zahăr

Fabrica de zahăr din Fălești se închide: ce se va întâmpla cu prețul la zahăr

369
(reînnoit 11:54 24.10.2019)
Fabrica de zahăr din Fălești se închide până în anul 2021. Cum va influența acest proces prețul la zahăr și ce se va întâmpla cu angajații. Responsabilii instituției au oferit un comentariu pentru Sputnik Moldova.

CHIȘINĂU, 24 oct – Sputnik. Compania moldo-germană ”Sudzucker Moldova” anunță sistarea activității fabricii de zahăr din Fălești. Agentul economic susține că întreruperea activității fabricii de zahăr poartă un caracter temporar, în același timp ”se vor menține toate capacitățile de producție într-o stare de operabilitate deplină”. Fabrica va fi închisă până în aprilie 2021.

Compania motivează decizia de a sista activitatea fabricii de zahăr din Fălești prin reducerea considerabilă a vânzărilor de zahăr moldovenesc, în primul rând pe piața internă.

”Conform estimărilor experților, în ultimul an, zeci de mii de tone de zahăr de contrabandă au intrat pe piața moldovenească, cea mai mare parte fiind vândută cu amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. De asemenea, din cauza crizei de supraproducție și a scăderii prețurilor pe piața europeană a zahărului, exportul de zahăr din Moldova a scăzut semnificativ în cadrul cotelor preferențiale ale UE”, anunță compania.

Potrivit producătorului de zahăr, actuala situație de criză este agravată și de acțiunile anticoncurențiale de pe piață. Responsabilii de la ”Sudzucker Moldova” susțin că au anunțat despre acest fapt Consiliul Concurenței și departamentele competente ale Guvernului Republicii Moldova.

Prețul la zahăr va rămâne același

Reprezentanții companiei ”Sudzucker Moldova” au precizat pentru Sputnik Moldova că decizia de a închide pe o perioadă de aproape doi ani fabrica din Fălești nu va influența în niciun fel prețul la zahăr. Consumatorii nu vor fi nevoiți să plătească mai mult pentru zahăr, atunci când merg în magazine.

”Acest proces nu are nicio legătură cu prețul la zahăr. Acesta va rămâne la fel”, a declarat pentru Sputnik purtătorul de cuvânt al companiei, Alexandru Bejenari.

În prezent, un kilogram de zahăr în Moldova costă între 12 lei și 14 lei.

Angajații fabricii care se închide nu vor rămâne pe drumuri

În pofida măsurilor anticriză întreprinse, pierderile companiei în 2018 au depășit 100 de milioane de lei. Conform estimărilor preliminare, anul 2019 va fi, de asemenea, neprofitabil pentru companie.

„Sistarea temporară a activității fabricii de zahăr din Fățești este o decizie foarte dificilă pentru companie”, a declarat președintele Consiliului de administrație al Sudzucker Moldova, Alexander Koss.

La fabrica de zahăr din Fălești activau în jur de 140 de angajați. Sistarea activității fabricii îi va afecta și pe aceștia. Președintele companiei spune că aproximativ o treime dintre angajați vor continua să lucreze la fabrica care și-a sistat activitatea, iar unora dintre specialiști li se vor oferi locuri de muncă în alte departamente ale întreprinderii.

”Celorlalți colegi li se vor propune locuri de muncă în alte întreprinderi cu capital străin”, a declarat Koss.

Două companii străine din nordul țării deja au anunțat că sunt gata să angajeze personalul care va rămâne fără de lucru.

O altă parte dintre angajați, potrivit agentului economic, doresc să fie eliberați din funcție, beneficiind astfel de plăți compensatorii.

369
Tagurile:
Fălești, angajați, fabrica, zahăr
Tematic
În acest an, în Moldova zahărul nu ar trebui să se scumpească
Dezastru și lacrimi în Moldova: Ploile ne lasă fără zahăr, ulei, mămăligă și vin
Purtarea măștilor în locurile publice deschise din Chișinău: Unii  poartă, alții nu

Va supraviețui sau nu economia noului val de restricții

67
(reînnoit 08:54 28.11.2020)
Care va fi impactul asupra economiei ale noilor restricții anunțate astăzi de autoritățile din sănătate, vor duce la colapsul total al afacerilor sau acestea totuși vor supraviețui și odată cu ele și domeniul finanțelor publice? Iată ce spune economistul Viorel Gîrbu.

