трактор вспахивает землю

Când reiau protestele agricultorii Astăzi a expirat termenul dat Guvernului Chicu

233
(reînnoit 16:30 03.08.2020)
Astăzi a expirat termenul dat autorităților de agricultorii care au protestat acum o săptămână în sud-estul țării ca să intervină cu despăgubiri pentru pierderile cauzate de secetă. Astăzi premierul Ion Chicu a spus că Guvernul urmează să vină cu noi ajutoare.

După ședința din această dimineață pe care a avut-o cu șeful statului, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, premierul Ion Chicu a ieșit în fața presei și a amintit ce au întreprins autoritățile pentru a-i ajuta pe agricultori.   

Guvernul, cu angajamentul realizat în termen: 200 de milioane de lei pentru agricultori

El a amintit că vineri, 31 iulie, a fost aprobat regulamentul de repartizare a suportului financiar pentru acoperirea parțială a pagubelor generate de secetă, acele 100 de milioane de lei care vor fi oferite din Fondul de Subvenționare a Agriculturii. În paralel cu aceste 100 de milioane, din Fondul de Intervenție vor mai fi alocate alte 100 de milioane de lei.

Premierul a declarat că într-o săptămână agricultorii vor putea să-și ridice banii din primul ajutor de 100 de milioane de lei.  

"Noi sperăm ca maximum într-o săptămână agricultorii să înceapă a primi acești bani, conform actelor prezentate", a spus el.

El a precizat că Ministerul Agriculturii și secțiile agricole raionale, precum și comisiile pentru situații excepționale din teritoriu, cât și cea centrală, sunt acum în plin proces de pregătire actelor pentru a oferi producătorilor agricoli ajutoarele din celelalte 100 de milioane de lei.

Guvernul promite noi ajutoare – pentru semănăturile de primăvară compromise de secetă

Și asta nu este tot. Chicu spune că Guvernul va oferi ajutoare și agricultorilor care au suferit pierderi la cultivarea cerealelor din grupa a doua, cele care au fost însămânțate primăvara.

"În paralel, colegii de la Ministerul Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale lansează deja evaluarea pierderilor legate de grupa a doua de cereale. Pentru că este clar că pe mari suprafețe și porumbul, și floarea soarelui, și alte culturi semănate în primăvară sunt, o parte, compromise total, o altă parte - esențial afectate.  Se face evaluarea pentru ceastă grupă pentru ca ulterior Guvernul să facă alocări suplimentare pentru a acoperi și acest prejudiciu", a declarant premierul.

Chicu îi îndeamnă pe agricultori să-și asigure plantațiile

El însă i-a atenționat pe agricultori că Guvernul nu le poate acoperi toate pierderile provocate de secetă și grindină și că ei ar trebui să-și asigure plantațiile și culturilor. În acest sens, Guvernul este gata să majoreze subvenționarea primei de asigurare din bugetul de stat pentru agricultori de la 50 la 70 la sută.

"Este clar că nu pot fi acoperite toate pierderile agricultorilor, de aceea noi am venit cu propunerea de a majora subvenționarea primei de asigurare din bugetul de stat de la 50 la 70 la sută. Sperăm ca agricultorii să facă uz de acest instrument, or, în condiții de riscuri climaterice crescânde, agricultorii trebuie să se orienteze la piața asigurărilor, să se asigure și, în caz de calamitate, să poată să-și recupereze daunele de la asiguratori", a declarant el.

Agricultorii s-au împăcat cu situația: astăzi în câmp, dar nu în stradă

Potrivit unui calcul estimativ făcut de Sputnik Moldova, ajutorul acordat de Guvern acoperă doar a patra – a cincea parte din pierderile suportate de agricultori.  

Vom preciza că după ce autoritățile au anunțat ce suport sunt în măsură să le acorde agricultorilor, aceștia au declarat că ajutorul dat de Guvern este unul mul mai mic decât pierderile suportate de ei. Agricultorii au fixat atunci un terme de o săptămână – până astăzi - ca autoritățile să vină cu propuneri concrete. Iată că vineri Guvernul a aprobat regulamentul cu privire la repartizarea ajutoarelor agricultorilor, iar aceștia, până în acest moment, nu au spus nici da, nici ba. Cel mai probabil, agricultorii nu vor mai relua acțiunile de protest, așa cum au anunțat într-o vreme. Și asta pentru că Guvernul nici nu este dispus și nici nu are de unde să le dea mai mult pe timp de pandemie și criză economică severă provocată de aceasta.

