Submarinul proiectului 949A ”Antey”

Ce face submarinul nuclear rusesc de clasa „Antey” în Marea Baltică

213
De ce submarin nuclear rusesc „Oriol” se află în Marea Baltică și de ce manevrele lui au provocat îngrijorări din partea militarilor și experților suedezi – iată cum explică observatorul militar Alexandr Hrolenko.

Postul de televiziune suedez SVT bate alarma: în Marea Baltică a intrat submarinul nuclear de clasa “Antey”, capabil să poarte rachete de croazieră cu rază medie de acțiune și torpede cu focoase nucleare, “care depășesc de zece ori bomba ce a șters de pe fața pământului Hiroshima”.

Experții locali califică aceste acțiuni ale Rusiei drept o demonstrație de forță. Faptul că este vorba de participarea vasului la o paradă de Ziua Forțelor Navale ale Rusiei, planificată cu mult timp înainte, militarii și specialiștii scandinavi l-au trecut cu vederea.

Șeful secției de analize a Institutului suedez pentru  Studii de Apărare, Niklas Granhol, a presupus că în următoarele câteva săptămâni vor avea loc niște exerciții militare ale Forțelor Navale ale Rusiei. În același timp, el menționează că submarinul de 150 de metri, cu două reactoare nucleare, e prea mare și prea periculos pentru Baltica. Submarinele diesel ale Suediei, cu o lungime de 60 de metri, sunt net inferioare. Expertul militar concluzionează: “Antey” este o demonstrație de forță a Rusiei.

Publicația de limba rusă “justnu.ru” citează opinia unui alt specialist, consilierul pentru securitate Joakim von Braun: “Militarii ruși ne transmit un semna foarte clar: vor să arate că sunt mari și tari”. Forțele Armate ale Suediei urmăresc evoluția situației în Marea Baltică. Danezii se mândresc cu faptul că au fost primii care au observat “acul” de 150 de metri pierdut ”în stogul de fân”, adică submarinul nuclear rus K-266 “Oriol”, aflat în poziție de suprafață și la o viteză de 15 noduri (aproximativ 27 kilometri pe oră).

Și ce să vorbim de  Marea Baltică, dacă în pericol se află tot Oceanul Atlantic. Experții occidentali menționează că în ultimii ani submarinele rusești și-au îmbunătățit semnificativ caracteristicile, iar echipajele – abilitățiule. Submarinele de cursă lungă au devenit o durere de cap pentru NATO, care anunțase mai devreme că și-au pierdut supremația în Atlanticul de Nord. Totuși, ce se întâmplă în regiunea Baltică?

Crucișătorul submarin cu rachete K-266 “Oriol” cu centrală nucelară, într-adevăr a trecut din Flota Nordului în Golful Finic al Mării Baltice. Ministerul Apărării al Rusiei nu ascunde acest lucru. E cunoscut alt fapt: submarinele proiectului 949A “Antey” sunt destinate preponderent pentru lupta cu grupurile de port avioane ale inamicului, iar statele din regiunea Baltică pot dormi liniștite (nici nu dispun de portavioane). De asemenea, forțele navale ale NATO în Europa nu sunt țintele submarinului “Oriol”.

Răspunsul la întrebarea despre scopul campaniei submarinului nuclear rusesc se află suprafață. În ultima duminică a lunii iulie, în Rusia este marcată Ziua Forțelor Navale (adică, în anul 2020 este vorba de 26 iulie). Iată de ce e bizar că specialiștii în domeniul naval ai statelor din regiunea Baltică se tot întreabă despre scopul vizitei lui “Antey”. Voi reaminti că în 2018 crucișătorul „Oriol” a mai reprezentat odată Flota de Nord la principala paradă militară navală a Rusiei în Golful Finic. Chiar dacă atunci și acum, în 2020, echipajul a fost nevoit să parcurgă peste 1500 de mile maritime (aproximativ 2800 de kilometri), între Severomorsk și Kronstadt, misiunea a fost una exclusiv pașnică.

