Exerciții militare NATO

Ce pune la cale armata SUA în Europa de Est

191
(reînnoit 10:37 25.08.2020)
Statele Unite continuă să-și sporească prezența militară la frontierele rusești, în special în Polonia.

CHIȘINĂU, 25 aug – Sputnik, Andrei Koț. Americanii își sporesc în continuare prezența militară în preajma frontierelor rusești. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul Apărării Naționale al Poloniei, Mariusz Błaszczak, au semnat recent un acord, conform căruia Pentagonul se angajează să redisloce în țară o mie de soldați și să mute aici comandamentul Corpului Cinci al Trupelor Terestre. Washingtonul nu ascunde adevăratul scop al acestui pas – limitarea posibilităților Rusiei în direcția europeană. Despre schimbarea raporturilor de forțe în regiune, aflați mai multe detalii din materialul RIA Novosti.

Confruntarea cu Rusia

Nu este pentru prima dată când Varșovia solicită ajutor militar din partea Washingtonului. La sfârșitul anului 2018, Polonia le-a propus SUA să desfășoare în țară brigăzi americane antitanc și chiar s-a oferit să-și asume întreținerea, cu 1,5 miliarde de dolari. Președintele Andrzej Duda a propus și o denumire a noii baze militare: „Fort Trump”. Se pare că liderul SUA nu avea nicio îndoială privind loialitatea Varșoviei. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, a anunțat că problema deschiderii bazei a fost rezolvată.

Reamintim că în Polonia, în baza de rotație, se află un contingent militar american de peste 4,5 mii de soldați. Cu toate acestea, oficialitățile de la Varșovia sunt de părere că cifra este prea mică. Anul trecut, politicienii și presa poloneză susțineau că anume țara lor, nicidecum Germania, trebuie să devină principala bază a trupelor SUA în Europa. Era vorba de redislocarea în Est a armelor nucleare tactice. Cică, acest lucru este necesar pentru a contracara “agresiva Rusie”.

Prin urmare, în curând, 12 mii de soldați și ofițeri americani se vor retrage din Germania. Jumătate dintre aceștia vor reveni în SUA, iar restul vor fi redislocați în alte state europene, inclusiv, o mie în Polonia. Pentagon a considerat că expedierea în această țară a unei brigăzi antitanc reprezintă o măsură excesivă, iar Fort Trump a rămas doar pe hârtie. Cu toate acestea, chiar și o astfel de suplimentare este una semnificativă.

Trupele și infrastructura

Acordul dintre Varșovia și Washington prevede nu doar o redislocare a trupelor, dar și dezvoltarea unei infrastructuri de comandă avansate, crearea condițiilor pentru desfășurarea unor unități ale aviației de luptă și de transport, a dronelor, a forțelor pentru operațiuni speciale, precum și elemente de suport și logistică. Diplomații ruși și-au exprima îngrijorarea cu această ocazie.

“Atragem din nou atenția asupra faptului că sporirea prezenței militare americane nu rezolvă probleme de securitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova și a mai adăugat: “Dimpotrivă, aceasta doar agravează situația destul de dificilă la frontierele noastre vestice, duce la tensionare și sporește riscurile unor incidente neintenționate. NATO ne asigură că această consolidare este una nesemnificativă și are un caracter rotativ. Însă este doar o tentativă de a denatura realitatea. Realizarea noului acord va permite o consolidare calitativă a potențialului forțelor ofensive ale SUA în Polonia”.

Senatorul rus, Aleksei Pușkov, a calificat planurile SUA de redislocare a trupelor în Polonia drept o nouă încălcare a Actului Fondator Rusia – NATO. Acest document interzice Alianței Atlanticului de Nord să-și extindă numeric trupele pe teritoriul statelor din Europa de Est, care au aderat la NATO după 1997. Polonia s-a alăturat blocului militar în 1999. Din 2014, americanii, în mare parte, au ignorat Actul Fondator, apropiindu-și metodic trupele și infrastructura militară de granițele rusești.

Cehii se opun

Americanii examinau și alte variante. Totuși, nu toți aliați ard de dorință să găzduiască oaspeții de peste ocean. La mijlocul lunii august, premierul ceh, Andrej Babiš, a subliniat în ajunul întrevederii cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, că Praga nu vede niciun motiv pentru care ar accepta desfășurarea pe teritoriul țării a trupelor americani. Potrivit lui, nu există nicio necesitate pentru desfășurarea unor forțe militare suplimentare.

