Mesajul #StaiAcasa pe panouri publicitare în Chișinău

Retrospectiva COVID-19 în Moldova - o lună de zile de la declanșarea epidemiei

512
(reînnoit 20:51 08.04.2020)
A trecut o lună de zile de când în Moldova a fost înregistrat primul caz de COVID-19. Iată cum au evoluat lucrurile în țară și care este bilanțul la zi.

CHIȘINĂU, 8 apr - Sputnik. Astăzi se împlinește o lună de zile din momentul în care a fost înregistrat primul caz de COVID-19 în Moldova. În ziua de 7 martie, o moldoveancă a revenit din Italia în Moldova. Ea a fost preluată de la Aeroport, de către serviciul 112, pe un coridor separat, fiind în stare de sănătate gravă, având bronhopneumonie bilaterală, cu insuficiență respiratorie acută, febră, tuse, slăbiciune generală și a fost transportată la spital.

În ziua de 8 martie, a fost diagnosticată pozitiv. La acea oră, la nivel mondial, numărul celor infectați trecuse de 100 de mii de persoane, au fost înregistrate peste 3.400 de decese și peste 55.000 de oameni se vindecaseră.

Încă pe 24 februarie autoritățile din Moldova au instituit cod galben de risc de infecție cu coronavirus, după ce în Italia numărul îmbolnăvirilor a crescut semnificativ, ajungând la 215 persoane infectate.

Ulterior, pe 11 martie, OMS a declarat declarat oficial pandemie de coronavirus. Iar pe 13 martie autoritățile de la Chișinău instituie cod roșu de risc de îmbolnăvire, existând pericol confirmat de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Starea de urgență a fost instituită de Parlamentul țării în data de 17 martie, cu votul majorității deputaților prezenți în sală.

Cetățeni țării au fost îndemnați să rămână acasă, iar pe rețelele de socializare a fost lansată campania #staicasă. De asemenea, a venit și prima știre pozitivă: Prima persoană infectată de COVID-19, tratată în Republica Moldova.

În următoarea zi, pe 18 martie, ministrul Sănătății anunțate despre primul deces cauzat de COVID-19.

Pe 27 martie a decedat un lucrător medical, o femeie de 79 de ani. Știrile de acest fel au devenit deja obișnuite. În această perioadă au fost impuse un șir întreg de restricții și s-a anunțat că acestea ar putea fi înăsprite, în funcție de situație.

Au fost impuse restricții care vizează interdicția pentru creștini de a participa la slujbele bisericești.

Mitropolia Moldovei i-a îndemnat toți preoții și credincioșii din Moldova la rugăciune în legătură cu epidemia de coronavirus. De asemenea a anunțat că în această perioadă se vor bate clopotele în fiecare zi de slujbă, la ora 12:00.

   

A doua zi, secretariatul Sinodului Bisericii Ortodoxe Române i-a chemat pe toți creștinii să facă rugăciune pentru ca să scăpăm de epidemia de coronavirus și a anunțat că sunetul clopotelor va bate în toată România.
De asemenea, a fost instituită regim de carantină în satele Bălceana și Sofia, din raionul Hânceti, pentru a opri răspândirea virusului.

Pe 24 martie, președintele Igor Dodon a decis implicarea efectivul ministerului Apărării în gestionarea crizei provocate de epidemia de coronavirus. În data de 29 martie, autoritățile din regiunea transnistreană au anunțat despre primul deces din cauza COVID-19.

Bilanțul COVID-19 în Moldova la o lună de zile de la înregistrarea primului caz

Iată că astăzi s-a împlinit exact o lună de zile de când autoritățile sunt în alertă, iar cetățenii sunt îndemnați să stea acasă. Între timp, carantina din cele două localități din Hâncești, Sofia și Bălceana, a fost ridicată. În acest moment, în regim de carantină este orașul Ștefan Vodă, localitatea Carahasani din raion și municipiul Soroca, unde va fi introdus un regim de permise pentru a ieși din casă începând cu ziua de 9 aprilie. La fel, din 9 aprilie va intra în regim de carantină și satul Talmaza.