233
Tagurile:
Recoltă, recoltă, ajutoare sociale, proteste, agricultori
Тема:
Protestele agricultorilor – revendicări și soluții (87)
Amenințarea înfrângerii SUA

Amenințarea înfrângerii: De ce SUA au impus iarăși sancțiuni contra Teheranului

44
(reînnoit 18:50 22.09.2020)
SUA au impus iarăși sancțiunile anti-iraniene. Departamentul de Stat le-a motivat prin faptul că Teheranul nu ar fi îndeplinit condițiile „acordului nuclear”. ONU și UE au considerat neconvingătoare argumentele americanilor, refuzând să se alăture Washingtonului.

Ce vrea să obțină Casa Albă și care este poziția comunității internaționale, a încercat să afle pentru RIA Novosti, Galia Ibraghimova.

Presiune unilaterală

"Consiliul de Securitate al ONU nu a extins embargoul asupra livrărilor de arme către Iran. Dar SUA nu au rămas fără reacție și au reimpus sancțiunile. Acum acestea sunt atât împotriva Teheranului, cât și a tuturor celor care încalcă embargoul”, a declarat Mike Pompeo, solicitând UE să sprijine Washingtonul.

Cu toate acestea, reacția sa dovedit a fi una opusă. Miniștrii de Externe ai Germaniei, Marii Britanii și Franței („troica europeană”) au emis o declarație comună prin care au condamnat acțiunile Casei Albe.

„SUA s-au retras din Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) privind programul iranian la 8 mai 2018 și nu mai sunt considerate părți ale „înțelegerii”. În acest sens, orice decizie a Washingtonului nu are forță juridică”, au menționat miniștrii „troicii europene”.

Parisul, Berlinul și Londra, dimpotrivă, vor continua să relaxeze sancțiunile. Miniștrii au reamintit că ridicarea restricțiilor impuse Iranului sunt stipulate în Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. Acest document a aprobat oficial „acordul nuclear” convenit în 2015.

”Am susținut în permanență păstrarea acesteia și vom continua să o facem”, au subliniat europenii.

Promisiuni europene

Donald Trump s-a retras din „acord” acum doi ani, invocând faptul că Teheranul ar fi dezvoltat în secret un program nuclear. El nu a prezentat nicio dovadă, dar a cerut să fie reimpuse sancțiunile.

Rusia, China și europenii au condamnat acest lucru, subliniind că documentul va continua să funcționeze fără Statele Unite. Germania, Franța, Marea Britanie au adoptat chiar o lege specială care le permite companiilor să coopereze cu Iranul. Pentru ca acestea să nu se teamă de presiunile SUA, a fost elaborat un mecanism financiar special INSTEX.

Însă efectul a fost unul limitat. Companiile au părăsit oricum piața iraniană, iar economia Republicii Islamice s-a redus brusc. Chiar și chinezii au întrerupt cooperarea cu Teheranul, deși Beijingul a condamnat sancțiunile SUA.

Autoritățile iraniene au adoptat o atitudine de expectativă, sperând că europenii vor putea convinge Washingtonul să nu-și preseze businessul. Dar, pe măsură ce companiile străin părăseau țara și dispărea speranța că Washingtonul se va ”înmuia”, Teheranul ridicat restricțiile asupra programului său nuclear.

În mod oficial, JCPOA este în vigoare, dar acuzațiile reciproce ale participanților la „acord” subminează încrederea în acesta. Refuzul Teheranului de a respecta termenii documentului este folosit de Washington ca principal argument într-un nou atac asupra „regimului ayatollah” - așa numește mass-media americană sistemul politic iranian.

„Să nu fie admisă ridicării embargoului”

Cel mai mult, americanii se tem că embargoul asupra armelor impus Teheranului va fi ridicat pe 18 octombrie. Aceste temeri sunt alimentate de vecinii Iranului.

Astfel, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit indică asupra faptului că, după ridicarea interdicțiilor, Republica Islamică va achiziționa sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă moderne din Rusia și China. Acest lucru va întări Iranul și va complica situația din regiune. Pentru a preveni un astfel de scenariu, adversarii Teheranului operează prin intermediul Statelor Unite.

În august, americanii au înaintat Consiliului de Securitate al ONU o rezoluție de prelungire a embargoului asupra armelor, justificând-o prin faptul că Teheranul înarmează Hezbollah în Liban și Siria, precum și militanții șiiți din Irak, care au provocat în repetate rânduri ciocniri cu armata locală.

Franța, Germania și Marea Britanie împărtășesc preocupările americanilor, dar propunerea lor nu au susținut-o. Rusia și China au arătat clar că vor bloca toate eforturile SUA în această direcție. La rândul său, Iranul a spus că o astfel de rezoluție va pune în sfârșit capăt „acordului nuclear”.

