Accident în sectorul Buiucani, 30 septembrie 2019

Au murit în călătorie: Moldoveni decedați și răniți în accidente

2368
(reînnoit 10:30 13.11.2019)
În aproape 2 mii de accidente rutiere înregistrate în primele 9 luni ale anului au decedat 200 de persoane, iar peste 2 mii s-au ales cu traumatisme. Totuși, comparativ cu anii trecuți, acești indicatori statistici sunt în scădere.

CHIȘINĂU, 13 nov – Sputnik. În ianuarie-septembrie 2019, în Republica Moldova au fost înregistrate 1.862 de accidente rutiere, în urma cărora au decedat 185 de persoane, iar 2.194 au fost traumatizate. 

Datele sunt desprinse dintr-un raport al Poliției. 

Reamintim că, din 8 septembrie, statisticile reflectă doar accidentele rutiere importante. De la data menționată, este în vigoare procedura de constatare amiabilă a accidentelor auto minore, în baza poliței RCA, fără documentarea cazului de către Poliție.

Vestea bună este că, în comparație cu anii 2016-2018, sunt în scădere și numărul accidentelor rutiere, și numărul decedaților, și numărul persoanelor traumatizate. Aceasta ar însemna implicit că acțiunile și campaniile Poliției, dar și atenționările mass-media au avut rezultate. 

În primele luni ale anului 2019, rata mortalității în accidentele rutiere este cea mai redusă din ultimii patru ani, cu 16,7% în scădere față de 2016. 

Comparativ cu intervalul ianuarie – septembrie 2018, în primele 9 luni ale acestui an se atestă o descreştere la toate compartimentele: cu 2,56% a numărului de accidente auto înregistrate, cu 9,76% a numărului de persoane decedate şi cu 6,68% a persoanelor traumatizate.

Viteza sporită și șofatul în stare de ebrietate sunt cele mai frecvente încălcări comise de conducătorii auto.

Notăm că încălcările de circulație rutieră au sporit cu tocmai 50% (peste 1.200 de încălcări) de Ziua Vinului, marcată la Chișinău în zilele de 5 și 6 octombrie.

În 27 de accidente rutiere care s-au produs în cele două zile au murit 5 persoane. Poliția i-a înlăturat de la volan pe 68 de șoferi ce conduceau în stare de ebrietate.

Inspectoratul Național de Patrulare (INP) atenționează că siguranța în trafic și diminuarea numărului de accidente rutiere depinde de fiecare șofer în parte. 

Poliția le reamintește conducătorilor auto să nu urce la volan dacă au consumat alcool, să fie atenți la indicatoarele și marcajele rutiere, să ajusteze viteza vehiculului la condițiile de drum și de trafic, să se asigure că toți pasagerii și-au cuplat centurile de siguranță.

2368
Tagurile:
decedați, răniți, Moldoveni, accidente rutiere
Tematic
Noul plan al autorităților: Cine se va include în lupta cu șoferii în stare de ebrietate
Cei mai mari consumatori de alcool din Europa: Ce loc ocupă Moldova
Uimitor: Iată un tip de alcool pe care nu-l poate depista Poliția din Moldova
Maia Sandu

Politica Maiei Sandu ar putea aduce daune ireparabile reglementării transnistrene

75
(reînnoit 11:57 01.12.2020)
Președintele ales al Moldovei își concentrează atenția pe „eliminarea prezenței militare rusești” fără să spună vreun cuvânt despre soluționarea politică a diferendului.

La prima sa conferință de presă de după alegeri, Maia Sandu s-a pronunțat din nou în favoarea retragerii contingentului militar rus din Transnistria. Președintele ales amiintește despre acest lucru în fiecare discurs public al său - și, judecând după intensitatea declarațiilor, subiectul prezenței militare a Rusiei în Transnistria va deveni unul dintre subiectele cheie în timpul președinției sale.