Astfel, în data de 8 aprilie sunt înregistrate oficial 1174 cazuri confirmate. Între timp, 43 de persoane s-au recuperat complet. Sunt 200 de cazuri suspecte. Din păcate, avem 27 de decese. Alte 37 de mii 787 de persoane se află sub monitorizare, mulți dintre care sunt cei reveniți în țară de peste hotare. În regiunea transnistreană sunt înregistrate 69 de cazuri și 4 decese.

Din numărul total de infectați cu COVID-19, 693 sunt femei și 481 sunt bărbați. Au fost înregistrate 116 cazuri de import, restul fiind cu transmitere locală.

 

512
Tagurile:
epidemie, Moldova, bilanț, COVID-19
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră (1235)
Tematic
Au revenit masiv acasă: Iată ce se întâmplă în satele Moldovei - Video
Piața imobiliară pe vreme de criză: Prețurile au crescut ușor, oamenii vor case la pământ
Lucrul excepțional pe care-l face Spitalul Militar din Chișinău în lupta cu COVID-19
Mărturii din carantină: Suntem afectați psihologic, îmi fac griji pentru colegi
”Nord Stream – 2”

Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream 2”

69
(reînnoit 21:10 15.01.2021)
Compania daneză Ramboll, care a participat la proiectul ”Nord Stream–2”, a fost intimidată de sancțiunile Washingtonului, comunică presa. Într-adevăr, din 1 ianuarie, Statele Unite au intensificat măsurile împotriva celor implicați în proiect. Însă construcția continuă.

CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik, Natalia Dembinskaya. În Europa, se încing iarăși patimile în legătură cu ”Nord Stream – 2” : în timp ce germanii pregătesc un fond pentru a se proteja împotriva sancțiunilor, britanicii vor să urmeze exemplul americanilor, iar suedezii se tem de începerea unui ”război al gazelor”. Ce se va întâmpla în cele din urmă cu conducta de gaz – aflați din materialul Sputnik.

De la capăt

Partea terestră de peste hotarele Federației Ruse a proiectului ”Nord Stream – 2” a fost finalizată cu succes. Acum se instalează conductele în apele Germaniei, apoi – în apele daneze. Proiectul merge spre linia de finiș. Dar Washingtonul refuză să recunoască acest lucru. De la 1 ianuarie, a intrat în vigoare o nouă lege privind bugetul apărării, care include sancțiuni suplimentare împotriva gazoductului rusesc.

În particular, este vorba de organizațiile care furnizează servicii de testare, inspecție sau certificare. Compania norvegiană DNV GL a anunțat deja că va înceta toate activitățile de inspecție a gazoductului și că nu va putea să îl certifice.

Liderul majorității republicane din Senatul SUA, Mitch McConnell, a declarat mai anterior că legea bugetului pentru apărare este esențială pentru securitatea națională și pentru ”descurajarea superputerilor rivale, precum China și Rusia”. Acest document va consolida avantajul SUA ”pe mare, pe uscat, în aer, în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic”.

”Gazpromului” i-au rămas de instalat în jur de 150 de kilometri de țevi: 120 – în Danemarca și puțin peste 30 – în Germania. Conducta de gaz este gata în proporție de 94%.

În pofida încercărilor Washingtonului de a împiedica finalizarea proiectului finanțat de către cinci cele mai mari companii energetice din Europa, lucrările în apele teritoriale germane au fost reluate pe 11 ianuarie – după o pauză de un an. De la 15 ianuarie  începe instalarea conductelor și de-a lungul coastei daneze.

Vladimir Putin la conferința anuală de presă
© Sputnik / Павел Бедняков

Nava de instalare a conductelor ”Fortuna” va fi ajutată de navele ”Murman” și ”Baltiiskii Isledovateli” ale Serviciului de Salvare Maritim din Rusia, precum și de alte nave auxiliare. În largul mării, se va crea o zonă temporar inaccesibilă, care va avea o lățime de 200 de metri în ambele părți de la linia de instalare a conductei.

După cum a precizat anterior Elena Burmistrova, director general al companiei ”Gazprom Export”, data finalizării construcției secțiunii maritime depinde de o serie de circumstanțe, în special de vreme.

Mecanism de apărare

Între timp, Statele Unite amenință din nou companiile europene, care, potrivit Washingtonului, ajută Rusia în realizarea proiectului ”Nord Stream – 2”.