“Antey” nu-și va ofensa partenerii

Submarinele nucleare multirole de generația a treia, proiectul 949A “Antey” (Oriol, Smolensk, Voronej, Omsk, Tver și altele) sunt concepute pentru lansarea rachetelor asupra portavioanelor și obiectivelor de țărm ale inamicului cu rachetele supersonice de croazieră “Granit”, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Dispun de un corp cilindric dur (10 secții) dintr-un oțel cu o grosime de 45-68 de milimetri și lansatoare a rachetelor antinavă în afara corpului dur, sub unghi de 45 de grade spre orizont (startul subacvatic). Construcția este consolidată pentru navigarea în zonele arctice. Totodată „Antey” costă de 10 ori mai puțin decât portavionul american de tip “Nimitz”.

Crucișătorul submarin L-266 “Oriol” se află în dotarea Flotei Navale a Rusiei din anul 1993. După modernizarea lui în 2017, are în dotare sistemul de rachetă antinavă P-800 “Oniks”, 72 de rachete ZM-45 și 24 de torpede de câteva tipuri. A se compara – crucișătorul nuclear greu “Piot Veliki” poartă doar 20 de rachete antinavă. „Oriol” și-a sporit capacitățile datorită unui nou sistem automatizat de control, unui sistem hidroacustic și a elicelor cu zgomot redus. În urma unei modernizări profunde, “Antey” va fi dotat cu sistemele de rachetă “Kalibr”, care vor permite efectuarea unor lovituri asupra țintelor terestre la o distranță de până la 2500 de kilometri.

Așa ori altfel, crucișătorul submarin nuclear cu rachete „Oriol” dispune de caracteristici de luptă unice, fiind capabil să se scufunde la o adâncime de 600 de metri, are o cilindree de 24 mii de tone, o lungime de 155 de metri, viteza la adâncime de 32 de noduri (aproximativ 59 de kilometri pe oră), un regim autonom de 120 de zile, un echipaj din 130 de persoane. Nava a participat cu succes la multe exerciții și campanii, a fost premiată de două ori de comandantul șef al Flotei Navale pentru trageri asupra țintelor maritime.

Cu mândrie, în linie dreaptă

Comandantul șef al Forțelor Navale ale Rusiei, amiralul Nicolai Evmenov, a anunțat pe 13 iulie: “Un detașament de nave ale Flotei de Nord, având în componență nava antibarcă  “Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin nuclear „Oriol”  a sosit în Golful Finic pentru a participa la principala paradă navală. În următoarele zile, detașamentul va demara pregătirile pentru Paradă”.

Bazinul raidului Kronstadt este pregătit de bazare temporară a navelor de tonaj mare.

În perioada trecerii, echipajele navei antibarcă „Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin “Oriol” au exersat un șir de manevre de apărare antiaeriană și antibarcă, de transmitere a semnalelor pe timp de noapte și zi, de luptă pentru supraviețuire. O experiență valoroasă au obținut ofițerii și navigatorii, luând în considerare particularitățile de navigație în bazinul Mării Baltice.

Fregata ”Amiral Kasatonov”
© Sputnik / Александр Гальперин

Au demarat antrenamentele pentru parada navelor militare de mare tonaj. Împreună cu crucișătorul “Oriol”, de festivități se pregătește și nava antibarcă „Viceamiralul Kulakov”, navele mari de desant “Minsk” și „Koroliov”. Echipajele exersează sistemul de comunicare și interacțiune, mișcarea în linie dreaptă cu o viteză și un curs prestabilite. Este verificat nivelul de pregătire al ofițerilor și specialiștilor în navigare pentru condițiile apelor din Kronsdatd (o zonă dificilă chiar și pentru marinarii baltici).