Nu există nimic nou în tema contingentului militar rus pentru Chișinău. De exemplu, fiecare președinte nou al Moldovei este obligat să se ocupe de problema scoaterii sau nimicirii, sau a altui mod de a rezolva problema cu stocurile uriașe de muniție ale armatei a 14-a sovietice, care se află în depozitele din Cobasna. Aceste depozite sunt păzite de armata rusă din cadrul Grupului Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (OGRV). Și mulțumesc lui Dumnezeu că sunt păzite, pentru că în caz de ceva Beirutul ne va părea o petardă copilărească în comparație cu ceea ce se poate întâmpla la aceste depozite.

Totuși, judecând după declarațiile pe care Maia Sandu a reușit să le facă, noul președinte ales al Moldovei arată aici o abordare exotică și foarte îngrijorătoare.

"Când vorbim despre prezența rusească în Moldova, trebuie să o împărțim în două componente. Prima este Grupul Operațional al Forțelor Militare. Nu avem un acord cu privire la localizarea acestor trupe, iar poziția Moldovei este că acestea ar trebui retrase, precum și armele", a spus Sandu.

De asemenea, potrivit președintelui ales al Moldovei, ea va pleda și pentru retragerea forțelor de menținere a păcii.

"Cealaltă parte este misiunea de menținere a păcii. Avem un acord din 1992 privind desfășurarea forțelor de menținere a păcii. Moldova consideră că, deoarece nu există amenințări militare, această misiune ar trebui transformată într-o misiune civilă sub auspiciile OSCE", a spus ea.

Rețineți doar pentru viitor că o situație în care „nu există amenințări militare”, așa cum a arătat practica ultimelor decenii de mai multe ori, se poate transforma într-o astfel de amenințare militară timp de 24 de ore, iar drept consecință are de suferit nu doar întregul continent european, ci și este o bătaie de cap pentru întreaga lume.

Să subliniem un alt punct important: pentru prima dată, problema retragerii militarilor ruși, în discursul primei persoane în stat, (pe care Sandu îl va ocupa pe 24 decembrie) nu a fost legată de o reglementare politică.

Adică, carul nu se pune, pur și simplu, înaintea carului. Este instalat separat și anume pe acesta se propune să-l împingem.

Poate că Sandu crede că aduce o notă inovatoare afirmând că „poziția ei este că ”trupele” ar trebui retrase, precum și armamentul”. Dacă este așa, atunci președintele ales al Moldovei se înșală grav. Nu este suficient doar să „ai o poziție” - poate, așteptând să apară parteneri externi care vor implementa această poziție.

De exemplu, al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, sub care a început procesul de scoatere a muniției din depozitele din Cobasna, îi poate reaminti lui Sandu cât de dificil este acest lucru. După negocieri îndelungate, dificile și detaliate, primul eșalon a fost pregătit pentru expediere acum 19 ani, pe 30 noiembrie 2001 - primele 500 de tone din 42.000 (!) de tone.

Dacă Sandu nu-și amintește ce a urmat, atunci să ceară sfatul unui expert reputat. Acesta vă va spune că s-a reușit scoaterea a 42 de eșaloane de muniție, după care totul s-a oprit în loc. Și nu pentru că au intervenit „forțe externe” necunoscute, încercând să intervină în proces. Ci pentru că în Transnistria au început proteste de masă, când oamenii s-au întins literalmente pe șine, obstrucționând mișcarea trenurilor militare care scoteau obuzele. Situația din procesul de negociere s-a schimbat. Procesul a devenit mai complicat, iar apoi scoaterea acestora s-a oprit de tot.

Din această experiență, Maia Sandu - dacă intenționează să rezolve probleme reale și să nu se angajeze în exprimarea agendei politice a altcuiva - ar trebui să învețe o lecție importantă: problema scoaterii armamentului (și retragerea militarilor care păzesc depozitele) nu poate fi rezolvată fără acordul, în primul rând, al transnistrenilor înșiși. Și, în general, fără a lua în considerare opinia locuitorilor de pe malul stâng, este imposibil să se rezolve oricare dintre problemele legate de ei.

