Fondul Monetar Internațional (FMI)

Va cere oare FMI fie reduse pensiile pentru pensionarii moldoveni

338
Invitat în studioul radio Sputnik Moldova, expertului economic Viorel Gârbu a încercat să dea un răspuns la întrebările: va continua oare țara noastră să coopereze cu FMI și nu va duce oare această cooperare la necesitatea de a reduce substanțial cheltuielile sociale.

CHIȘINĂU, 21 nov – Sputnik. Mulți experți sunt de părerea că cooperarea cu astfel de organizații precum FMI afectează în mod serios păturile vulnerabile ale populației și duce la sărăcirea și mai mare a cetățenilor. Deseori poți auzi astfel de afirmații precum că banii acordați de Fond pot contribui la creșterea economiei, în schimb FMI impune reducerea cheltuielilor sociale.

Recent președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declar că vor fi introduse măsuri privind asistența socială pentru păturile vulnerabile ale populației, fapt ce va necesita anume cheltuieli bugetare suplimentare. Nu va cere oare FMI anume reducerea acestor cheltuieli în schimbul ajutorului financiar acordat Moldovei? Sau s-ar putea întâmpla ca FMI să refuze în general să sprijine țara noastră? Economistul Viorel Gârbu a încercat să dea un răspuns la aceste întrebări.

„Dacă e să vorbim de politica FMI, această organizație urmărește mai curând scopul de a fi reduse cheltuielile pentru educație, asistența medicală de stat și altele de acest gen, adică sunt afectate cheltuielile indirecte pentru păturile defavorizate și sărace ale populației”, a declarat Gîrbu.

Potrivi acestuia, politica FMI se referă în cea mai mică măsură la plățile sociale directe și mai curând afectează sectoarele sociale mari, precum știința, educația, medicina. Adică, latura negativă a politicii FMI poate fi considerată din acest punct de vedere. La cererea FMI și sub presiunea acestuia sunt închise multe școli, spitale.

„Însă, la ora actuală, observăm că Guvernul nu promovează nici un fel de politică în acest sens. Cel puțin, nu au fost formulate nici un fel de sarcini privind închiderea instituțiilor cu menire socială. De aceea nu cred că Guvernul va avea anumite probleme cu FMI în ceea ce ține derealizarea reformelor sociale, în cazul în care Guvernul va aloca mai mulți bani pentru asistența socială a păturilor vulnerabile ale populației”, a conchis Gîrbu.

338
Tagurile:
Moldova, pensii, FMI, Viorel Gârbu
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii (120)
Tematic
Pensionarii cu pensii mai mici de 2000 de lei vor primi de la stat un suport de 700 de lei
Nagorno-Karabah

Turcomanii sirieni în Karabah: veniți la război sau o mare populare?

92
(reînnoit 13:32 27.11.2020)
Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah populațiile turcomane din Siria pentru a-și consolida controlul asupra Caucazului de Sud.

MOSCOVA, 26 nov – Sputnik. Militanții sirieni-imigranți ar putea deveni o realitate în Nagorno-Karabah de după război. În istorie au existat cazuri asemănătoare: strămutarea albanezilor în Kosovo sârb în perioada Imperiului Otoman. Pentru Turcia această migrație organizată reprezintă o oportunitate în plus pentru a-și consolida prezența pentru o perioadă îndelungată de timp în Caucazul de Sud.

Militarii ruși veghează asupra securității în coridorul Lacin
© Video : Минобороны России

Conflictul armat în Nagorno-Karabah a atras câteva mii de mercenari sirieni, care au sosit în zona acțiunilor militare cu ajutorul Turciei și au luptat de partea Azerbaidjanului. După încheierea acordului trilateral și încetarea războiului, până în prezent nu se cunoaște nimic despre o revenire a teroriștilor-turiști acasă. Există o mare probabilitate că sirienii se vor așeza cu familiile lor în regiunile preluate de Azerbaidjan.

