Petrol

Salvăm piața împreună: SUA își reduc producția de petrol

205
(reînnoit 20:35 09.04.2020)
Miniștrii Energeticii ai statelor G20 urmează să aprobe o decizie cu privire la reducerea producției globale de petrol pentru a stabiliza nivelul prețurilor. În cazul în care nu se va ajunge la un compromis, piața s-ar putea confrunta cu noi tulburări.

MOSCOVA, 9 apr – Sputnik, Maxim Rubcenko. Reuniunea de astăzi a miniștrilor Energeticii ai statelor OPEC+ va deveni una dintre cele mai importante în istoria Alianței. Subiectul central al discuțiilor este reducerea producției de petrol, care ar urma să oprească scăderea prețurilor. Totuși, nu trebuie să ne așteptăm la niște înțelegeri deosebite.

Viclenia arabă

Discuțiile vor fi aprinse, chiar dacă la nivel general s-a convenit asupra reducerii producției de petrol cu zece milioane de barili pe zi. Arabia Saudită este dispusă să-și reducă producția cu trei milioane de barili, iar Emiratelor Arabe Unite, Irakului și Rusiei li s-a propus să facă reduceri de câte 1,5 milioane.

La prima vedere, propunerea este una atractivă pentru Rusia, care este la un nivel cu principalele state OPEC și i s-a cerut o reducere de două ori mai mică decât în cazul saudiților. Adică, cota Rusiei pe piață nu se va diminua.

Totuși, arabii i-au pregătit Moscovei o capcană. Calculul se face, luând în considerație nivelul actual al producției, iar țările OPEC în aprilie și-au sporit producția.

În special, Arabia Saudită a majorat-o cu 2,5 milioane de barili. În acest fel, promisiunile Riadului de a-și reduce producția cu trei milioane, de facto, presupun o micșorare de doar 0,5 milioane.

Emiratele Arabe Unite și-au majorat producția cu un milion de barili, Irakul – cu 200 de mii, iar Rusia și-a păstrat nivelul din martie. În cele din urmă, Moscova va fi nevoită să renunțe la 1,5 milioane de barili, mai mult decât în cazul oricărui partener din OPEC+, cedând cartelului o parte din piață.

Moscova înțelege foarte bine acest lucru, iată de ce principala condiție a Rusiei la negocierile de azi este calcularea micșorării producției în raport cu volumele de producție din luna martie. Saudiții nu sunt de acord, prin urmare, șansele de încheiere a unui nou acord OPEC+ sunt egale cu zero.

Să ajungem până vineri

Totuși, există o ieșire din acest impas. Membrii OPEC+ se tem cel mai mult de perspectiva cedării pieței americanilor, care între timp doar și-au sporit producția.

Dacă SUA și-ar asuma angajamentul de a se abține de la o expansiune, atunci totul ar fi fost mult mai simplu. Însă Washingtonul nu participă la negocierile OPEC+.

Totuși, ministrul Energeticii al SUA, Dan Brouillette, va participa la reuniunea miniștrilor Energeticii a statelor G20 mâine, pe 10 aprilie. Anume acolo poate fi luată o decizie care ar stabiliza piața petrolului.

E adevărat că Washingtonul a avertizat deja că nu este în drept să indice companiilor private ce volume de petrol trebuie să producă. Așa cum a menționat Donald Trump, totul este dictat e “cerere și ofertă”.

“Totul are loc automat - a explicat președintele SUA luni - companiile americane deja își reduc producția”.

Într-adevăr, marți, ExxonMobil și-a anunțat reducerea investițiilor de capital cu 30 la sută, ceea ce va presupune reducerea producției de petrol în următorul an cu 100-150 de mii de barili pe zi, în special din contul extracțiilor de șist. Chevron intenționează să-și reducă investițiile cu 20 la sută, inclusiv în finanțarea extracțiilor de șist (în acest sens urmau să fie alocate două miliarde de dolari).