Adică, apucându-se de soluționarea acestei probleme, un politician responsabil ajunge instantaneu și inevitabil la concluzia corectă: în primul rând, este necesar dialogul. Acesta este chiar calul care trebuie să scoată carul greu al problemei, să-l miște din loc.

Cu toate acestea, Maia Sandu nu a spus niciun cuvânt despre intenția sa de a iniția un dialog cu Transnistria. Mai mult, ea a declarat că nu a planificat nicio întâlnire cu Vadim Krasnoselski în viitorul apropiat și a văzut rolul ei în procesul de negociere doar ca facilitând activitatea formatului „5 + 2”. Dar înainte de a face ceva în cadrul formatului internațional, poate pentru început merită măcar să dai mâna cu cei cu care urmează să negociezi?

Imediat a devenit clar că atunci când a mers la conferința de presă cu declarații importante despre problema reglementării transnistrene, Sandu nici măcar nu a încercat să se consulte cu aceiași participanți în formatul 5 + 2.

Comentând declarațiile lui Sandu, secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că Moldova „nu a discutat anterior cu Rusia propunerea de retragere a forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și dislocarea observatorilor civili aici sub auspiciile OSCE”, care a fost exprimată de Maia Sandu.

Apropo, propunerea de a transforma misiunea de menținere a păcii într-una civilă nu este nici ea nouă. Conversații similare au avut loc deja pe marginea procesului de negociere din 2007. Și această experiență Sandu trebuie, de asemenea, să o studieze înainte de a formula maxime care nu promit altceva decât să destabilizeze situația în care Sandu (cel puțin din vorbe) intenționează să obțină progres.

Se pare că președintele ales al Moldovei va trebui să învețe multe lucruri înainte de a încerca să dezlege nodurile care nu se dezleagă cu amenințări.

Per ansamblu, putem concluziona că procesul propriu-zis de reglementare nu este interesant pentru administrația Sandu. Accentul este pus pe eliminarea prezenței militare rusești. Cel puțin aceasta este tocmai concluzia care trebuie trasă din cele spuse de șeful ales al statului moldovenesc.

Nu mai întâi „să se ajungă la o formulă solidă și stabilă pentru asigurarea integrității teritoriale a Moldovei, cu condiția respectării intereselor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” și abia apoi să se decide asupra retragerii forțelor de menținere a păcii. Ci să fie retrași soldații de menținere a păcii, și atât. Problemele care vor urma inevitabil unei astfel de acțiuni, aparent, sunt planificate a fi soluționate expromt, pe măsură ce vor apărea.

O astfel de abordare nu poate fi numită serioasă. Dar poate fi numit cu încredere periculoasă și destabilizatoare. Practica unui sfert de veac a reglementării conflictului de pe Nistru a arătat că intransigența și lipsa de flexibilitate sunt instrumente inutile. Desigur, când vine vorba de interesele naționale ale Republicii Moldova și de reunificarea țării. Și nu despre îndeplinirea ordinelor altor persoane de a expulza Rusia din regiune - cu orice preț. Prețul în acest caz ar putea fi unul greu de suportat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

75
Tagurile:
retragere, Rusia, trupe de menținere a păcii, Transnistria, Maia Sandu
Tematic
Maia Sandu insistă ca Rusia să-și retragă trupele din Transnistria
Maia Sandu: Eu îmi doresc relații bune cu Rusia


Загрузка...
Donald Trump

Trump pleacă cu zarvă: Se pregătesc oare SUA atace Iranul

160
(reînnoit 08:19 01.12.2020)
Înainte de a pleca de la Casa Albă, Donald Trump ar putea intra în război cu Iranul. Cum vor evolua lucrurile în Orientul Mijlociu a analizat Galia Ibraghimova într-un material pentru RIA Novosti.

MOSCOVA, 30 nov – Sputnik, Galia Ibraghimova. Donald Trump a acceptat să transfere puterea în SUA, însă doar în cazul în care Colegiul Electoral va recunoaște victoria lui Biden.