Potrivit postului de televiziune Sky News Arabia, guvernul turc sprijină migrarea familiilor turcomane din Nord-Estul Siriei în districtele din Nagorno-Karabah (emigranților li se promite cetățenia azeră), pentru a schimba demografia regiunii. Turcia are o astfel de experiență a transformărilor în orașul Afrin (nord-estul Sirie), unde astăzi locuiesc doar 7 la sută din populația băștinașă.

Reprezentantul administrației autonome a nord-estului Siriei, Shafan al-Khaburi, a confirmat într-un interviu Sky News Arabia informațiile despre inițiativa guvernului turc de a strămuta familii siriene în regiunea Nagorno-Karabah. În plus, el a subliniat că autoritățile Turciei nu uită de existența în 1923-1929 pe teritoriul Karabaului a „Republicii Kurdistanul Roșu”, cu capitala în orașul Lacin.

Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah
© Sputnik / Максим Блинов
Nu e nimic fantezist în acest proiect. Migranții turcomani (urmașii valurilor de populare a Orientului Mijlociu până la apariția Imperiului Otoma), care dispun de experiențe teroriste, reprezintă un „contingent militar” deplin pregătit, care pentru sume mici de bani sunt dispuși să participe la acțiuni militare, indiferent unde și de partea cui. O transformare ipotetică a Karabahului într-o “Kosovo caucaziană” va permite turcilor în orice moment să se ridice în apărare poporului frățesc.

Parlamentul Turciei a aprobat deja expedierea trupelor în Azerbaidjan, iar acesta este doar începutul unui joc geopolitic în Caucazul de Sud, cu participarea organizației teroriste Jabhat al-Nusra, Firqat al Hamza, Sultan Murad și grupările extremiste kurde.

Noii ieniceri ai Caucazului

Partea turcă neagă oficial expedierea mercenarilor în Azerbaidjan și afirmă că Armenia este susținută de militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan, care decenii la rând luptă împotriva autorităților turc. Baku susține că de partea Armeniei luptă mercenari din Siria și Liban, fapt care este posibil din punct de vedere tehnologic, însă nu e actual. O pace firavă este supusă testului timpului. Este necesară identificarea unei soluții diplomatice din impasul conflictului din Karabah, nu să se recurgă la strămutarea unor „coloniști” din Orientul Mijlociu cu un trecut dubios.

Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
© Ruptly / Минобороны России
Voi reaminti că în provinciile Latakia și Alep locuiesc peste 100 de mii de turcomani sirieni, care sunt legați cu un șir de organizații teroriste și de mulți ani luptă împotriva guvernului Siriei. Autoritățile Turciei susțin trupele paramilitare ale turcomanilor.

Portalul Afrinpost a anunțat pe 23 noiembrie că autoritățile turce au deschis două oficii în centrul regiunii kurde Afrin, din Nordul Siriei pentru familiile care doresc să se înregistreze pentru strămutarea în Nagorno-Karabah, “pe teritoriul controlat de armata azeră”. La acestea deja s-au creat cozi de familii turcomane (preponderent din provincia Homs). Probabil, toți acești oameni au fost motivați. Înainte de a trimite migranții în Nagorno-Karabah, serviciile de informații turcești îi includ într-o bază de date.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
Potrivit conducătorului Centrului de cultură kurdă “Ronai” din Azerbaidjan, Fahraddin Pașaev, astăzi în Azerbaidjan locuiesc peste 240 de mii de kurzi, însă Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah nicidecum kurzii din Orientul Mijlociu, ci exclusiv turcomanii (și familiile lor). Oare va fi acest lucru favorabil Azerbaidjanului, cu atât mai mult populației armene?

Potrivit recensământului din 1923, în regiunea autonomă Nagorno-Karabah armenii constituiau 94 la sută, iar 6 la sută erau reprezentați preponderent de azeri. Kurzii și rușii erau într-o minoritate clară. În perioada sovietică, ponderea populației armene în Karabah s-a micșorat până la 77 la sută, iar numărul azerilor a crescut până la 21 la sută. Războiul declanșat în anii '90 a schimbat lucrurile. Acum e dificilă prognozarea structurii demografice în viitor.

