Centrul Chișinăului: Arcul de Triumf, Catedrala mitropolitană

Starea economiei și agriculturii la 30 de ani de la declararea Suveranității experți

120
Pe 23 iunie 2020 se împlinesc 30 de ani de la proclamarea Suveranității Republicii Moldova. Acum trei decenii, 30% din populație lucra în agricultură. Situația a rămas aceeași, fapt ce ne arată că nu s-a reușit o schimbare calitativă a economiei naționale.

CHIȘINĂU, 23 iun – Sputnik. În cei 30 de ani care s-au scurs de la proclamarea Suveranității, economia nu a atins un „nivel de dezvoltare sofisticat”, după cum s-a exprimat cu delicatețe, într-o discuție cu reporterul Sputnik Moldova, expertul economic Viorel Gîrbu.

Viorel Gârbu
© Sputnik / Miroslav Rotari
Viorel Gârbu

Dezolant: comerțul – locomotiva economiei

Cel mai important sector al economiei Republicii Moldova este comerțul. Ce poate fi mai elocvent de atât atunci când descriem starea economiei?

„Sectorul de comert este, de departe, cel mai important pentru economia națională, fapt care denotă incosistența modelului economic actual din țară”, a punctat Viorel Gîrbu.

Structura exporturilor arată că economia este puțin dezvoltată

Pe parcursul a trei decenii, economia moldovenească a depășit nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe care-l realiza RSSM, însă produsele pe care le exportăm au rămas cam aceleași, nu prea s-au înregistrat performanțe pe sectoare noi. 

„Structura exporturilor curente ale Republicii Moldova denotă faptul că, deși am recuperat și depășit în expresie monetară nivelul PIB-ului avut în anii 1989-1990, gradul de sofisticare a economiei naționale este încă redus”, a menționat expertul.

Nu mai producem electrocasnice și electronice

Structura economiei a făcut și pași înapoi: după destrămarea URSS, au dispărut sectoare pe care RSSM le avea în 1990. 

„Până la declararea Independenței, în economia națională erau prezente sectoare de produce a bunurilor electrocasnice, bunuri electronice, dar și sectorul aeronautic. Or, aceste sectoare nu sunt parte a economiei naționale acum”, a constatat Viorel Gîrbu.

Pentru a se salva de sărăcie, oamenii au plecat la muncă peste hotare

„Odată cu destrămarea URSS și declararea independenței, Moldova a trecut printr-un șoc economic de proporții. Conflictul militar de pe Nistru a dus la pierderea unei părți a economiei naționale - regiunea transnistreană înregistra un nivel de dezvoltare industrială mai înalt decât restul țării. Pentru recuperarea pierderilor exprimate numeric ca PIB per capita înregistrate pe durata primilor ani de independență, a fost necesar să treacă aproximativ 15 ani. Transformarea politică a țării a adus cu sine scăderea gradului de sofisticare a economiei naționale. Odata cu înrăutățirea termenelor de comerț au scăzut condițiile de trai ale cetățenilor țării”, a rezumat Viorel Gîrbu.

La începutul acestui mileniu, la un deceniu după declararea Suveranității și Independenței, în virtutea evoluțiilor de pe scena politică, economia Republicii Moldova a fost reorientată clar către partenerii din Occident. Între timp, șomajul crescuse, mărimea salariilor nu acoperea necesitățile cotidiene și uneori nu erau plătite cu lunile, așa că oamenii plecau peste hotare în căutarea unui loc de muncă, pentru a avea din ce trăi și cu ce-și crește copiii.

„Conflictele la nivel politic de începutul anilor 2000 au dus la reorientarea economică a țării către partenerii occidentali. Scăderea gradului de sofisticare economică a țării, ruinarea unor industrii tradiționale a dus la exodul populației începând cu precădere cu anii 1995-2000”, a menționat expertul economic.

În opinia sa, dorința oamenilor de a pleca peste hotare este în creștere și acum, în special în rândul tinerilor.

Viorel Gîrbu a apreciat că „subțierea păturii intelectuale a țării, incapacitatea creării unei clase de mijloc robuste în societate reprezintă chiar și pentru moment un factor ce face ca numărul celor dornici să plece peste hotare să fie tot mai mare, în special în rândul tinerilor.

Stop-cadru pe agricultură: mai puține legume decât acum 30 de ani

Economia moldovenească a reușit să egaleze abia către sfârșitul anului 2018 volumul producției de fructe, pomușoare și nuci din anii 1990, din momentul destrămării URSS.

În același timp, producția de ouă și legume a Republicii Moldova este mult inferioară volumelor de acum 30 de ani. Expertul economic Viorel Gîrbu a remarcat acest fapt într-un comentariu pentru infodebit.md.