Totuși, înainte de a pleca, el este gata să intre în război cu Iranul, după cum sugerează presa. Motivul invaziei este programul nuclear iranian, care a fost reluat după prăbușirea ”acordului nuclear”.

De asemenea, americanii intenționează să implice Tel Avivul, cu scopul de a exercita o presiune mai mare asupra Teheranului. Cum va afecta acest lucru situația din Orientul Mijlociu, a aflat RIA Novosti.

Fervoarea lui Trump

”Donald Trump ar putea comanda un atac asupra Iranului, de aceea Armata Israeliană ar trebui să fie alertă. Este important ca autoritățile israeliene să înțeleagă complexitatea perioadei de dinaintea învestirii lui Joe Biden, dat fiind faptul că liderul american în exercițiu a ridicat în mod repetat problema distrugerii fabricii de îmbogățire a uraniului din Natanz”, a scris revista online Axios, citând surse israeliene.

După cum presupun interlocutorii site-ului de știri, Trump a decis să organizeze un atac preventiv asupra Teheranului după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a publicat un alt raport privind dezvoltarea programului nuclear iranian. În acesta se menționează faptul că, în urma refuzului Republicii Islamice de a respecta termenii Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), în țară au crescut stocurile de uraniu puternic îmbogățit (de calitate militară). Indignarea președintelui a fost indescriptibilă, dar Mike Pence și Mike Pompeo au reușit să-l calmeze, a informat gazeta The New York Times, potrivit cuvintelor oficialilor americani. Lui Trump i s-a explicat faptul că un atac asupra Iranului ar provoca o escaladare inutilă a violenței.

Nu există informații confirmate despre planurile americane. Dar Israelul a recunoscut că a primit instrucțiuni de a se pregăti pentru o posibilă confruntare. ”Răspunsul poate să nu fie direct, ci prin intermediul trupelor proxy iraniene din Siria, Fâșia Gaza sau Liban”, a explicat Israelul publicației Axios.

În timp ce politicienii discutau despre verosimilitatea informațiilor depre un posibil război, în Iran a fost ucis fizicianul Mohsen Fahrizade. Serviciile secrete occidentale l-au numit ”tatăl bombei iraniene”. Se credea că anume fizicianul este șeful programului nuclear iranian. Teheranul a acuzat imediat Israelul de această crimă și a promis că se va răzbuna. Benjamin Netanyahu a ignorat declarațiile iranienilor.

Problemele pre-război

Scurgerea de informații cu privire la posibilitatea unui atac asupra Iranului ar fi trecut neobservată, dacă nu erau evenimentele produse recent. De curând, SUA a transferat în Orientul Mijlociu bombardiere strategice B-52H Stratofortress. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că avioanele de război au sosit în regiune ”pentru a limita agresiunea și pentru a sprijini aliații”.

Washingtonul nu a explicat câte bombardiere au fost trimise și în ce țară. S-a speculat însă că avioanele se află acum la o bază aeriană din Diego Garcia, o insulă britanică din Oceanul Indian, unde au fost și iarna trecută.

Atunci, acolo au fost staționate șase bombardiere, în cazul unui război cu Iran. Motiv pentru o confruntare armată exista: asasinarea de către americani a lui Qasem Soleimani, comandant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) – subdiviziune de elită a armatei iraniene. Teheranul a promis că se va răzbuna.

Facilitățile americane din regiune au fost atacate pe tot parcursul anului. Dar nu a existat nicio confruntare directă. Mai mult, americanii au început să-și facă nevăzută prezența și să-și retragă militarii. Acest lucru a provocat îngrijorare în rândul țărilor vecine cu Iranul. Ele au recunoscut că contingentul SUA era ca un fel de ”tampon” îmotriva amenințărilor și, cel mai important, ținea sub control Teheranul.

Negocierile – secrete și evidente

Israelul este îngrijorat de autoritatea tot mai mare a Iranului în Orientul Mijlociu. Tel Aviv-ul a bătut alarma după suita de escaladări SUA-Iran din iarnă. Prim-ministrul Benjamin Natanyahu a sugerat că Teheranul are de gând să se răzbune nu numai în raport cu ameicanii, ci și cu statul evreu. De asemenea, el a avertizat că va acționa proactiv.