Flota Baltică modernă reprezintă un avanpost al Rusiei în direcția Vest, o asociere operativ-strategică variată, care include forțele navale, aviația maritimă, mijloacele de apărare antiaerienă, trupe de coastă, unități unificate de asigurare operativă și tehnică.

Implicarea în principala paradă a forțelor și mijloacelor Flotei rusești (zeci de nave, avioane și elicoptere) transformă festivitatea într-o simulare a unei operațiuni strategice. Scopurile sunt pașnice, însă organizarea este una de luptă. E și firesc. Prezența Flotei Navale a Rusiei în Marea Baltică nu reprezintă o demonstrație de forță care ar amenința pe cineva, ci un fapt istoric cu o durată de 317 de ani. Crucișătorul submarin nuclear K-266 „Oriol” se află aici la el acasă, nu în vizită.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

213
Tematic
Lansarea rachetelor balistice Bulava de pe submarinul strategic Iuri Dolgoruki
Putin: Ce se va întâmpla cu noul tratat nuclear „START” – Pericolul ce pândeşte omenirea
Amenințarea înfrângerii SUA

Amenințarea înfrângerii: De ce SUA au impus iarăși sancțiuni contra Teheranului

44
(reînnoit 18:50 22.09.2020)
SUA au impus iarăși sancțiunile anti-iraniene. Departamentul de Stat le-a motivat prin faptul că Teheranul nu ar fi îndeplinit condițiile „acordului nuclear”. ONU și UE au considerat neconvingătoare argumentele americanilor, refuzând să se alăture Washingtonului.

Ce vrea să obțină Casa Albă și care este poziția comunității internaționale, a încercat să afle pentru RIA Novosti, Galia Ibraghimova.

Presiune unilaterală

"Consiliul de Securitate al ONU nu a extins embargoul asupra livrărilor de arme către Iran. Dar SUA nu au rămas fără reacție și au reimpus sancțiunile. Acum acestea sunt atât împotriva Teheranului, cât și a tuturor celor care încalcă embargoul”, a declarat Mike Pompeo, solicitând UE să sprijine Washingtonul.

Cu toate acestea, reacția sa dovedit a fi una opusă. Miniștrii de Externe ai Germaniei, Marii Britanii și Franței („troica europeană”) au emis o declarație comună prin care au condamnat acțiunile Casei Albe.

„SUA s-au retras din Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) privind programul iranian la 8 mai 2018 și nu mai sunt considerate părți ale „înțelegerii”. În acest sens, orice decizie a Washingtonului nu are forță juridică”, au menționat miniștrii „troicii europene”.

Parisul, Berlinul și Londra, dimpotrivă, vor continua să relaxeze sancțiunile. Miniștrii au reamintit că ridicarea restricțiilor impuse Iranului sunt stipulate în Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU. Acest document a aprobat oficial „acordul nuclear” convenit în 2015.

”Am susținut în permanență păstrarea acesteia și vom continua să o facem”, au subliniat europenii.

Promisiuni europene

Donald Trump s-a retras din „acord” acum doi ani, invocând faptul că Teheranul ar fi dezvoltat în secret un program nuclear. El nu a prezentat nicio dovadă, dar a cerut să fie reimpuse sancțiunile.

Rusia, China și europenii au condamnat acest lucru, subliniind că documentul va continua să funcționeze fără Statele Unite. Germania, Franța, Marea Britanie au adoptat chiar o lege specială care le permite companiilor să coopereze cu Iranul. Pentru ca acestea să nu se teamă de presiunile SUA, a fost elaborat un mecanism financiar special INSTEX.

Însă efectul a fost unul limitat. Companiile au părăsit oricum piața iraniană, iar economia Republicii Islamice s-a redus brusc. Chiar și chinezii au întrerupt cooperarea cu Teheranul, deși Beijingul a condamnat sancțiunile SUA.