“Nu m-a mirat deloc acest fapt. La mijlocul anilor 2000 era examinată chestiunea desfășurării în Cehia a sistemului de apărare antirachetă și aproximativ trei sferturi din populație s-a pronunțat împotrivă. Având în memorie acele evenimente, Babiš a făcut această declarație în dorința de a-și menține popularitatea. Ideea unei baze militare americane pe teritoriul Cehiei este nepopulară, politicienii propun amendamente pe acest subiect. Presupun că din nouă partide reprezentate în parlament, cinci se vor pronunța împotrivă”, a declarat la radio Sputnik doctorul în istorie Vadim Truhacev.

Expertul a subliniat că Cehia ține minte perioada 1938-1939, când soarta țării era decisă pe culoare. Iată de ce majoritatea cehilor nu vor ca militarii străini, inclusiv cei americani, să staționeze la ei acasă.

Supărări pe Germania

Donald Trump a ordonat Pentagonului să elaboreze un plan de retragere a unei părți a contingentului militar american din Germania în luna iunie. Nu au fost oferite niște explicații clare, însă experții sunt convinși: Washingtonul s-a supărat definitiv pe Berlin, care răspunde de fiecare dată negativ la cerințele de a spori cheltuielile în cadrul NATO până la 2 la sută din PIB.

Un rol important în adâncirea divergențelor dintre cei doi aliați l-a avut ambasadorul american Richard Grenell, care amenința companiile germane cu sancțiuni pentru participarea la construcția gazoductului “Nord Stream–2” și care a supus criticilor poziția Germaniei față de acordul nuclear cu Iranul. Berlinul a calificat afirmațiile diplomatului drept o imixtiune în politica suverană a statului.

În iulie, Trump a scris în Twitter: “Germania îi plătește Rusiei miliarde de dolari pe an pentru energie, iar noi trebuie să apărăm Germania de Rusia. Ce-i asta?”. În acest fel, involuntary, președintele american demonstrat toată absurditatea sporirii prezenței militare a SUA la frontierele estice ale NATO pentru a “descuraja agresivitatea Kremlinului”. Dacă Rusia va declara război alianței, cui îi va vinde în Europa petrolul și gazele?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

191
Tagurile:
Europa de Est, SUA, armata
Tematic
Germania solicită elaborarea unei viziuni comune cu NATO asupra „amenințării rusești”
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
Se va reuși finalizarea ʺNord Stream – 2ʺ

îngropi miliarde de euro: Se va reuși finalizarea ʺNord Stream până în octombrie?

78
(reînnoit 20:11 13.05.2021)
Pasiunile din jurul ʺNord Stream – 2ʺ nu se potolesc. Departamentul de Stat continuă să amenințe Europa cu sancțiuni.

CHIȘINĂU, 13 mai – Sputnik, Irina Badmaeva. Deși Lumea Veche este conștientă de necesitatea combustibilului albastru rusesc, viitoarele alegeri din Germania pot afecta semnificativ perspectivele proiectului. Acest lucru înseamnă că trebuie să se grăbească cu finalizarea lucrărilor. Când va fi tăiată panglica roșie – a aflat Sputnik.

Termen până la alegerile pentru Bundestag

Conducta de gaz va fi finalizată până la 26 septembrie, a declarat ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev. "Dacă vremea va fi bună, ne vom mișca mai repede", a adăugat el. Au rămas de așezat o sută de kilometri de țevi.

După alegeri, verzii pot ocupa poziții puternice în Bundestag, iar ei, să spunem așa, nu susțin acest proiect. Așadar, pe 3 mai, organizația neguvernamentală germană de protecție a mediului (NABU) a depus o cerere la Curtea Administrativă din Hamburg. Ecologiștii consideră că ʺNord Stream – 2ʺ va dăuna Mării Baltice.

În plus, în curând, Angela Merkel, care este loială gazoductului rusesc, va părăsi postul de cancelar. Nu este încă clar cine va veni la putere. Dar sunt mulți bani în joc.

"Acum, întrebarea este dacă vrem să îngropăm zece miliarde de euro la fundul mării. Europa trebuie să decidă", subliniază Serghei Neceaev.