Și monarhiile din Golful Persic încearcă să limiteze influența Iranului asupra afacerilor din Orientul Mijlociu. După căderea regimului lui Saddam Hussein în Irak, Republica Islamică a încercat să preia rolul de lider regional. Arabii s-au îngrijorat. Regimul șiit al Ayatollahilor este inacceptabil pentru tradițiile lor sunnite.

Pentru a împiedica consolidarea rolului Iranului în regiune, monarhiile arabe au intrat în negocieri informale cu Israelul încă la mijlocul anilor 2000. Și, deși problema palestiniană nerezolvată a împiedicat cooperarea în mod deschis, părțile au convenit să coopereze împotriva Teheranului.

În opinia observatorilor, această interacțiune tacită a fost confimată, de exemplu, de disponibilitatea Iordaniei, Arabiei Saudite, Bahrainului și a Emiratelor Arabe Unite de a-și dechide spațiul aerian pentru zborurile aviației israeliane.

Președinția lui Donald Trump și poziția sa anti-iraniană au consolidat legăturile arabo-israeliene. Când a ajuns la putere, cel de-al 45-lea președinte al SUA a declarat că va rezolva toate problemele din Orientul Mijlociu cu ajutorul ”înțelegerii secolului”. Această înțelegere presupunea rezolvarea problemei palestiniene pe principiul ”două state pentru două popoare” – Palestina va apărea pe harta lumii, alături de Israel.

Inițiativa însă nu a găsit sprijin în lumea arabă. Dar a contribuit la ”reconfigurarea Orientului Mijlociu”, potrivit monarhiilor persane. În septembrie, Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, prin medierea americanilor, au stabilit relații diplomatice oficiale. Și nimeni nu a ascuns faptul că interacțiunea dintre aceste țări este de natură anti-iraniană.

Arabia Aaudită, poziționându-se ca lider al lumii arabe, și-a păstrat distanța față de Israel. Toată lumea știa de contactele informale dintre țări, dar nimeni nu putea permite un dialog la un nivel mai înalt. Riadul a declarat în mod tradițional: nu se poate vorbi de vreo relație cu Tel Aviv până când nu se rezolvă problema palestiniană. Dar și acest stereotip a fost spulberat. 

Recent, a devenit cunoscut faptul că Netanyahu a vizitat în secret orașul saudit Neom și a purtat discuții cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Vestea a devenit o senzație. Dar detalii nu au urmat. S-a presupus că tema centrală a discuțiilor a fost influența iraniană.

Riadul a negat inițial dialogul. Dar refuzul Tel Avivului de a comenta acest fapt a demonstrat majorității țărilor că întâlnirea a avut totuși loc. De asemenea, s-a atras atenția asupra faptului că negocierile au urmat pașii turneului secretarului de stat al SUA în Orientul Mijlociu. Mike Pompeo a încercat din nou să reconcilieze statele din regiune, vorbind despre gravitatea amenințării iraniene.

”Să lăsăm în urma noastră o alianță”

”Israelul nu dorește să se angajeze într-o confruntare militară directă cu Iranul. Dar o confruntarea latentă are loc pe toate fronturile. Republica Islamică își consolidează prezența militară în Siria de-a lungul perimetrului frontierei israeliene. Încă un vecin –  Liban – este de fapt un vasal iranian. Teheranul afectează grav Fâșia Gaza și finanțiază Hamas. De fapt, Iranul este prezent la toate granițele Israelului”, spune Ksenia Svetlova, un fost deputat al Knessetului și expert al Institutului Interdisciplinar Herzliya din Israel.