Autoritățile iraniene au adoptat o atitudine de expectativă, sperând că europenii vor putea convinge Washingtonul să nu-și preseze businessul. Dar, pe măsură ce companiile străin părăseau țara și dispărea speranța că Washingtonul se va ”înmuia”, Teheranul ridicat restricțiile asupra programului său nuclear.

În mod oficial, JCPOA este în vigoare, dar acuzațiile reciproce ale participanților la „acord” subminează încrederea în acesta. Refuzul Teheranului de a respecta termenii documentului este folosit de Washington ca principal argument într-un nou atac asupra „regimului ayatollah” - așa numește mass-media americană sistemul politic iranian.

„Să nu fie admisă ridicării embargoului”

Cel mai mult, americanii se tem că embargoul asupra armelor impus Teheranului va fi ridicat pe 18 octombrie. Aceste temeri sunt alimentate de vecinii Iranului.

Astfel, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit indică asupra faptului că, după ridicarea interdicțiilor, Republica Islamică va achiziționa sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă moderne din Rusia și China. Acest lucru va întări Iranul și va complica situația din regiune. Pentru a preveni un astfel de scenariu, adversarii Teheranului operează prin intermediul Statelor Unite.

În august, americanii au înaintat Consiliului de Securitate al ONU o rezoluție de prelungire a embargoului asupra armelor, justificând-o prin faptul că Teheranul înarmează Hezbollah în Liban și Siria, precum și militanții șiiți din Irak, care au provocat în repetate rânduri ciocniri cu armata locală.

Franța, Germania și Marea Britanie împărtășesc preocupările americanilor, dar propunerea lor nu au susținut-o. Rusia și China au arătat clar că vor bloca toate eforturile SUA în această direcție. La rândul său, Iranul a spus că o astfel de rezoluție va pune în sfârșit capăt „acordului nuclear”.

Consiliul de Securitate al ONU a respins proiectul american. Dar, deja o săptămână mai târziu, Departamentul de Stat a prezentat documente care ar fi confirmat chipurile încălcarea de către Teheran a obligațiilor sale privind JCPOA. Se spune că Iranul a acumulat uraniu îmbogățit care depășește norma stabilită de 300 de kilograme.

Steagul ambasadei Republicii Islamice Iran
© Sputnik / Евгений Биятов

Mike Pompeo nici nu a ascuns faptul că Washingtonul vrea să restabilească integral sancțiunile. Consiliul de Securitate al ONU a reamintit: Statele Unite nu pot aprecia respectarea „acordului” deoarece s-au retras din acesta. Americanii au răspuns că sunt încă printre cei care au aprobat rezoluția 2231. În consecință, își păstrează dreptul de a impune sancțiuni.

Și au subliniat: conform JCPOA, dacă nu se iau măsuri la 30 de zile după primirea plângerii împotriva Iranului, sancțiunile vor fi reînnoite. Termenul a expirat pe 20 septembrie.

Diplomația de expectativă

"Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a referit la lipsa consensului în cadrul Consiliul de Securitate și s-a pronunțat împotriva restabilirii sancțiunilor anti-iraniene. Decizia americană a fost ignorată la AIEA, a fost aspru criticată în Europa. Washingtonul s-a aflat într-o poziție destul de umilitoare”, a declarat cercetătorul științific principal al Centrului pentru Securitate Euro-Atlantică al Institutului pentru Studii Internaționale MGIMO, Andrei Baklitski.

Cu toate acestea, expertul nu exclude faptul că sancțiunile SUA vor speria în continuare businessul străin. Dacă embargoul asupra armelor va fi ridicat în octombrie, nu toate companiile vor dori să facă comerț cu Iranul. Amenințarea de a ajunge sub presiunea SUA va prevala. Dar chiar și în această situație, acțiunile Washingtonului par excesive.