Viața de zi cu zi a armenilor

Grupul de forțe rusești de menținere a păcii din partea armeană a Nagorno-Karabahului întreprinde tot ce este necesar pentru restabilirea unei vieți normale. Unitățile de ingineri și geniști desfășoară analize inginerești, deminează drumurile, evacuează tehnica distrusă de pe șosele. În Stepanakert a fost restabilită circulația rutieră, alimentarea cu apă și energie electrică a obiectelor sociale ale infrastructurii civile și a caselor, activează un centrul umanitar, este amplasat un spital aeromobil.

Trupele de menținere a păcii însoțesc autocarele cu refugiați, iar acasă au reveni deja câțiva mii de localnici. Potrivit acordului trilateral, semnat pe 9 noiembrie de către președinții Azerbaidjanului, Rusiei și premierul Armeniei, pe 25 noiembrie, unitățile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar, pe 20 noiembrie, sub controlul Baku a trecut districtul Agdam, iar în curând (pe 1 decembrie), vor obține și districtul Lacin.

Transmiterea teritorialului părții azere, cu medierea militarilor ruși, nu prevede la moment revenirea refugiaților din 1992.

Soarta ulterioară a Karabahului depinde în mare măsură de armată și conducerea politică a Azerbaidjanului. Transformarea celor șapte districte dintr-o “zonă de securitate” armeană, într-o zonă azeră depopulată și periculoasă este extrem de nedorită. Există o probabilitate a strămutării în aceste șapte districte a turcomanilor sirieni. A aduce peste 28 de ani sute de mii de refugiați azeri, care s-au acomodat la locurile noi, e o sarcină foarte complicate. Așa ar putea avea loc o substituire artificială a unui popor cu altul.

Anterior, în timpul unei întrevederi cu ministrul Apărării al Turciei, Hulusi Akar, ministrul Afacerilor Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, șeful spionajului turc, Hakan Fidan și comandantul forțelor terestre, Ümit Dündar, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a vorbit despre “rolurile egale” ale Rusiei și Turciei în soluționarea conflictului. Consilierii militari turci sunt foarte prezenți în țară. Numărul mare al acestora în Republica Autonomă Naxcivan, care se află la depărtare mare de Karabah, însă – în vecinătate cu Armenia, indică asupra pregătirii din timp de către Baku și Ankara pentru un război de proporții pe tot „frontul armean”. Rusia a pus capăt acțiunilor militare, fapt de care nu este mulțumită toată  lumea.

Pe 24 noiembrie, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că negocierile cu Rusia continuă și după încheierea acordului trilateral, patrulările turce între punctele de observare din Karabah vor avea loc și, probabil, cel mai important: “Le vom efectua în conformitate cu rezultatele negocierilor noastre cu Azerbaidjan”.

Evident, nu e vorba de un centru comun de monitorizare. Ankara este gata să acționeze contrar intereselor regiunii și logicii reconcilierii părților. Probabil, “noua pace” din Karabah nu este deloc pe placul cuiva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
Bacu, Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Nagorno-Karabah


Загрузка...
Кандидат в президенты США от Демократической партии и бывший вице-президент Джо Байден

Bătălia decisivă pentru "Nord Stream-2". Cu ce amenință proiectul Biden

134
(reînnoit 19:55 26.11.2020)
Biden nu s-a mutat încă la Casa albă, dar conducerea americană sună deja la companiile europene implicate în construcția “Nord Stream – 2”, cerând abandonarea proiectului.

CHIȘINĂU, 26 nov - Sputnik, Natalia Dembinskaya. Germanii sunt extrem de nemulțumiți: ei consideră că noile sancțiuni sunt cele mai dure dintre toate. Acestea vor fi puse în aplicare de un democrat care și-a exprimat în repetate rânduri atitudinea extrem de negativă față de conducta de gaz. Va reuși oare Biden să oprească complet conducta – aflați din n materialul RIA Novosti.