Nu a rămas în urmă nici una dintre cele mai mari companii de extracții de șist – Continental Resources.

“Cererea globală la petrol și produse petroliere a scăzut cu 30 la sută din cauza COVID-19. Respectiv, reducem producția în lunile aprilie și mai proporțional”, a anunțat directorul executiv Bill Berry.

“Industria petrolieră americană a început să-și reducă producția, fapt pe care a insistat statele OPEC+, a scris în Twitter jurnalistul Bloomberg Javier Blas. Desigur, acest lucru se explică prin impactul prețurilor mici asupra cheltuielilor capitale. Însă, este evident că OPEC+ va fi satisfăcut”.

Miercuri, Direcția de Informații Energetice a SUA și-a actualizat prognoza asupra producției petrolului în anul viitor: nu vor fi produse 12,99, ci 11,8 milioane de barili pe zi. În mod surprinzător, această reducere (de aproximativ 1,2 milioane de barili) a coincis cu acea cotă pe care americanii ar fi trebuit s-o accepte în cazul participării la OPEC+.

Dacă vineri nu se va reuși atingerea unui compromis, piața se poate aștepta la cele mai puternice tulburări.

“Credem că în aprilie Brent ar putea scădea până la 10 dolari prețul pentru un barili și, probabil, va rămâne la acest nivel până în trimestrul doi”, afirmă vicepreședintele pentru consultații energetice al companiei analitice IHS Markit, Victor Shum.

Analiștii agenției de rating Fitch sunt mult mai pesimiști: potrivit prognozelor lor, prețurile la petrol ar putea ajunge la niște “valori minime fără echivoc”.

205
Tagurile:
petrol, producție
Tematic
Rusia, OPEC și SUA se pregătesc să stabilească o nouă ordine - Ce urmează
Dolari transmiși din mână în mână

Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova explicația expertului

92
(reînnoit 15:51 20.01.2021)
Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat pentru Sputnik Moldova cine decide prețul valutei pe piața noastră internă. Interlocutorul a menționat că Banca Națională (BNM), conform înțelegerilor cu FMI, are grijă să „aplaneze fluctuațiile mari”.

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. În Republica Moldova existau, la 1 ianuarie 2021, 1141 de unități de schimb valutar.

Semnul euro pe vitrina unui punct de schimb valutar
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Dintre acestea, 377 de unități erau case de schimb valutar independente, iar 756, de două ori mai multe, erau birouri de schimb valutar ale băncilor licențiate (în total: 1133). Mai există, de asemenea, 8 puncte de schimb valutar ale unor hoteluri.  

Atunci când oamenii doresc să convertească lei în valută ori să cumpere valută în numerar, intercaționează cu aceste 1141 de unități de schimb valutar.

Atunci când vă prezentăm în știri cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM), menționăm, din partea autorului, că fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Prețul valutei este decis de BNM, dar nu în mod direct

Și, totuși, cum anume se formează prețul valutelor pe piața internă, care dintre judecători are o influență mai mare: unitățile de schimb valutar sau BNM? 

L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să explice cum funcționează acest mecanism, cum sunt stabilite cotațiile valutare oficiale pe care le anunță BNM.

Nu casele de schimb decid prețul valutei, dar BNM, deși nu în mod direct, ne-a spus interlocutorul. Pentru unitățile de schimb contează să fie numeroase operațiunile de convertire a valutei sau leilor – astfel câștigă, din decalajul dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, potrivit explicației expertului.

„Prețul valutei nu este decis de casele de schimb valutar. Aceste entități sunt interesate de profit, adică de marja dintre ratele de cumpărare și vânzare, care nu are legătură cu cursul de schimb - marja există la fiecare curs, important este să fie cerere de valută”, a explicat Viorel Gîrbu.

„Se poate afirma că cursul este dictat de BNM, dar nu în mod direct. Aceasta, deoarece conform aranjamentelor legale și internaționale, care reies din memorandumul cu FMI, BNM aplanează fluctuațiile mari, dar nu țintește un curs”, a spus expertul economic.