Consiliul de Securitate al ONU a respins proiectul american. Dar, deja o săptămână mai târziu, Departamentul de Stat a prezentat documente care ar fi confirmat chipurile încălcarea de către Teheran a obligațiilor sale privind JCPOA. Se spune că Iranul a acumulat uraniu îmbogățit care depășește norma stabilită de 300 de kilograme.

Steagul ambasadei Republicii Islamice Iran
© Sputnik / Евгений Биятов

Mike Pompeo nici nu a ascuns faptul că Washingtonul vrea să restabilească integral sancțiunile. Consiliul de Securitate al ONU a reamintit: Statele Unite nu pot aprecia respectarea „acordului” deoarece s-au retras din acesta. Americanii au răspuns că sunt încă printre cei care au aprobat rezoluția 2231. În consecință, își păstrează dreptul de a impune sancțiuni.

Și au subliniat: conform JCPOA, dacă nu se iau măsuri la 30 de zile după primirea plângerii împotriva Iranului, sancțiunile vor fi reînnoite. Termenul a expirat pe 20 septembrie.

Diplomația de expectativă

"Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a referit la lipsa consensului în cadrul Consiliul de Securitate și s-a pronunțat împotriva restabilirii sancțiunilor anti-iraniene. Decizia americană a fost ignorată la AIEA, a fost aspru criticată în Europa. Washingtonul s-a aflat într-o poziție destul de umilitoare”, a declarat cercetătorul științific principal al Centrului pentru Securitate Euro-Atlantică al Institutului pentru Studii Internaționale MGIMO, Andrei Baklitski.

Cu toate acestea, expertul nu exclude faptul că sancțiunile SUA vor speria în continuare businessul străin. Dacă embargoul asupra armelor va fi ridicat în octombrie, nu toate companiile vor dori să facă comerț cu Iranul. Amenințarea de a ajunge sub presiunea SUA va prevala. Dar chiar și în această situație, acțiunile Washingtonului par excesive.

"Legislația europeană prevede un embargo asupra armelor până în 2023. Prin urmare, chiar dacă vor fi ridicate interdicțiile internaționale, UE nu va putea coopera cu Teheranul în acest domeniu. Cu Rusia și China situația este și mai interesantă. Companiile din aceste țări care ar putea vinde armament Iranului se află deja sub regimul de sancțiuni. Nimic nu îi împiedică să încheie un acord pompos cu Teheranul după ridicarea embargoului. Aceasta nu înseamnă că armele vor merge cu adevărat în Iran imediat, dar înfrângerea morală a Statelor Unite este evidentă”, spune Baklitski.

Specialistul în Relații Internaționale, care locuiește în SUA, Rafael Sattarov atrage atenția asupra faptului că Teheranul a reacționat cu reținere la sancțiunile unilaterale ale SUA. Potrivit acestuia, autoritățile iraniene nu vor să agraveze situația dinaintea alegerilor prezidențiale din America.

"Republica Islamică înțelege că orice declarație dură cu privire la Statele Unite va face doar rău. Trump va întoarce imediat următoarea criză cu Iranul în favoarea sa și va crește presiunea asupra regimului. În plus, acum Europa, Rusia, China, ONU sunt de partea Iranului. O confruntare verbală nu are niciun rost. Și sancțiunile unilaterale nu au o forță juridică recunoscută la nivel internațional”, a spus Sattarov.

Experții intervievați au fost de acord că dacă Joe Biden devine următorul președinte al Statelor Unite, atunci americanii se pot întoarce la JCPOA. Dar pe parcursul mandatului lui Trump situația din jurul Iranului s-a schimbat. Prin urmare, procedura de revenire la „înțelegere” va fi dificilă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

44
Tagurile:
sancțiuni, Teheran, SUA
Tematic
UE, îngrijorată de sancțiunile SUA împotriva ”Nord Stream-2”
UE pune SUA la punct și le predau o lecție de logică elementară


Загрузка...
Mere

De ce Ministerul Economiei compară România cu Rusia

231
(reînnoit 20:26 21.09.2020)
Ministerul Economiei a recurs, într-un comunicat de presă, la o comparație directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești. Expertul economic Roman Chircă a vorbit pentru Sputnik despre factorii ce fac diferența pe cele două piețe.

CHIȘINĂU, 21 sept – Sputnik. Ministerul Economiei și Infrastructrurii (MEI) a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, că „importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse”, cu trimitere la datele statistice pentru intervalul ianuarie-iulie 2020.