Semnale îngrijorătoare

În ianuarie, documentele semnate de Trump vor intra în vigoare, iar companiile care au investit cel puțin un milion de dolari în conducta rusă vor fi supuse restricțiilor.  Acest lucru îi va afecta și pe cei implicați în logistică.

”Gazprom” a asigurat că Nord Stream 2 a primit finanțare de la parteneri încă înainte de anunțarea sancțiunilor. După cum a explicat directorul adjunct al companiei, Alexander Medvedev, Engie, OMV, Shell, Uniper și Wintershall au reușit să transfere banii, iar fondurile au fost deja direcționate către destinație. Și BUniper-ul german a subliniat că Germania a confirmat sprijinul său pentru proiect, pornind de la importanța sa pentru securitatea aprovizionării cu gas.

Dar Washingtonul încearcă să facă tot posibilul ca să prevină acest lucru. Cea mai mare agenție de știri germană DPA, citând o sursă de la Casa albă, aduce la cunoștință faptul că americanii le sună participanților la proiect cu ”avertizări”.

”SUA nu ar dori să impună sancțiuni companiilor europene. Îi sunăm ca să îi avertizăm și ca să le dăm timp să se retragă din proiect. Această conductă nu va exista”, – a declarat o sursă agenției.

Este o tactică testată. După primul pachet de sancțiuni, cel mai mare producător de țevi din lume – compania elvețiană Allseas – a părăsit proiectul. Dar Washingtonul nu a ținut cont de faptul că Rusia are propria rezervă de țevi. Ca urmare, construcția este aproape finalizată.

Construcția gazoductului Nord Stream 2 în Germania
© Sputnik / Алексей Витвицкий

În Germania, amenințările americane au dat naștere la confuzii. ”O astfel de atitudine este complet inacceptabilă între aliați. <...> Sancțiunile extrateritoriale ale SUA reprezintă o ingerință inadmisibilă  în dreptul internațional”, – a sublinat Oliver Hermes, șeful Comitetului de est al economiei germane.

Germanii sunt în panică

Apelurile telefonice cu amenințări nu au făcut decât să confirme temerile germanilor: după schimbarea puterii de la Washington, agitația puțin probabil se va calma. În  lunile următoare, Biden ”intenționează să strângă șuruburile și mai mult”, astfel încât proiectul, cu investiții germane de trei miliarde de euro, să eșueze definitiv, declară compania germană Bild.

Intenția SUA de a sancționa companiile de asigurări și de certificare care lucrează cu întreprinderile și judecătoriile rusești este deosebit de impresionantă. Până în prezent, nu există pe agendă restricții împotriva autorităților germane, dar totuși Biden ar fi în stare să nimicească aproape finisatul ”Nord Stream – 2”, susține ziarul.

Noile sancțiuni au fost deja aprobate de Congres și vor fi incluse în amendamentele bugetului militar pentru 2021. Restricțiile anterioare, desigur, nu vor fi anulate.

"Ca urmare, asigurătorii nu vor risca să compenseze daunele suportate în timpul finalizării conductei, iar firmele de certificare nu vor putea evalueze fiabilitatea țevilor sudate înainte ca gazul să fie furnizat în Germania. Dacă Trump nu va reuși, Biden va reuși" – explică pentru RIA Novosti economistul Leonid Kazanov, un expert industrial independent.

Precizarea unor lucrurilor

Deși presiunea asupra europenilor este în creștere, iar Casa albă a apelat la un șantaj direct, nu toată lumea este în panică.

”Industria americană depinde puternic de piața Lumii Vechi, iar încercările Washingtonului de a împiedica finalizarea conductei ar putea declanșa un val de contra-sancțiuni, atât din partea întregii Uniuni Europene, cât și a membrilor săi individuali. În plus, în acest caz, americanii își pierd automat aliații politici din cadrul NATO”, – declară Kazanov.