În ceea ce privește aplanarea fluctuațiilor mari, Viorel Gîrbu a spus că „totuși, BNM, pe termen mediu, folosește și acest instrument în vederea atingerii unei rate dorite a inflației”. Atunci când consideră necesar, BNM intervine pe piața valutară pentru a procura valută sau pentru a o plasa.

O jumătate din piața valutară internă este în numerar – euro, dolarii, rublele etc. sunt trimise acasă de moldovenii care lucrează peste hotare. Prin urmare, acești cetățeni „alimentează” constant volumul valutei în numerar aflat în circulație – de un car de ani nu există deficit de valută în Moldova.

„În rest, cam jumătate din piața valutară din Moldova este în numerar – deci, valuta provine de la cetățeni care lucrează peste hotare, o trimit rudelor care vând aceasta valută, pentru a se întreține. Acesta este un factor determinant, dacă nu ar fi aceste influxuri, situația ar fi în Moldova cu totul alta”.

Euro este cea mai tranzacționată valută pe piața internă a Moldovei

Piața valutară internă a Moldovei este dinamică, iar oferta acoperă practic în totalitate cererea, la un nivel de peste 99,9% chiar.

Rulajul pieţei valutare interne în numerar (cumpărările și vânzările de valută) a atins și valori de aproape 450 de milioane de dolari pe lună. Oferta persoanelor fizice a tins și către 200 de milioane de dolari pe lună. BNM prezintă echivalentele în dolari americani ale tranzacțiilor cu alte valute, pentru o mai bună claritate a indicatorilor statistici.

Cea mai solicitată valută este euro.

Moldovenii mai mult cumpără valută decât o vând, din cauză că-și primesc salariile în lei, dar fac economii în euro cu gândul la achiziții/investiții importante, cum ar fi o casă, o mașină, un lot de pământ etc. sau achită chiriile în euro. 

Vând valută în principal moldovenii care o câștigă peste hotare sau cei care o primesc de la rudele aflate în străinătate.

La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA).

Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.

În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Moldovenii trimit mai puțini bani acasă – urmări posibile
Situații neplăcute la punctele de schimb valutar: Iată ce se întâmplă de fapt


Загрузка...
Nord Stream-2

O nouă etapă în disputele dintre Germania și Statele Unite cu privire la "Nord Stream-2"

55
(reînnoit 20:14 19.01.2021)
Bundestagul a respins ideea consilierului lui Joe Biden cu privire la soarta proiectului "Nord Stream – 2". Politologul Iurii Svetov, în emisie directă la radio Sputnik, a evaluat momentul actual în discuțiile privind construcția gazoductului din Rusia.

CHIȘINĂU, 19 ian – Sputnik. Șeful Comitetului energetic al Bundestagului german, Klaus Ernst, a numit propunerea consilierului lui Joe Biden în legătură cu "Nord Stream – 2" nepotrivită.

Nicholas Burns, ex-consilier al președintelui ales al SUA, a sugerat Washingtonului să suspende temporar sancțiunile impuse conductei de gaz, iar companiilor europene ca răspuns -  să oprească construcția acesteia. Se propune să se facă acest lucru pentru ca părțile să poată conveni asupra pozițiilor.

"Cred în continuare că este complet nepotrivit să discutăm politica noastră energetică cu Statele Unite. Prin urmare, resping această propunere... Construcția proiectului "Nord Stream – 2" este o afacere pur europeană, are toate permisiunile necesare și, prin urmare, trebuie finalizată rapid", a spus Ernst.

Politologul și jurnalistul Iurii Svetov, în emisie directă la radio Sputnik, a evaluat momentul actual în discuția americanilor și europenilor privind construcția gazoductului din Rusia.