"Încercăm să îi alertăm de risc și îi îndemnăm să renunțe la cooperare înainte de a fi prea târziu", a declarat o sursă din cadrul Departamentului de Stat, citată de Reuters. În zilele următoare, Casa Albă, potrivit informațiilor furnizate de către această agenție, va publica o listă a organizațiilor indezirabile.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei subliniază că Moscova nu are nicio îndoială cu privire la succesul proiectului ”Nord Stream – 2”, indiferent de presiunile pe care Washingtonul le va exercita asupra partenerilor ”Gazpromului” din Europa de Vest.

Germania continuă să considere ”Nord Stream – 2” un proiect economic și nu acceptă sancțiunile extrateritoriale ale SUA. Acest lucru a fost reamintit zilele trecute de adjunctul reprezentantului oficial al Cabinetului de Miniștri al Republicii Federale Germania, Ulrike Demmer. Mai mult, la începutul lunii ianuarie, parlamentul landului federal german Mecklenburg - Pomerania Occidentală, cu un vot majoritar, a susținut inițiativa guvernului regional de a crea un fond ecologic ”Clima și protecția mediului MV”.

Acest fond a fost inventat pentru a ocoli sancțiunile americane. Organizația va putea achiziționa echipamentele necesare construcției și, în primul rând, va recunoaște conducta de gaz ca fiind importantă pentru ecologie.

Potrivit publicației germane Bild, acest lucru va face posibilă clasificarea proiectului ”Nord Stream – 2” drept ”un element fundamental pentru protecția mediului”.

Fundația intenționează să înregistreze o întreprindere comercială care se va ocupa exclusiv de ”Nord Stream – 2”. Companiile amenințate cu sancțiuni vor interacționa cu partea rusă prin instrumentele economice puse la dispoziție de această întreprindere.

Timp pierdut în zadar

Vor reuși oare germanii să se protejeze de sancțiuni? Observatorii au păreri diferite. Pe de o parte, fundația a primit investiții și autoritate suficientă pentru a putea contracara eforturile Washingtonului, declară directorul companiei TMT, Daniil Rostovțev.

"Cu toate acestea, inițiativa cu fundația a provocat nemulțumiri în societate, în special în rândul ”verzilor”. Ecologiștii consideră că este lipsit de etică și revoltător să contribuie în acest fel la un proiect care, în opinia lor, nu este deloc ”verde”, ci chiar periculos pentru mediu”, a spus analistul. Acum, totul depinde de faptul dacă susținătorii proiectului ”Nord Stream – 2” vor putea ajunge la un acord comun cu publicul.

În același timp, expertul industrial independent Leonid Hazanov asigură că Berlinul oricum nu va face concesii Washingtonului: Germania are nevoie de combustibilul albastru rusesc, care este mai ieftin decât GNL-ul american. Și cu atât mai mult este necesar să se păstreze relațiile economice cu Rusia: această piață este strategică pentru companiile germane.

"Desigur, fundația va ajunge sub sancțiunile americane, dar acestea nu vor avea niciun efect. Iar împotriva contractorilor săi va trebui de pregătit un nou proiect de lege, care să fie trecut prin Congres și care apoi trebuie să fie semnat de președinte. Acest proces poate dura și până la șase luni, timp în care ”Nord Stream – 2” va fi finalizat”, spune expertul.

Însă el nu exclude dificultățile din etapa de exploatare a gazoductului –  tocmai din cauza sancțiunilor care sunt incluse în bugetul apărării al SUA.

Frică și ură

Și britanicii vor să urmeze exemplul americanilor. Potrivit parlamentarului conservator britanic Daniel Kochinski, gazoductul rus este ”extrem de periculos”, deoarece duce ”direct către Rusia”, ocolind toate rețelele de gaze și petrol situate pe teritoriul țărilor NATO. Potrivit acestuia, britanicii nu mai sunt constrânși de apartenența lor la Uniunea Europeană și, prin urmare, ”trebuie să urmăm prietenilor americani și să impunem sancțiuni împotriva oricărei companii implicate în construcția ”Nord Stream – 2”.

Între timp, Suedia, se teme că președinția lui Joe Biden va pune începutul unui ”război al gazelor” în imediata vecinătate a țării din cauza conductei de gaz. După cum a remarcat Svenska Dagbladet, democratul american este mai degrabă ”un adversar și mai dur decât Donald Trump”. Iar pentru regatul scandinav, problema a fost deja rezolvată: guvernul a aprobat instalarea conductelor prin zona economică suedeză.