În 2018, comparativ cu 2012, producția globală de fructe, pomușoare și nuci s-a majorat de 2,3 ori. În același timp, producția globală de ouă a crescut cu doar 11% în 2018, comparativ cu 2012, iar producția de legume s-a majorat cu 22%, a evidențiat Viorel Gîrbu.

Este știut că în Republica Moldova rata inflației crește mai ales din cauza scumpirii produselor alimentare.

Expertul economic Viorel Gîrbu a constatat că este nefiresc ca „într-o țară caracterizată printr-un sector agricol cu un potențial înalt de dezvoltare, precum este Republica Moldova, să se înregistreze o presiune inflaționistă mare venită chiar din domeniul agricol al economiei”.

Infrastructura agricolă, în degradare profundă  

Expertul economic Oleg Tofilat a comentat pentru Sputnik Moldova că infrastructura agricolă „ar face competiție cu cea sportivă la profunzimea degradării”. 

Subliniem că o problemă majoră pentru agricultură este lipsa sistemelor de irigare. Lipsa posibilităților de irigare a câmpurilor reduce dramatic recoltele care pot fi obținute de agricultorii moldoveni, mai ales în anii cu secetă prelungită.

În luna februarie, Ministerul Agriculturii a constatat că o soluție viabilă pentru reabilitarea stațiilor de irigare ar fi transmiterea lor în gestiunea asociațiilor Utilizatorilor de Apă din localități. Guvernul a îndemnat autoritățile locale să înființeze asemenea asociații.

Dacă la începutul anilor `90 ai secolului trecut în Moldova erau irigate aproximativ 300.000 de hectare, în 2019 erau irigate doar 4.000 de hectare, potrivit informațiilor oferite pentru Sputnik de conducerea Agenției „Apele Moldovei”.

Precizăm, în context, că sistemele de irigare sovietice erau proiectate pentru o rază mare de acțiune – pentru câmpurile colhozurilor și sovhozurilor.

După ce pământurile au fost împărțite în loturi mici și atribuite oamenilor, sistemele puternice respective nu mai trebuiau nimănui.

Atât doar că vechile sisteme de irigare au fost demontate, duse la „fier vechi”, dar crearea unor noi sisteme de irigare a fost o misiune peste puterile statului moldovean și ale deținătorilor de loturi de pământ.

Exportăm cetățeni și importăm produse 

Anterior, Viorel Gîrbu a constatat într-un comentariu pentru Sputnik Moldova că „modelul nostru economic” este „o gunoiște de ambalaje ale bunurilor de import”.

De la Proclamarea Independenței, în 1991 și până acum, autoritățile de la Chișinău „nu au găsit cheia pentru dezvoltarea economică”, a comentat, intervievat de reporterul Sputnik, expertul economic Viorel Gîrbu.

În opinia sa, economia Republicii Moldova aproape că nu s-a dezvoltat după 1991, iar „în ultimii 10 ani s-a mers mai mult pe hoție, decât pe schimbări”.

„În esență, hoție a fost și „revoluția din 2009”, hoție a fost și tot ceea ce a urmat după aceea, toate lozincile care s-au soldat în final cu furturi masive în sectorul bancar, dar nu doar acolo”, a spus Viorel Gîrbu.     

Expertul economic a apreciat că Republica Moldova are o economie bazată pe exportul cetățenilor, „consum din import, servicii primitive de comerț, ce nu sunt competitive pe plan exterior, un sector industrial subdezvoltat”.

„Este un model economic care poate fi generic descris ca o gunoiște de ambalaje ale bunurilor de import, pentru că doar cu aceasta și ne alegem – cu ambalajele tuturor bunurilor pe care le importăm din străinătate și le consumăm”, a accentuat Viorel Gîrbu.

Pentru a dezvolta economia, avem nevoie de o minte lucidă în fruntea țării

„Economia Republicii Moldova nu s-a schimbat mult față de cum a fost în anii ‘90 ai secolului trecut, cel puțin din punct de vedere al ponderii populației antrenate în agricultură. Și atunci lucrau 30% în agricultură, și acum. Aceasta înseamnă că Moldova a irosit 30 de ani, nu a reușit o schimbare calitativă a economiei naționale”, a punctat Viorel Gîrbu.

Expertul economic a spus că, pentru a dezvolta economia, „trebuie să fie o minte lucidă în fruntea țării și o armată mare de specialiști în diverse domenii care să execute indicațiile.