Ministerul rus al Afacerilor Externe
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Vizita secretă a lui Netanyahu în Arabia Saudită este analizată de Svetlova în contextul viitoarei schimbări de putere din SUA. ”Fiecare nouă administrație americană își ajustează atitudinea față de Orientul Mijlociu. Este posibil ca Netanyahu și bin Salman să fi discutat deapre cum să mențină coordonarea în ceea ce privește Iranul sub Biden. Deși nu cred că un președinte democrat ar putea fi împotriva unor astfel de contacte. De pe vremea lui Barack Obama, americanii au stabilit un curs de retragere din regiune. Să lase în urmă cel puțin o alianță arabo-israeliană, care să contracareze amenințarea iraniană este, de asemenea, în interesul SUA”, crede Svetlova.

Să recunoască greșelile lui Trump

Adlan Margoev, analist la Institutul de Studii Internaționale MGIMO, este convins că Iranul este conștient de interacțiunea arabo-israeliană. Potrivit expertului, la Teheran stabilirea relațiilor dintre țările arabe și ”regimul sionist” este considerată ”o trădare a Palestinei”. Criticând contactele Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului cu Israel, autoritățile iraniene totuși nu sunt încă interesate să agraveze confruntarea.

Potrivit lui Margoev, Teheranul se bazează pe faptul că retorica anti-iraniană va scădea după schimbarea administrației din SUA. ”Autoritățile iraniene îi cer lui Biden să recunoască greșelile lui Trump și să reînvie JCPOA. La nivel de experți, democrații discută deja despre acest lucru, dar în practică nu este totul atât de simplu.

Este dificil să se detemine chiar și ordinea de acțiune. Iranul, de exemplu, cere anularea sancțiunilor. Dar atunci trebuie confirmant faptul că Teheranul respectă termenii JCPOA. Republica Islamică explică că acordul nuclear nu este realizat pe deplin doar din cauza faptului că americanii au fost primii care au ieșit. Cum să revină la JCPOA, astfel încât mecanismul să funcționeze în paralel – este o întrebare deschisă”, consideră Margoev.

El recunoaște că Biden nu va anula imediat deciziile anti-iraniene luate de Trump. Administrația care acum își încheie mandatul și susținătorii ei au propagat evaluări extrem de negative la adresa politicii iraniene, anulând experiența pozitivă a negocierilor și a perioadei scurte de respectare a acordului nuclear. Cu toate acestea, expertul este convins că va fi posibil să se evite escaladarea la nivel de conflict militar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

160
Tagurile:
iran, SUA, pleacă, Donald Trump
Tematic
Trump își cheamă susținătorii să „inverseze” rezultatele alegerilor prezidențiale


Загрузка...
Accident, zăpadă, iarnă

Foto Nici nu a început bine iarna, iată ce se întâmplă pe drumuri

0
(reînnoit 13:52 01.12.2020)
Prima zi de iarnă i-a prins pe unii șoferi nepregătiți de noile condiții meteo în care sunt obligați să se deplaseze. Din cauza zăpezii, unele mașini au derapat de pe acostament chiar la primele ore ale acestei dimineți.

CHIȘINĂU, 1 dec - Sputnik. Poliția de Frontieră în avertizează pe șoferii care merg în străinătate ca, înainte de a porni la drum, să se informeze despre starea vremii atât din țară, cât și din statul în care au planificat sejurul.

La fel, să se verifice și să se echipeze în conformitate cu condițiile meteo mijlocul de transport, dar și să țină cont de îndrumările și avertizările altor instituții de resort.

Secția Relații Publice a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI anunță într-un comunicat de presă că astăzi, la ora 06:40, polițiștii de frontieră din Direcția regională EST aflați în misiuni de serviciu au dat o mână de ajutor unor persoane, mașina cărora a derapat și s-a blocat pe marginea șoselei R-31.

În același timp, oamenii legi irecomandă:

Deplasarea în traficul rutier cu viteză redusă atât în localităţi, cât şi în afara lor;

Echiparea maşinilor cu pneuri corespunzătoare şi folosirea preponderentă a frânei de motor;

Păstrarea distanţei suficiente între vehicule, pentru a putea opri maşina în siguranţă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
accidente, polei, zăpadă, iarnă


Загрузка...