Pentru ”Gazprom”, politica energetică a lui Biden, așa-numitul ”curs verde”, reprezintă un aspect negativ al președinției lui. Democrații intenționează să cheltuiască două trilioane de dolari pentru a trece la o energie ecologic curată până în 2035. Iar până în 2050 – la zero emisii.

Însă și energia verde este la îndemâna Rusiei: nu numai gazele naturale, ci și hidrogenul poate fi pompat în ”North Stream – 2”. În Europa, cerea potențială de combustibil pe bază de hidrogen este foarte ridicată.

De altfel, SUA de asemenea se îndoiește că noul șef al Casei Albe va realiza tot ceea ce a promis în legătura cu conducta rusescă. După cum asigură fostul senator al statului Virginia Richard Black, Biden va prefera să ajungă la un acord cu Moscova cu privire la finalizarea construcției ”fără zarvă”. Și, în schimb, va încerca să negocieze unele beneficii pentru Washington.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

69
Tagurile:
sancțiuni, SUA, Nord Stream-2"
Tematic
”Nord Stream – 2”: SUA amenință companiile europene cu noi sancțiuni


Загрузка...
Foto de la învestirea Maiei Sandu în funcția de președinte

Politica moldovenească: Așteptări tactice la început de 2021 - comentator

72
(reînnoit 20:38 15.01.2021)
Maia Sandu „se teme” că Parlamentul poate instala un nou Guvern, deputații nu doresc cu adevărat dizolvarea Legislativului, iar soluția depășirii crizei politice poate veni de la socialiști, a comentat Victor Nichituș pentru Sputnik.

CHIȘINĂU, 15 ian - Sputnik. Ce lucruri relevante se întâmplă acum în politica internă, în Parlament, în Guvern, în relațiile acestora cu președintele Maia Sandu, la ce aspecte ar trebui să fie atenți observatorii și cetățenii?

„Asistăm, la început de an 2021, la așteptări tactice”, a fost răspunsul oferit pentru Sputnik Moldova de comentatorul politic Victor Nichituș.

El a sintetizat pe scurt evoluțiile recente din politica moldovenească, pentru a descrie etapa la care ne aflăm acum: de la demisia din funcția de prim-ministru a lui Ion Chicu au trecut mai bine de două săptămâni, iar președintele Maia Sandu l-a desemnat ca premier interimar pe ministrul de externe Aurel Ciocoi. Președintele moldovean a evitat să desemneze o persoană care să formeze un nou Cabinet de Miniștri, argumentând că desemnarea unui prim-ministru ar putea îndepărta declanșarea alegerilor anticipate. 

„Maia Sandu se teme că Parlamentul poate vota un nou Guvern”

În opinia lui Victor Nichituș, acum „președintele Maia Sandu se teme că Parlamentul Republicii Moldova ar putea vota un nou Guvern”.

 Victor Nichitus
© Sputnik / Osmatesco
Victor Nichituș

Și iată explicația comentatorului: „Dacă se va întâmpla asta, noul Cabinet de Miniștri, cu plusurile și minusurile lui, va fi perceput ca fiind al Maiei Sandu”. 

„Doar că președintele se teme de minusurile care ar putea să apară în urma activității de administrare a treburilor statului. Acesta este motivul real al neînaintării de către șeful statului moldovean a unei persoane responsabile pentru formarea unui nou guvern”, a apreciat Victor Nichituș.

Constituția Republicii Moldova prevede, pentru cazul în care președintele nu înaintează candidatura unui prim-ministru, inițierea unei proceduri de destituire a acestuia, a relevat interlocutorul.

„Exercițiul este unul extrem de anevoios, iar în condițiile social-politice existente este greu de presupus că poate fi pus în aplicare”, a constatat analistul politic.

„Asistăm, la început de an 2021, la așteptări tactice. Pe de o parte, Maia Sandu așteaptă un răspuns de la Curtea Constituțională, care ar trebui să-i arate o modalitate rapidă de autodizolvare a Parlamentului. Pe de alta, judecătorii constituționali încearcă să nu depășească limitele legalității și să rămână cu obrazul curat în fața opiniei publice”, a apreciat Victor Nichituș.