CHIȘINĂU, 28 nov – Sputnik. Economistul Viorel Gîrbu afirmă că noile restricții impuse de autorități vor afecta economia, dar nu în așa măsură cum s-a întâmplat în primăvara anului, atunci când autoritățile au intervenit cu primul val de restricții.

"Situația din economie la această a doua etapă a restricțiilor impuse de autorități nu este atât de rea precum a fost în al doilea trimestru al anului, în primăvara anului 2020, atunci când restricțiile au fost severe și comportamentul populației a fost diferit. Eu cred că restricții continue să înregistreze un efect negativ asupra economiei, și nu doar restricțiile, ci și situația generală din economie, care nu este benefică și comportamentul cetățeanului, dar și faptul că cetățenii au sărăcit și atunci sectorul serviciilor, în special, are de suferit în urma acestei situații", a spus Gîrbu.  

Dar oricum, restricțiile anunțate astăzi de autorități, precizează expertul economic, vor afecta economia, asta și pentru că autoritățile nu au luat toate măsurile ca să evite o atare situație.

"Dacă ne uităm la încasările în bugetul public național, atestăm faptul că avem aceste cifre pe anul curent mai mici decât cele planificate anul trecut, avem și criză, deci economia a scăzut per total și implicit și indicii care arată încasările din impozite și taxe. Sigur că restricțiile respective vor lovi și mai tare în economia țării, reieșind din faptul că agenții economici nu au prea fost ajutați. Statul nu a oferit subvenții suficiente pentru a obține business-ul în stare de operare optimă, nu au oferit scutiri substanțiale de impozite și taxe, nu au oferit suport cetățenilor care au fost disponibilizați în perioada crizei. Așa că situația se agravează, doar că ce să faci: ne apropiem la situația de colaps din sistemul nostru de ocrotire a sănătății și atunci autoritățile încearcă să manevreze și cumva să vină cu anumite restricții, restricții care sunt, într-un fel, nu foarte stricte. Spre exemplu, oricum sectorul HoReCa continue să activeze, deci toate aceste afaceri care adună mulți cetățeni și care prezintă un potențial de infectare mai mare, oricum aceste afaceri rămân operaționale, doar că pe o perioadă mai scurtă de timp. Acest lucru este mai bun decât ceea ce am avut la începutul anului, dar oricum afectează activitatea agenților economici", a declarat economistul Viorel Gîrbu.  

Va putea sau nu Guvernul să achite pensiile și salariile după Anul Nou?

L-am întrebat pe Viorel Gîrbu pe cât de posibil este ca în urma diminuării încasărilor la buget, la începutul anului viitor, după 1 ianuarie 2020, Guvernul să nu mai poată achita pensiile și salariile, așa cum atenționează unii politicieni și analiști politici și economici.

"Pensiile și salariile sunt achitate din impozite și taxe și atunci, în mod firesc, dacă economia este în pantă descendentă, se achită puține impozite și sectorul bugetar are posibilități limitate să plătească salariile și alte plăți sociale. Eu cred că totuși aceste riscuri au fost exagerate. Noi nu știm cum vor evolua lucrurile în perioada următoare. Moi vedem că numărul cazurilor de îmbolnăvire cu COVID - 19 crește galopant, dar eu nu cred că ne confruntăm la această etapă cu o situație în care Guvernul nu va avea bani nici măcar pentru pensii și salarii. Surse financiare sunt. Bugetul se execută cu înregistrarea unui deficit, dar guvernul are posibilitate mereu să se împrumute pe piața internă și măcar o parte din aceste pensii și salarii să le achite, poate nu cu măriri, poate nu actualizate la inflație, dar totuși posibilități există. Am impresia că situația este exagerată", a spus Gîrbu.

Economistul Viorel Gîrbu spune că potrivit estimărilor sale scăderea economică în anul acesta va fi de 6-7 la sută. Și o astfel de scădere se atestă în toate statele din zonă, la unele, cu economii dezvoltată, aceasta este și mai mare.