În UE, opiniile sunt de mult timp împărțite. Conducta de gaz trece prin apele teritoriale ale Germaniei, Finlandei, Suediei și Danemarcei. Primele trei țări au aprobat destul de rapid construcția. S-a opus doar Copenhaga, dar, în cele din urmă, a căzut de acord și ea. În schimb, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația sunt categoric împotrivă. Ca să nu mai vorbim de Ucraina. Nimeni nu vrea să-și piardă statutul de țară de tranzit.

Apropo, Varșovia și-a exprimat disponibilitatea de a se descurca fără combustibilul rus din 2022, când expiră contractul cu ʺGazpromʺ. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – gaz natural lichefiat de peste ocean (GNL), cu care americanii sunt pregătiți să inunde europenii.

În ciuda sancțiunilor

Capacitatea totală a celor două linii ale ʺNord Stream – 2ʺ este de 55 de miliarde de metri cubi pe an. Lungimea este de 1234 kilometri.

Construcția a fost suspendată în decembrie 2019 când compania Allseas s-a retras din proiect din cauza sancțiunilor americane. Un an mai târziu, lucrările au fost reluate. Dar Washingtonul continuă să pună bețe în roate.

Bugetul pentru apărare al SUA pentru anul 2021 a extins din nou restricțiile. Departamentul de Stat intimidează companiile europene. Până în luna februarie a acestui an, 18 participanți din UE au părăsit proiectul ʺNord Stream – 2ʺ.

Cu toate acestea, Europa este conștientă de importanța proiectului pentru securitatea energetică. Iar Kremlinul subliniază faptul că partenerii sunt consecvenți în intenția lor de a finaliza ʺNord Stream – 2ʺ.

Autoritățile germane au confirmat în repetate rânduri acest lucru – în special, pe 4 mai, ministrul de Externe al Republicii Federale Germania (RFG), Heiko Maas, a reconfirmat acest lucru în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai țărilor G7 de la Londra. Adevărul este că RFG refuză cărbunele și energia nucleară. Pentru a trece fără probleme pe surse regenerabile, țara are nevoie de mai mult gaz.

Câteva zile mai târziu, pe 11 mai, copreședintele partidului ʺAlternativă pentru Germaniaʺ, Tino Chrupalla, a amintit: ʺCa stat suveran, trebuie să menținem relații de afaceri cu multe țăriʺ. Și a menționat că finalizarea construcției conductei de gaz este benefică atât pentru Germania, cât și pentru Rusia.

"Este imposibil să strice cooperarea economică eficientă pe termen lung cu revendicări politice de moment, așa cum ar dori SUA. Nimic personal, doar business", a declarat Maxim Cerneaev, profesor asociat la facultatea de economie a universității RUDN.

Dar există motive serioase de îndoială cu privire la faptul că panglica roșie va fi tăiată deja la sfârșitul lunii septembrie.

"Obstacolele nu sunt doar de natură juridică și politică – ritmul de lucru nu este mare. În perioada 19 aprilie – 10 mai, au fost așezați 3,1 kilometri. De la 1 aprilie până la 19 aprilie – 8,6 kilometri. Rezultă că în 40 de zile –11,7 kilometri sau o medie de 0,3 pe zi. Dacă continuăm așa, va fi nevoie de aproximativ 11 luni", consideră Mark Goihman, economist-șef la Centrul de informații și analiză TeleTrade.

Cu toate acestea, faptul că proiectul nu poate fi oprit se pare că a fost conștientizat chiar și de oponenții săi înfocați (deși nu s-au resemnat cu acest lucru). În ultimă instanță, pentru a evita noile sancțiuni, se poate de acționat prin firme subsidiare. Desigur, va dura mai mult timp, dar, după cum se spune, cu cât mergi mai încet, cu atât mai departe vei ajunge.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

78
Tagurile:
Germania, proiect, Nord Stream-2"
Tematic
"Nord Stream -2" ar putea fi interzis - cum vor răspunde Rusia și Germania


Загрузка...
Exerciții militare NATO în România

Noi manevre NATO în România împotriva cui?

100
(reînnoit 14:00 13.05.2021)
Pentagonul și NATO, pe zeci de poligoane terestre și maritime din Europa, ʺrespingʺ amenințările militare inexistente. Manevrele agresive din România și Bulgaria destabilizează în mod obiectiv situația din regiunea Mării Negre și reduc nivelul de securitate în Moldova.