Viorel Gîrbu a accentuat că planul de acțiuni și obiectivele trebuie făcute „de sus”, iar cei de la nivelul inferior trebuie să le execute.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

120
Tagurile:
Suveranitate, agricultura, economia
Тема:
Moldova - 30 de ani de suveranitate (12)
Tematic
Expert: Cum pot fi adaptate străzile Chișinăului la traficul rutier în creștere constantă
Impactul COVID-19: Volumul creditelor acordate de bănci a scăzut în luna mai
Impactul COVID-19 asupra pieței valutare din Moldova – opinia expertului economic
Oficial: COVID-19 a lovit puternic în piața muncii – cu cât a crescut șomajul în Moldova
Генерал морской пехоты Фрэнк Маккензи, верховный командующий США на Ближнем Востоке (слева), прибывает в Эр-Рияд, Саудовская Аравия

Nu doar rușii vin. Americanii, strâmtorați de un nou jucător puternic

138
În ce măsură Rusia și China pot ocupa pozițiile SUA în Orientul Mijlociu, așa cum avertizează militarii americani.

MOSCOVA, 15 iun – Sputnik, Sofia Melniciuk. “China a pus ochiul pe Orientul Mijlociu”, “Contractul de 400 de miliarde de dolari îi sporește influența”, “Rușii și chinezii vor pune mâna pe prânzul nostru” – astfel de titluri apar în ziarele americane. Militarii sunt îngrijorați că Beijingul și Moscova le vor ocupa locul în regiune, în cazul în care își vor relaxa pozițiile De altfel, există motive de îngrijorare: China este principalul cumpărător al petrolului din Orientul Mijlociu și cel mai mare partener economic al multor țări, iar fără Rusia este imposibilă soluționarea problemelor politice. Cine cu adevărat este capabil să elimine SUA din regiune, aflați într-o analiză RIA Novosti.

Un vid al ajutoarelor

Șefului comandamentului central, generalul Frank Mckenzie, în timpul unui turneu recent prin Orientul Mijlociu prognoza: “Vidul format după plecarea noastră va fi umplut de ruși și chinezi”.

Washingtonul vrea să-și redirecționeze atenția spre Asia de Est. Acest lucru contravine intereselor saudiților, care mizează pe Washington în lupta cu insurgenții husiți, menționase Mckenzie.

Beijingul, în opinia generalului, are niște obiective pe termen lung de extindere a forței economice și de creare a unui baze militare în regiune. Rusia, la rândul ei, este dispusă să vândă mijloace de apărare antiaeriană și alte arme.

“Sunt deplin de acord că China reprezintă o amenințare, pe care ar trebui să ne concentrăm”, a menționat Mckenzie. “În același timp, noi suntem o putere globală și trebuie să gândim global”. Generalul a recunoscut că în timpul deplasării a fost întrebat frecvent din partea localnicilor: rămân Statele Unite angajate în parteneriat și pe ce ajutoare pot miza.

Parteneriat suspect

Probabil, militarii sunt îngrijorați de recentul turneu al ministrului chinez de Externe în Orientul Mijlociu, Wang Yi. În aprilie acesta a vizitat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Bahrain, Iran și Turcia. A discutat acolo despre conflictul palestino-israelian, despre Siria, Libia, Yemen, despre divergențele dintre statele din Golful Persic.

Ministrul a înaintate inclusiv niște propuneri concrete – ceea ce nu a existat în trecut. Spre exemplu, China este dispusă să devină o platformă pentru un dialog multilateral cu privire la mecanismele de asigurare a securității obiectelor petroliere și a căilor maritime. În afară de aceasta, Wang Yi a mulțumit statelor arabe pentru neimplicarea în problemele interne ale Chinei și pentru susținerea “măsurilor antiteroriste” în regiunea autonomă Uygur din Xinjiang (operațiune considerată de Casa Albă un genocide al populației musulmane).

Cu Teheran a fost semnat un acord de livrare a petrolului pentru o perioadă de 25 de ani. Detaliile nu au fost făcute publice, însă intenția Chinei de a investi în infrastructura energetică și de transport în Iran, în valoare de 400 de miliarde de dolari, a devenit cunoscută acum un an, datorită unei scurgeri a drafturilor documentului.

Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о всеобъемлющем стратегическом партнерстве в Тегеране
© AP Photo / Ebrahim Noroozi
Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о "всеобъемлющем стратегическом партнерстве" в Тегеране

Observatorii menționează că Beijingul încearcă să fie “discret” atunci când e vorba de proiectele din Orientul Mijlociu. Contractele în cadrul inițiativei “Noul Drum al Mătăsii” sunt prezentate adesea în alte regiuni cu mare fast. Cu toate acestea, majoritatea documentelor cu privire la cooperarea cu țările din Orientul Mijlociu nu sunt publicate nici în limba chineză, nici în engleză, nici în cea locală.