Care sunt noile restricții

Amintim că astăzi Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis instituirea stării de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul țării în perioada 30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021. Totodată, a impus noi restricții, inclusiv și de cele care afectează sectorul de business.

În scopul prevenirii răspândirii infecției COVID-19, CNESP a decis interzicerea activității cluburilor de noapte (discoteci, karaoke, disco-baruri), începând cu data de 28 noiembrie 2020. Totodată, din 30 noiembrie, restaurantele, barurile și cafenelele vor putea activa până la orele 22.00. Unităților de alimentație publică le va fi interzisă activitatea în intervalul 22:00-07:00.

În perioada stării de urgență în sănătate publică, se va interzice organizarea și desfășurarea conferințelor științifice, competițiilor sportive, olimpiadelor cu prezența fizică a persoanelor. De asemenea, nu se va permite prezența spectatorilor în incinta teatrelor, cinematografelor, sălilor de concerte sau caselor de cultură.

În același timp, instituțiile publice și cele private vor stabili un regim special de muncă, fiind atras la serviciu doar personalul strict necesar pentru a asigura funcționalitatea întreprinderilor. Pentru personalul, activitatea căruia nu necesită prezența obligatorie la locul de muncă, va trebui să fie asigurată munca la distanță.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

67
Tagurile:
Viorel Gîrbu, COVID-19, pandemie, economie, restricții


Загрузка...
Nagorno-Karabah

Turcomanii sirieni în Karabah: veniți la război sau o mare populare?

119
(reînnoit 13:32 27.11.2020)
Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah populațiile turcomane din Siria pentru a-și consolida controlul asupra Caucazului de Sud.

MOSCOVA, 26 nov – Sputnik. Militanții sirieni-imigranți ar putea deveni o realitate în Nagorno-Karabah de după război. În istorie au existat cazuri asemănătoare: strămutarea albanezilor în Kosovo sârb în perioada Imperiului Otoman. Pentru Turcia această migrație organizată reprezintă o oportunitate în plus pentru a-și consolida prezența pentru o perioadă îndelungată de timp în Caucazul de Sud.

Militarii ruși veghează asupra securității în coridorul Lacin
© Video : Минобороны России

Conflictul armat în Nagorno-Karabah a atras câteva mii de mercenari sirieni, care au sosit în zona acțiunilor militare cu ajutorul Turciei și au luptat de partea Azerbaidjanului. După încheierea acordului trilateral și încetarea războiului, până în prezent nu se cunoaște nimic despre o revenire a teroriștilor-turiști acasă. Există o mare probabilitate că sirienii se vor așeza cu familiile lor în regiunile preluate de Azerbaidjan.

Potrivit postului de televiziune Sky News Arabia, guvernul turc sprijină migrarea familiilor turcomane din Nord-Estul Siriei în districtele din Nagorno-Karabah (emigranților li se promite cetățenia azeră), pentru a schimba demografia regiunii. Turcia are o astfel de experiență a transformărilor în orașul Afrin (nord-estul Sirie), unde astăzi locuiesc doar 7 la sută din populația băștinașă.

Reprezentantul administrației autonome a nord-estului Siriei, Shafan al-Khaburi, a confirmat într-un interviu Sky News Arabia informațiile despre inițiativa guvernului turc de a strămuta familii siriene în regiunea Nagorno-Karabah. În plus, el a subliniat că autoritățile Turciei nu uită de existența în 1923-1929 pe teritoriul Karabaului a „Republicii Kurdistanul Roșu”, cu capitala în orașul Lacin.

Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah
© Sputnik / Максим Блинов
Nu e nimic fantezist în acest proiect. Migranții turcomani (urmașii valurilor de populare a Orientului Mijlociu până la apariția Imperiului Otoma), care dispun de experiențe teroriste, reprezintă un „contingent militar” deplin pregătit, care pentru sume mici de bani sunt dispuși să participe la acțiuni militare, indiferent unde și de partea cui. O transformare ipotetică a Karabahului într-o “Kosovo caucaziană” va permite turcilor în orice moment să se ridice în apărare poporului frățesc.