În paralel cu exercițiile americane Defender Europe 21, ca parte a manevrelor ʺseparateʺ NATO Steadfast Defender 21 din Turcia și Albania, în România, la 11 mai, au fost redislocați (prin Bulgaria) mai mult de 400 de militari de înaltă pregătire ai Forțelor comune ale Alianței împreună cu tehnică militară.

Manevrele Steadfast Defender 21 vor avea loc în perioada 20 mai – 22 iunie, cu participarea a până la 9 mii de militari (inclusiv trupe transferate din Statele Unite), pe flancul sudic al Alianței. În România și Bulgaria va avea loc etapa finală a Steadfast Defender 21, cu participarea a 4 mii de militari și a 6 mii de unități de tehnică – acestea sunt subunități ale Grupului operativ comun de reacție foarte rapidă (Very High Readiness Joint Task Force), de care Turcia este responsabilă în 2021 în cadrul NATO.

Începând cu 4 mai, pe șaisprezece poligoane militare din România se desfășoară exercițiile la scară largă Dacia 21 Livex cu participarea a 15 mii de militari din 18 țări membre și partenere NATO, inclusiv Republica Moldova. Aceste manevre fac parte din scenariul mai larg (antirusesc) al manevrelor Defender Europe 21.

Activitățile ʺdefensiveʺ într-o regiune pașnică par excesive. Mai ales pe fondul declarației recente a ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, despre transformarea Mării Negre într-un ʺlac NATOʺ. În plus, Aurescu a recunoscut magistrala feroviară Gdańsk – Constanța și autostrada care va lega Lituania, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria și Grecia drept proiecte militare. Nu este nevoie să vă explic încă o dată cu cine intenționează să lupte țările mai sus menționate. Principalul adversar militar al NATO, până în 2030 cel puțin, este Rusia.

Vecini neliniștiți

O parte a exercițiilor Dacia 21 Livex au loc în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Anterior, Ministerul rom\n al Apărării a declarat că manevrele ʺprevăd condiții de luptă de intensitate sporităʺ, cu împușcături de luptă, aruncare de bombe avia, desanturi parașutate și depășire a obstacolelor de apă. Intriga este că în spatele celor mai apropiate râuri mari (a Dunării și a Prutului) se află Bulgaria și Republica Moldova. Niciun inamic din aceste țări nu amenință România, respectiv manevrele Dacia 21 Livex arată ca o pregătire deschisă pentru agresiunea SUA și NATO în regiunea Mării Negre. Astfel de concepții și desanturi (ofensive a priori) amenință securitatea Republicii Moldova și a altor țări din regiunea Mării Negre într-o măsură mult mai mare decât ʺagresiunea ruseascăʺ virtuală. Atragem atenția la faptul că în Constituția Republicii Moldova este consacrat statutul neutru al Republicii, iar participarea militarilor moldoveni la exercițiile Armatei SUA și NATO pare ambiguă din punct de vedere politic, fiind provocatoare și mioapă.

Comandamentul Armatei SUA în Europa și Africa a anunțat anterior despre desfășurarea unor exerciții la scară largă DEFENDER Europe 21 cu participarea a până la 30 de mii de militari din 26 de țări. Manevrele se desfășoară pe 30 de poligoane din 12 țări europene. Obiectivele declarate – creșterea disponibilității strategice și operative, dezvoltarea interacțiunii între Statele Unite, aliații și partenerii NATO. S-ar părea niște jocuri de război transparente, nimic mai mult. Cu toate acestea, există și acte ratate.

La 11 mai, președintele polonez Andrzej Duda a declarat la București: ʺÎn caz de necesitate, atât Polonia, cât și România trebuie să fie pregătite să apere independența Belarusuluiʺ. De parcă cineva i-ar fi invitat să intervină militar împotriva statului din Uniunea Statală Rusia – Belarus.

Conceptul ʺlaculuiʺ

ʺPovestea de groazăʺ preferată a Washingtonului și a Bruxelles-ului –transformarea Mării Negre într-un ʺlac rusescʺ – servește doar ca acoperire a propriului proiect – ʺlacul NATOʺ. Mai mult, în componența Alianței intră doar trei din cele șapte țări din regiunea Mării Negre. Federația Rusă este preocupată exclusiv de stabilitatea regională și de securitatea frontierelor sale sudice.