Foarte puține detalii sunt cunoscute despre investițiile fondului bunăstării naționale Abu Dabi în compania chineză care studiază inteligența artificială, SenseTime, care dezvoltă inclusiv sistemul de identificare facială. Cooperarea cu China în astfel de domenii îi îngrijorează pe americani, care au temeri că în acest fel Beijingul plantează “elemente de autoritarism”.

Totuși, Iranul nu este nici pe departe cel mai important partener al Chinei în regiune. Arabia Saudită și Irakul întrec Teheranul în livrarea petrolului, volumul schimburilor comerciale, investiții directe și achiziții de arme. Vânzările de arme chinezești în Orientul Mijlociu, chiar dacă nu ajung la nivelul celor americane, au crescut puternic în ultimii ani.

Responsabili pentru securitate

Chinezii au reușit să pătrundă și pe piețele tradițional americane, remarcă într-o discuția cu RIA Novosti șeful sectorului Centrului de studii europene și internaționale complexe, Vasili Kașin.

“Arabia Saudită a devenit un cumpărător major al armelor chineze, mai întâi de toate, ale dronelor militare, au lansat chiar și un proiect al unei uzine de asamblare. Au existat niște livrări limitate ale rachetelor balistice. Le vând artilerie și tehnică blindată”.

Și chiar dacă Beijing este principalul partener economic al multor state din regiune și dispune de o bază în Djibouti, China nu joacă deocamdată un rol militar atât de puternic precum SUA și Rusia.

Dar și cooperarea chinezilor cu Orientul Apropiat este mai dificilă decât cu Africa, menționează interlocutorul agenției. “Aici știu cum să-și apere dur pozițiile. Chiar și Iran, care se află într-o izolare, a întrerupt niște acorduri când Beijingul nu și-a respectat angajamentele”, specifică expertul.

Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе
© AFP 2021 / STR
Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе

Expansiunea economică a Chinei îi irită pe americani, însă ei nu sunt în stare să schimbe mersul lucrurilor, menționează managerul proiectelor pentru Orientul Mijlociu al Consiliului Rusesc pentru Afaceri Internaționale, Ruslan Mamedov. “În realitatea creată, toți sunt nevoiți să accepte compromisuri într-o ordine regională și mondială în transformare”, a declarat acesta într-un interviu oferit RIA Novosti.

“Modul în care este percepută China în statele din Orientul Mijlociu este mai curând pozitivă. Cei de acolo înțeleg că în decursul deceniilor hegemonul erau Statele Unite, fapt care îi lega pe mulți de mâini: actorul extern își promova politica, iar cei de la nivel regional erau nevoiți să se supună”, reflectă Mamedov. “Tentativele de a opune orice rezistență erau sortite eșecului. Un exemplu în acest sens sunt Irakul, care dispunea de una din cele mai puternice armate din regiune, însă SUA au băgat această țară în haos”, mai adaugă el.

Pe de altă parte, declarațiile reprezentanților Pentagonului nu pot fi tratate ca un îndemn la acțiuni serioase, cu atât mai mult că americanii cooperează deocamdată cu Rusia în oriental Mijlociu, adaugă expertul.

Mckenzie nu a spus nimic nou, consideră Maxim Sucikov, directorul Centrului de Studii Americane de Perspectivă. “Prezența în Orientul Mijlociu în proporțiile precum cele din trecut devenise o povară pentru Washington, însă tentativele lui Barack Obama și Donald Trump de a o optimiza au întâmpinat o rezistență din partea militarilor, amintește el. Aici e și o chestie profesională și personală: comandamentul central s-a aflat de obicei în epicentrul celor mai mari operațiuni militare ale SUA și șefii lui nu-și doreau să cedeze întâietatea internă comandamentului din Pacific, dictată de logica descurajării Chinei. De aici vin tentativele de a arăta conducerii importanța Orientului Mijlociu prin prisma problemei de o importanță strategică a confruntării cu China și Rusia”.

În realitate, nici Beijingul, nici Moscova nu au ambiții, nici resurse pentru a domina “în stil american”, consideră interlocutorul. “În lumea actuală nici nu e nevoie de acest lucru: experiența americană, propriu-zisă, arată că o prezență militară de proporții nu se convertește automat într-un succes politic extern”, explică Sucikov.

În același timp, nu putem susține teza slăbirii toate a influenței americane în regiune, specific el. SUA dispun în continuare de suficiente resurse. Iată de ce militarii americani nu sunt sinceri atunci când încearcă să convingă propriul public din Washington că Rusia și China “le fură prânzul”.

138
Tagurile:
China, Rusia, SUA


Загрузка...

Rezultatul se știe din timp. Ce nu se va întâmpla după summitul de la Geneva