Ulterior, pe site-ul ministerului, fraza de mai sus, care deschide comunicatul de presă, a fost corectată în felul următor: „Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici”.

Astfel, prin redactare, din comunicatul oficial a fost eliminată comparația directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici

În comunicatul de presă al MEI este citat și ministrul Sergiu Railean, care apreciază: „România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații”.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia

Până a fi redactat comunicatul MEI, reporterul Sputnik Moldova l-a solicitat pe expertul economic Roman Chircă să vorbească despre factorii care stimulează exporturile moldovenești către România și motivele care au condus la diminuarea exporturilor moldovenești către Rusia.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus.
Roman Chircă

Faptul că România este principala destinație a exporturilor moldovenești „nu este un lucru nou”, iar exporturile moldovenești către Rusia au scăzut pe parcursul anilor inclusiv din cauza barierelor tehnice, a răspuns Roman Chircă.

Vom preciza că, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), exporturile către România au scăzut, totuși, cu 20,3% în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu intervalul ianuarie-iulie 2019, în timp ce exporturile către Federația Rusă au crescut în același interval cu 4,2%.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. Importurile din România s-au cifrat în intervalul menționat la 348,73 milioane de dolari, astfel rezultând un sold comercial pozitiv pentru Republica Moldova în valoare de 8,32 milioane de dolari.

„Astfel, România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul 1 în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova”, a informat MEI.

României îi reveneau 25% din exporturile Republicii Moldova încă până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a menționat expertul economic Roman Chircă în comentariul său oferit reporterului Sputnik.

„Corect ar fi de spus că România este principala destinație a exporturilor moldovenești. Acest lucru nu este nou, încă până a adera la UE în 2007, România avea un acord de comerț liber cu Republica Moldova. Republica Moldova exporta în România 25% din structura exporturilor”, a explicat Roman Chircă.

Monedă de o rublă rusească
© Sputnik / Алексей Сухоруков

Prin ce se explică o asimilare atât de bună de către piața românească a produselor moldovenești? „Cauza principală”, potrivit lui Roman Chircă, „este proximitatea geografică”, faptul că două „piețe economice diferite – Republica Moldova și Romania, în cadrul unui acord de comerț liber” își  „dinamizează schimburile economice”.  

La capitolul importurilor de mărfuri moldovenești, România „a devansat Rusia și chiar Ucraina, care se află în vecinătate”, a constatat expertul economic.

Exporturile moldovenești pe piața rusă au scăzut din cauza „pandemiei COVID-19, barierelor tehnice, scăderii cererii pe piața Federației Ruse”, a apreciat Roman Chircă.

„Comerțul cu Ucraina și Rusia a scăzut din cauza multiplelor bariere tehnice și de tranzit impuse istoric de Ucraina în tranzitul mărfurilor moldovenești”, a menționat expertul economic.

În primele șapte luni ale anului 2020, în schimburile comerciale moldo-ruse, soldul balanței comerciale este negativ pentru Republica Moldova, cifrându-se la 200 de milioane de dolari americani.

În intervalul ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă mărfuri în valoare de 137,49 milioane de dolari și a importat produse rusești ce au însumat 337,61 milioane de dolari, potrivit statisticilor oficiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

231
Tagurile:
moldovenești, Exporturi, Rusia, România
Tematic
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...
Mormânt antic găsit în China

A fost dezvăluit misterul lichidului dintr-un mormânt antic

0
(reînnoit 22:47 22.09.2020)
Oamenii de știință chinezi au descoperit secretul unui lichid misterios descoperit într-un vas de bronz în timpul săpăturilor unui mormânt vechi de două mii de ani.

Rezultatele cercetării au arătat că în vas exista o băutură medicinală care conține alcool. Potrivit experților, acest amestec a fost folosit pentru a opri sângerarea și pentru a reduce inflamația, transmite RIA Novosti, cu referire la Xinhua.

În prezent, oamenii de știință continuă să cerceteze descoperirea pentru a obține mai multe informații despre materiile prime din care a fost făcută băutura și despre procesul de fabricare a acesteia.

Mormântul a fost descoperit în timpul reconstrucției unei mahalale din Sanmenxia, ​​provincia Henan, în luna mai a acestui an. Pe baza rezultatelor analizei preliminare, experții consideră că mormântul datează din timpul apusului dinastiei Qin (221-207 î.Hr.) și a începutului dinastiei Han occidentale (înainte de al optulea an al erei noastre).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
lichid, mormant, mister


Загрузка...