"Există o zicală rusească bună: не мытьем, так катаньем (trad. într-un fel sau altul). Scopul americanilor este să oprească construcția proiectului "Nord Stream – 2" cu orice preț. Și în acest sens, democrații și republicanii nu sunt diferiți unul de celălalt. Ei vor să-și vândă gazul lichefiat, care este mult mai scump pe piața europeană. Și acum au inventat o nouă mișcare: "haideți să vorbim despre asta". Dar ce stă pe primul loc? "Haideți să oprim (construcția – n.red.), iar apoi vom vorbi". Deci, acesta este un truc care este la vedere", spune Iurii Svetov.

Potrivit acestuia, dezvoltarea ulterioară a situației depinde în mare măsură de poziția Germaniei.

"Și în faptul că au ales acum șeful Uniunii Creștin-Democrate (CDU) pe (Armin) Laschet – pe un om, care nu este doar un politician, ci conduce guvernul funciar, înțelege nevoile economiei germane reale, există o speranță că el va continua linia (cancelarului Angela) Merkel care constă în ideea că Germania are nevoie de "Nord Stream – 2" din motive economice și trebuie finalizat", crede Iurii Svetov.

Vladimir Putin la conferința anuală de presă
© Sputnik / Павел Бедняков

Sâmbătă, prim-ministrul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet, a fost ales nou lider al CDU – principalul partid al coaliției care guvernează acum în Germania. Laschet este considerat acum unul dintre principalii candidați la postul de cancelar german.

"Nord Stream – 2" presupune construirea a două conducte de gaz cu o capacitate totală de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an de pe coasta Rusiei, prin Marea Baltică, până în Germania. Statele Unite se opun activ proiectului, promovându-și gazul natural lichefiat în UE.

Pe data de 1 ianuarie, Senatul SUA a votat bugetul pentru apărare pentru anul 2021. Documentul, printre altele, prevede extinderea sancțiunilor împotriva proiectului "Nord Stream – 2", introduse cu un an mai devreme.

În decembrie, s-a finalizat construcția unei secțiuni de 2,6 kilometri a conductei de gaz în apele germane. Rămâne să se instaleze o secțiune în apele Danemarcei, iar potrivit estimărilor preliminare ale mass-media lungimea acesteia va fi de aproximativ 150 de kilometri.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

55
Tagurile:
SUA, Germania, Proiectul „Nord Stream-2
Tematic
Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream – 2”


Загрузка...
Laborator

Moldova intenționează procure teste rapide pentru COVID-19

0
(reînnoit 15:48 20.01.2021)
Autoritățile din sănătate intenționează să procure 300 de mii de teste rapide pentru identificarea noului coronavirus. Astfel, săptămâna viitoare ar urma să fie deschisă licitația pentru achiziționarea testelor.

CHIȘINĂU 20 ian - Sputnik. Ministerul Sănătății vrea să suplinească stocul de teste și să procure instrumente rapide pentru detectarea COVID-19. 

În cadrul ședinței Guvernului, secretarul de stat al Ministerului Sănătății Tatiana Zatîc a anunțat că în săptămâna care urmează va fi lansată licitația. 

„În prezent în stoc avem 140 de mii de teste. Săptămâna viitoare urmează să fie deschisă licitația pentru procurarea a 300 de mii de teste rapide. Permanent monitorizăm care este disponibilitatea stocului de teste și avem planificat procurarea a încă 300 de mii de teste clasice”, a precizat secretarul de stat Tatiana Zatîc. 

Ea a precizat că în prezent numărul de infectări a scăzut cu opt la sută, comparativ cu săptămâna trecută, dar a îndemnat oamenii să respecte în continuare normele sanitare. Zatîc a mai menționat că Agenția Medicamentului este gata să înregistreze vaccinul împotriva COVID-19 și că Ministerul Sănătății a expediat solicitările de rigoare instituțiilor abilitate pentru furnizarea vaccinului și în Republica Moldova. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19, pandemie, vaccin
Tematic
Comitet consultativ științific internațional pentru vaccinul Sputnik V


Загрузка...