonez.

Anume Varșovia se află în spatele protestelor, ea asigură sprijin politic și mediatic liderilor opoziției belaruse. Ce-i drept, rezultatele impresionează în sens strict negativ: fenomenul “Președintele Sveta” (anume așa se numește profilul de Instagram al Svetlanei Tihanovskaia) poate servi drept model pentru o proastă strategie din punct de vedere al tehnologiilor politice.

Polonia s-a avântat în bătălie, însă nu are suficiente forțe pentru a-și impune scenariul. În plus, Minskul a început să răspundă: presa anunță despre problema exportului de mărfuri poloneze în Belarus. Cu alte cuvinte, polonezii au călcat, ca de obicei, pe greblă.

Aleksandr Lukașenko în timpul protestelor din Belarus
© AP Photo / State TV and Radio Company of Belarus
Nu e deloc surprinzător faptul că acum polonezii vor să fie ca musca la arat: ca Europa de Vest și SUA să-și mobilizeze artileria grea, obținând răsturnarea lui Aleksandr Lukașenko, pentru ca apoi Varșovia să devină cel mai mare beneficiar al acestor procese.

Doar că Berlinul, Parisul, Bruxellesul și Washingtonul nu au astfel de dorințe și e puțin probabil ca în aceste capitale să existe un entuziasm privind realizarea viselor poloneze.

Prin urmare, Occidentul va continua direcția unui discurs dur la adresa Minskului, evitând o confruntare reală, pentru că nu are nicio dorință de a se implica într-un nou joc geopolitic condamnat la eșec. În ultimii ani au avut suficient de multe eșecuri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

133
Tagurile:
Belarus, Polonia, SUA, UE
Tematic
Video – Șocant: Cum se vede Moldova din Belarusul protestatar
Video: Lukașenko, învestit în funcția de președinte - detalii


Загрузка...
Președinția RM

Răsturnare de situație: pe cine moldovenii îl vor președinte

2753
(reînnoit 11:33 25.09.2020)
Răsturnare de situație spectaculoasă în sondaje la capitolul pe cine îl vor moldovenii în calitate de președinte al Republicii Moldova.

Dacă în anii precedenți cei mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova susțineau că și l-ar dori în funcția de președinte al Republicii Moldova pe domnitorul moldovean Ștefan cel Mare, acum ei îl preferă în această funcție pe domnitorul muntean Vlad Țepeș.

Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”
© Screenshot / Privesc.Eu
Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova - sondajul „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi, septembrie 2020: Situația socio-politica din Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale”

Președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu, a prezentat ieri rezultatele celei mai recente cercetări sociologi, efectuate cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Republica Moldova, care au fost anunțate pentru data de 1 noiembrie.  

Mocanu a spus că sociologii au fost mirați că de data aceasta, la întrebarea "Care personaj istoric, artistic legendar ați dori să devină președinte al republicii Moldova?", cei mai mulți dintre cei chestionați au răspuns Vlad Țepeș, iar Ștefan cel Mare, care conducea detașat, în sondajele anterioare, s-a plasat doar pe locul doi.

Și anume 21,3 la sută dintre cei chestionați l-ar dori pe Vlad Țepeș președintele al Republicii Moldova și 20,7 la sută l-ar dori pe Ștefan cel mare în fotoliu prezidențial. Cei trei sunt urmați de un alt domnitor român – Alexandru Lăpușneanu.

Trebuie să menționăm că, în percepția poporului, pe lângă cel al credinței și al independenței țării, Vlad Țepeș este simbolul intoleranței față de nedreptate, el este domnitorul care a pedepsit cu cruzime (deseori trăgându-i în țeapă) pe toți hoții, pe toți cei care încălcau legea fără a ține cont de rangul sau de averea lor. Deci, un astfel de președinte și-ar dori moldovenii, un astfel de președinte lipsește în Republica Moldova.

Și Ștefan cel Mare (de altfel cea mai emblematică figură a istoriei românești) este, în percepția populară, simbolul credinței și al neatârnării țării, dar calitatea care îl deosebește de Vlad Țepeș este cea de ctitor, de făuritor, de ziditor, el este cel care, întâi de toate, a înălțat Moldova ca stat.

Deci, o altă concluzie care se impune este că moldovenii și-ar dori mai mult un justițiar în fruntea țării (Vlad Țepeș) și doar după asta un adept al statalismului.

Apropo, cei doi, principalii exponenți ai luptei antiotomane din a doua jumătate a secolului al XV-lea, au fost contemporani, rude, aliați și apoi dușmani.

Pe poziția a treia, cu 13,2 la sută, se află un alt domnitor Alexandru Lăpușeanu, cunoscut pentru felul crud în care i-a pedepsit pe boierii ce sug sângele poporului, deci, iarăși un justițiar.

În sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor, cei trei domnitori români sunt urmați de următoarele personaje:  

Grigorii Cotovschi – 9,7%

Vladimir Putin – 8,1%

Dimitri Cantemir – 7,9%

Iosif Stalin – 6,6%

Alexandru cel Bun – 5,1%

Mihai Viteazu – 4,2%

Petru I – 3,3%

Mihai Eminescu – 2,9%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2753
Tagurile:
Ștefan cel Mare, vlad


Загрузка...
Schimb valutar

Cât costă valutele în weekend la cursul BNM și la bănci 

0
(reînnoit 22:31 25.09.2020)
Cursul valutar oficial anunțat de BNM pentru vineri, 25 septembrie, ultima zi lucrătoare a săptămânii, este valabil și în weekend, pe 26 și 27 septembrie. Vă spunem și cât costă euro și dolarul la bănci.

CHIȘINĂU, 26 sept – Sputnik. La cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru 25-27 septembrie, un dolar american echivalează cu 16,77 lei, un euro – cu 19,53 lei, o hrivnă ucraineană – cu 59 de bani, un leu românesc – cu 4,00 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 22 de bani.

Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie
Cursul valutar BNM pentru 25 septembrie

Prețul dolarului american a urcat cu 8 bani în cotațiile oficiale ale BNM de la sfârșitul săptămânii. Prețul euro a coborât cu un ban.

Hrivna ucraineană, leul românesc și rubla rusească au înregistrat fluctuații nesemnificative și au rămas la prețul anterior.

Cele mai importante bănci din Chișinău cumpără zilele acestea dolarul cu 16,77 lei - 16,78 lei și îl vând în medie cu 16,98 lei - 16,99 lei.

Băncile cumpără euro cu 19,62 lei – 19,66 lei și îl vând cu 19,85 lei – 19,88 lei.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde și 391 de milioane de dolari americani  la sfârșitul lunii august curent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
preț, cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul
De ce cursul rublei rusești este atât de mic în Moldova
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...