Maia Sandu la APCE
© Photo : Aparatul Președintelui Republicii Moldova
În regiunea Mării Negre, Statele Unite și NATO încearcă să înconjoare Rusia cu bazele lor militare pe teritoriul adiacent al țărilor aliate sau partenere – pentru a reduce timpul de zbor în cazul unui atac preventiv de rachete asupra obiectivelor militare strategice ale Federației Ruse. Din anumite motive, Pentagonul nu este foarte interesat de Turcia, care este relativ independentă. Acolo nu se construiește nici o singură bază militară americană nouă. În schimb, sunt extrem de atractive pentru ʺdezvoltareʺ Republica Moldova, Ucraina, Georgia, care nici măcar nu fac parte din NATO (și nu vor face). Desigur, într-o situație de criză extremă, ʺprincipalul agresorʺ va fi pedepsit garantat de Rusia, dar nici ʺasistenții voluntariʺ nu vor scăpa basma curată.

Alexandr Hrolenko este expert militar internațional, căpitan de rangul I în rezervă, veteran de război.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

100
Tagurile:
exerciții, manevre, Moldova, NATO


Загрузка...
Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu chairs the weekly cabinet meeting at the Prime Minister's office in Jerusalem, Sunday, April 15, 2018

Anunțul care a supărat RĂU Israelul și care ar fi motivele

0
(reînnoit 19:50 13.05.2021)
O situație cel puțin ciudată: un înalt oficial ONU a transmis un mesaj care a deranjat guvernul israelian, care a răspuns imediat dur.

BUCUREȘTI, 13 mai – Sputnik. Un incident mai puțin obișnuit a avut loc după anunțul unui oficial ONU - un mesaj care a provocat o reacție foarte dură a Ministerului Afacerilor Externe al Israelului.

Tor Wennesland, coordonatorul special al Naţiunilor Unite pentru Procesul de Pace în Orientul Mijlociu a transmis marți seara mesajul următor:

”Liderii tuturor părţilor trebuie să îşi asume responsabilitatea dezescaladării. Costul războiului în Gaza este devastator şi este plătit de oamenii obişnuiţi. ONU lucrează cu toate părţile pentru a restabili calmul. Opriţi violenţa acum”, a transmis Tor Wennesland.

Deci, un mesaj echidistant, cel puțin aparent. Ei bine, reacția Ministerului de Externe israelian a venit în câteva ore – o replică dură pentru oficialul ONU:

”Vorbiți despre „costul războiului în Gaza” în timp ce ignorați 1.000 de rachete lansate de grupările teroriste Hamas și Jihadul Islamic asupra orașelor israeliene în ultimele 36 de ore”, scrie MAE israelian.

​Sincer, este greu de înțeles supărarea Israelului – dar e interesant de văzut un mesaj anterior al oficialului ONU.

Cu o zi înainte, pe 10 mai, Wennesland a retransmis mesajul secretarului general ONU Antonio Guterres care ”își exprimă profunda îngrijorare cu privire la violența continuă în Ierusalimul de Est ocupat”.

”El îndeamnă Israelul să înceteze demolările și evacuările, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului”, a transmis Guterres.

De asemenea, norvegianul a transmis și Declarația comună a trimișilor în Cvartetului pentru Orientul Mijlociu despre situația din estul Ierusalimului, în care se manifestă ”profunda îngrijorare față de ciocnirile și violențele zilnice” și opoziția față de acțiunile unilaterale.

De asemenea, în Declarație comună se face o referire clară: ””Solicitați tuturor părților să susțină și să respecte statu quo-ul locurilor sfinte”. Tot în Declarația celor 4 (ONU, SUA, Rusia și UE) se solicită autorităților israeliene să ”evite măsurile care să escaladeze situația în timpul sărbătorilor musulmane”.

Norvegianul Tor Wennesland (69 de ani) este un diplomat experimentat în problemele din zona nord africană, fiind reprezentant al Norvegiei pe lângă Autoritatea Palestiniană (2007 – 2011) și ambasador în Egipt și Libia din 2012 până în 2015.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
ONU, gaza, Tel Aviv, Israel


Загрузка...