Mai există și un alt moment: Biden va trebui să se ocupe în primul rând de problemele interne ale statului, ceea ce va dura suficient timp. Economia americană este instabilă. În al doilea trimestru, PIB-ul a căzut cu 33 la sută, eveniment fără precedent. Economiștii au recunoscut pandemia ca fiind cea mai gravă amenințare pentru țară, de la ”Marea Depresiune”. Toate recesiunile anterioare și războaiele din Irak au adus mai puține daune.

Un alt pachet de stimulente în valoare de până la 2,5 trilioane de dolari este în curs de examinare. Acesta reprezintă și ajutoare suplimentare pentru șomeri, și asistență pentru întreprinderile mici și mijlocii. Pornirea tiparniței de bani promite o diminuare de aproape 10% a dolarului față de euro. Într-o astfel de situație, administrația lui Biden nu va avea timp pentru ”Nord Stream-2”.

Devreme pentru anulare

Nici factorii obiectivi din punct de vedere economic nu au fost anulați: cerea de piață a conductei rusești de gaz este încă ridicată, iar creșterea prețurilor din această toamnă pe piața spot europeană confirmă în mod convingător acest lucru.

"Din august, producția de gaze din Rusia este în creștere, în octombrie s-au extras aproape 63 miliarde de metri cubi de combustibil – cu 13% mai mult decât în ​​septembrie și chiar mai mult decât în ​​octombrie 2019. Acest lucru indică o creștere a cererii, în principal în străinătate", – reamintește Natalia Milciakova, șef adjunct al centrului de informații și analiză ”Alpari”.

Pentru ”Gazprom”, politica energetică a lui Biden, așa-numitul ”curs verde”, reprezintă un aspect negativ al președinției lui. Democrații intenționează să cheltuiască două trilioane de dolari pentru a trece la o energie ecologic curată până în 2035. Iar până în 2050 – la zero emisii. Cu toate acestea, și energia verde este la îndemâna Rusiei: nu numai gazele naturale, ci și hidrogenul poate fi pompat în ”North Stream-2”. În Europa, cerea potențială de combustibil pe bază de hidrogen este foarte ridicată.

”În plus, noua administrație nu are nevoie deloc de un conflict cu europenii. După inaugurarea sa, Biden, va trebui să restabilească relațiile deteriorate cu Uniunea Europeană și, în special, cu Germania, fiindcă fără acest lucru este imposibilă consolidarea capacității de luptă a NATO”, – adaugă Milciakova.

De altfel, SUA de asemenea se îndoiește că noul șef al Casei Albe va realiza tot ceea ce a promis în legătura cu conducta rusă. După cum asigură fostul senator al statului Virginia, Richard Black, Biden va prefera să ajungă la un acord cu Moscova cu privire la finalizarea construcției ”fără zarvă”. Și, în schimb, va încerca să negocieze unele beneficii pentru Washington.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

134
Tagurile:
Germania, sancțiuni, "Nord Stream 2", Joe Biden
Tematic
Reprezentantul Rusiei la ONU: Nici cu Biden nu va fi ușor
Putin a explicat de ce nu l-a felicitat pe Biden


Загрузка...

În Lituania a fost profanat cimitirul frățesc al soldaților sovietici

0
(reînnoit 20:44 27.11.2020)
Persoane necunoscute au profanat în Lituania cimitirul frățesc al soldaților sovietici decedați în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Vandalii au turnat vopsea roșie pe morminte și plăci memoriale și au pictat o svastică pe ele. Nu se cunoaște identitatea făptașilor.

De altfel, nu este pentru prima dată când se întâmplă astfel de incidente. Monumentele și cimitirele sovietice din Lituania sunt profanate în mod constant, la fel ca în Letonia, Estonia, Polonia și Ucraina.

Moscova critică dur astfel de acțiuni, legându-le de încercările acestor țări de a rescrie istoria. Șeful Rossotrudnichestvo Evgheni Primakov a reacționat emoțional la profanarea cimitirului din Obeliai.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
profanare, cimitir, Lituania
Tematic
Vandalism la Comrat: Persoane necunoscute au profanat Memorialul Gloriei Militare


Загрузка...