El a adăugat că „toți judecătorii constituționali știu că legislatorii moldoveni nu pot fi sancționați pentru faptul că președintele nu a înaintat o persoană care să ceară Parlamentului un vot de încredere pentru un Cabinet de Miniștrii”.

„Este greu de presupus că judecătorii constituționali vor risca și vor pedepsi deputații pentru inacțiunea șefului statului”, a menționat Victor Nichituș.

Vor cu adevărat deputații dizolvarea Parlamentului?

„Chiar dacă mai toți parlamentarii moldoveni afirmă că sunt gata pentru alegeri parlamentare anticipate, nu cred că ei spun adevărul. Ion Chicu a afirmat că nicio fracțiune parlamentară nu a introdus în Bugetul de stat pentru anul 2021 resurse financiare pentru acoperirea costurilor necesare organizării alegerilor anticipate”, a subliniat Victor Nichituș.

În opinia sa, „soluția depășirii crizei politice, constituționale și guvernamentale în care se află statul moldovean ar putea veni de la Partidul Socialiștilor (PSRM).

Comentatorul politic a argumentat de ce vede anume astfel lucrurile.

„La sfârșit de an, Igor Dodon a fost reales în fruntea acestui partid, demonstrându-se tuturor că în interiorul acestei formațiuni politice există unitate și că zvonurile despre o presupusă disoluție a acestui partid au fost imaginare. Recent, Dodon a anunțat că va convoca Comitetul Executiv al formațiunii, unde vor discuta despre situația politică existentă. Nu este exclus ca în urma acestor discuții să fie luate responsabilități care ar putea să îl scoată din așteptarea tactică în care s-a plasat (și) Maia Sandu și să o forțeze la acțiune”, a comentat Victor Nichituș.

Un alt comentator politic, Corneliu Ciurea, a apreciat în studioul Sputnik Moldova că dorința deliberată a noului președinte al țării de a prelungi mandatul guvernului interimar este eronată, dar Parlamentul trebuie să-i indice în mod clar Maiei Sandu care a fost greșeala ei când a depus cererea la Curtea Constituțională.

În zilele următoare expiră termenul în care Maia Sandu este obligată să desemneze candidatul la funcția de prim-ministru. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

72
Tagurile:
ce asteptari are, politica, comentator
Tematic
Dodon susține că Sandu este responsabilă de criza politică din țară
Expert: Noul președinte Maia Sandu poate fi comparată cu Nikol Pashinyan
Nagacevschi: Sandu riscă suspendarea din funcție


Загрузка...
Poliția

Alerta cu bombă la centrul comercial Poliția spune cine a făcut apelul

0
(reînnoit 23:07 15.01.2021)
Specialiștii ”Bomteh” a făcut verificări minuțioase la Centru comercial amplasat pe str. Arborilor după ce Poliția a fost alertată în legătură cu un obiect explozibil aflat acolo. Alerta s-a dovedit fam falsă.

CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik. Specialiștii ”Bomteh nu au depistat nici un obiect explozibil, anunță Poliția Capitalei.

”Urmare a verificării Centrului Comercial, de către specialiștii din cadrul serviciului ”Bomteh”, obiecte suspecte sau explozibile nu au fost depistate”, a comunicat serviciul de presă al instituției.

Totodată, în urma măsurilor speciale de investigație și urmărire penală, a fost identificată persoana care a făcut apelul telefonic la Poliție. Acesta s-a dovedit a fi un minor în vârstă de 13 ani.

Oamenii legii anunță că pe caz a fost inițiat un proces penal pentru a fi stabilite toate circumstanțele.

Amintim că în această seară in individ a sunat la Poliție, la 20:20, și a comunicat că pe acoperișul unui centru comercial amplasat pe str. Arborilor din Chișinău se află un obiect explozibil. Forțele de ordine au intrat în alertă.

Forțele de ordine care s-au deplasat la fața locului au încercuit zona și au evacuat toți vizitatorii din centru comercial.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
centru comercial, Chișinău, Poliția, alertă cu bombă
Tematic
Poliția oferă informații despre alerta cu bombă de la Judecătoria Chișinău


Загрузка...