"Legislația europeană prevede un embargo asupra armelor până în 2023. Prin urmare, chiar dacă vor fi ridicate interdicțiile internaționale, UE nu va putea coopera cu Teheranul în acest domeniu. Cu Rusia și China situația este și mai interesantă. Companiile din aceste țări care ar putea vinde armament Iranului se află deja sub regimul de sancțiuni. Nimic nu îi împiedică să încheie un acord pompos cu Teheranul după ridicarea embargoului. Aceasta nu înseamnă că armele vor merge cu adevărat în Iran imediat, dar înfrângerea morală a Statelor Unite este evidentă”, spune Baklitski.

Specialistul în Relații Internaționale, care locuiește în SUA, Rafael Sattarov atrage atenția asupra faptului că Teheranul a reacționat cu reținere la sancțiunile unilaterale ale SUA. Potrivit acestuia, autoritățile iraniene nu vor să agraveze situația dinaintea alegerilor prezidențiale din America.

"Republica Islamică înțelege că orice declarație dură cu privire la Statele Unite va face doar rău. Trump va întoarce imediat următoarea criză cu Iranul în favoarea sa și va crește presiunea asupra regimului. În plus, acum Europa, Rusia, China, ONU sunt de partea Iranului. O confruntare verbală nu are niciun rost. Și sancțiunile unilaterale nu au o forță juridică recunoscută la nivel internațional”, a spus Sattarov.

Experții intervievați au fost de acord că dacă Joe Biden devine următorul președinte al Statelor Unite, atunci americanii se pot întoarce la JCPOA. Dar pe parcursul mandatului lui Trump situația din jurul Iranului s-a schimbat. Prin urmare, procedura de revenire la „înțelegere” va fi dificilă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

44
Tagurile:
sancțiuni, Teheran, SUA
Tematic
UE, îngrijorată de sancțiunile SUA împotriva ”Nord Stream-2”
UE pune SUA la punct și le predau o lecție de logică elementară


Загрузка...
Mere

De ce Ministerul Economiei compară România cu Rusia

231
(reînnoit 20:26 21.09.2020)
Ministerul Economiei a recurs, într-un comunicat de presă, la o comparație directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești. Expertul economic Roman Chircă a vorbit pentru Sputnik despre factorii ce fac diferența pe cele două piețe.

CHIȘINĂU, 21 sept – Sputnik. Ministerul Economiei și Infrastructrurii (MEI) a anunțat astăzi, printr-un comunicat de presă, că „importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale Federației Ruse”, cu trimitere la datele statistice pentru intervalul ianuarie-iulie 2020.

Ulterior, pe site-ul ministerului, fraza de mai sus, care deschide comunicatul de presă, a fost corectată în felul următor: „Importurile României din Republica Moldova au depășit de câteva ori importurile de produse moldovenești ale altor parteneri strategici”.

Astfel, prin redactare, din comunicatul oficial a fost eliminată comparația directă între România și Rusia ca piețe de destinație a exporturilor moldovenești.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: România și partenerii strategici

În comunicatul de presă al MEI este citat și ministrul Sergiu Railean, care apreciază: „România a devenit principalul importator de produse moldovenești, astfel devansând de câteva ori ceilalți parteneri strategici la acest capitol. Acest fapt vorbește despre o cooperare strategică dovedită de cifre și fapte, nu doar de declarații”.

Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia
Ministerul Economiei, despre principalii importatori de mărfuri moldovenești: comparație între România și Rusia

Până a fi redactat comunicatul MEI, reporterul Sputnik Moldova l-a solicitat pe expertul economic Roman Chircă să vorbească despre factorii care stimulează exporturile moldovenești către România și motivele care au condus la diminuarea exporturilor moldovenești către Rusia.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus.
Roman Chircă

Faptul că România este principala destinație a exporturilor moldovenești „nu este un lucru nou”, iar exporturile moldovenești către Rusia au scăzut pe parcursul anilor inclusiv din cauza barierelor tehnice, a răspuns Roman Chircă.

Vom preciza că, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), exporturile către România au scăzut, totuși, cu 20,3% în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu intervalul ianuarie-iulie 2019, în timp ce exporturile către Federația Rusă au crescut în același interval cu 4,2%.

Volumul exporturilor moldovenești în România în ianuarie-iulie 2020 a însumat 357,05 milioane de dolari. Importurile din România s-au cifrat în intervalul menționat la 348,73 milioane de dolari, astfel rezultând un sold comercial pozitiv pentru Republica Moldova în valoare de 8,32 milioane de dolari.

„Astfel, România a devenit principalul partener comercial al țării noastre, atât la export, cât și la import, achiziționând în perioada de referință cel mai mare volum de produse moldovenești și ocupând locul 1 în ceea ce privește furnizarea de bunuri în Moldova”, a informat MEI.

României îi reveneau 25% din exporturile Republicii Moldova încă până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a menționat expertul economic Roman Chircă în comentariul său oferit reporterului Sputnik.

„Corect ar fi de spus că România este principala destinație a exporturilor moldovenești. Acest lucru nu este nou, încă până a adera la UE în 2007, România avea un acord de comerț liber cu Republica Moldova. Republica Moldova exporta în România 25% din structura exporturilor”, a explicat Roman Chircă.

Monedă de o rublă rusească
© Sputnik / Алексей Сухоруков

Prin ce se explică o asimilare atât de bună de către piața românească a produselor moldovenești? „Cauza principală”, potrivit lui Roman Chircă, „este proximitatea geografică”, faptul că două „piețe economice diferite – Republica Moldova și Romania, în cadrul unui acord de comerț liber” își  „dinamizează schimburile economice”.  

La capitolul importurilor de mărfuri moldovenești, România „a devansat Rusia și chiar Ucraina, care se află în vecinătate”, a constatat expertul economic.

Exporturile moldovenești pe piața rusă au scăzut din cauza „pandemiei COVID-19, barierelor tehnice, scăderii cererii pe piața Federației Ruse”, a apreciat Roman Chircă.

„Comerțul cu Ucraina și Rusia a scăzut din cauza multiplelor bariere tehnice și de tranzit impuse istoric de Ucraina în tranzitul mărfurilor moldovenești”, a menționat expertul economic.

În primele șapte luni ale anului 2020, în schimburile comerciale moldo-ruse, soldul balanței comerciale este negativ pentru Republica Moldova, cifrându-se la 200 de milioane de dolari americani.

În intervalul ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a exportat în Federația Rusă mărfuri în valoare de 137,49 milioane de dolari și a importat produse rusești ce au însumat 337,61 milioane de dolari, potrivit statisticilor oficiale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

231
Tagurile:
moldovenești, Exporturi, Rusia, România
Tematic
Din ce motiv se poate prăbuși leul moldovenesc – expert


Загрузка...
Mormânt antic găsit în China

A fost dezvăluit misterul lichidului dintr-un mormânt antic

0
(reînnoit 22:47 22.09.2020)
Oamenii de știință chinezi au descoperit secretul unui lichid misterios descoperit într-un vas de bronz în timpul săpăturilor unui mormânt vechi de două mii de ani.

Rezultatele cercetării au arătat că în vas exista o băutură medicinală care conține alcool. Potrivit experților, acest amestec a fost folosit pentru a opri sângerarea și pentru a reduce inflamația, transmite RIA Novosti, cu referire la Xinhua.

În prezent, oamenii de știință continuă să cerceteze descoperirea pentru a obține mai multe informații despre materiile prime din care a fost făcută băutura și despre procesul de fabricare a acesteia.

Mormântul a fost descoperit în timpul reconstrucției unei mahalale din Sanmenxia, ​​provincia Henan, în luna mai a acestui an. Pe baza rezultatelor analizei preliminare, experții consideră că mormântul datează din timpul apusului dinastiei Qin (221-207 î.Hr.) și a începutului dinastiei Han occidentale (înainte de al optulea an al erei noastre).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
lichid, mormant, mister


Загрузка...