Parlamentul Turciei a aprobat deja expedierea trupelor în Azerbaidjan, iar acesta este doar începutul unui joc geopolitic în Caucazul de Sud, cu participarea organizației teroriste Jabhat al-Nusra, Firqat al Hamza, Sultan Murad și grupările extremiste kurde.

Noii ieniceri ai Caucazului

Partea turcă neagă oficial expedierea mercenarilor în Azerbaidjan și afirmă că Armenia este susținută de militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan, care decenii la rând luptă împotriva autorităților turc. Baku susține că de partea Armeniei luptă mercenari din Siria și Liban, fapt care este posibil din punct de vedere tehnologic, însă nu e actual. O pace firavă este supusă testului timpului. Este necesară identificarea unei soluții diplomatice din impasul conflictului din Karabah, nu să se recurgă la strămutarea unor „coloniști” din Orientul Mijlociu cu un trecut dubios.

Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
© Ruptly / Минобороны России
Voi reaminti că în provinciile Latakia și Alep locuiesc peste 100 de mii de turcomani sirieni, care sunt legați cu un șir de organizații teroriste și de mulți ani luptă împotriva guvernului Siriei. Autoritățile Turciei susțin trupele paramilitare ale turcomanilor.

Portalul Afrinpost a anunțat pe 23 noiembrie că autoritățile turce au deschis două oficii în centrul regiunii kurde Afrin, din Nordul Siriei pentru familiile care doresc să se înregistreze pentru strămutarea în Nagorno-Karabah, “pe teritoriul controlat de armata azeră”. La acestea deja s-au creat cozi de familii turcomane (preponderent din provincia Homs). Probabil, toți acești oameni au fost motivați. Înainte de a trimite migranții în Nagorno-Karabah, serviciile de informații turcești îi includ într-o bază de date.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
Potrivit conducătorului Centrului de cultură kurdă “Ronai” din Azerbaidjan, Fahraddin Pașaev, astăzi în Azerbaidjan locuiesc peste 240 de mii de kurzi, însă Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah nicidecum kurzii din Orientul Mijlociu, ci exclusiv turcomanii (și familiile lor). Oare va fi acest lucru favorabil Azerbaidjanului, cu atât mai mult populației armene?

Potrivit recensământului din 1923, în regiunea autonomă Nagorno-Karabah armenii constituiau 94 la sută, iar 6 la sută erau reprezentați preponderent de azeri. Kurzii și rușii erau într-o minoritate clară. În perioada sovietică, ponderea populației armene în Karabah s-a micșorat până la 77 la sută, iar numărul azerilor a crescut până la 21 la sută. Războiul declanșat în anii '90 a schimbat lucrurile. Acum e dificilă prognozarea structurii demografice în viitor.

Viața de zi cu zi a armenilor

Grupul de forțe rusești de menținere a păcii din partea armeană a Nagorno-Karabahului întreprinde tot ce este necesar pentru restabilirea unei vieți normale. Unitățile de ingineri și geniști desfășoară analize inginerești, deminează drumurile, evacuează tehnica distrusă de pe șosele. În Stepanakert a fost restabilită circulația rutieră, alimentarea cu apă și energie electrică a obiectelor sociale ale infrastructurii civile și a caselor, activează un centrul umanitar, este amplasat un spital aeromobil.

Trupele de menținere a păcii însoțesc autocarele cu refugiați, iar acasă au reveni deja câțiva mii de localnici. Potrivit acordului trilateral, semnat pe 9 noiembrie de către președinții Azerbaidjanului, Rusiei și premierul Armeniei, pe 25 noiembrie, unitățile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar, pe 20 noiembrie, sub controlul Baku a trecut districtul Agdam, iar în curând (pe 1 decembrie), vor obține și districtul Lacin.

Transmiterea teritorialului părții azere, cu medierea militarilor ruși, nu prevede la moment revenirea refugiaților din 1992.

Soarta ulterioară a Karabahului depinde în mare măsură de armată și conducerea politică a Azerbaidjanului. Transformarea celor șapte districte dintr-o “zonă de securitate” armeană, într-o zonă azeră depopulată și periculoasă este extrem de nedorită. Există o probabilitate a strămutării în aceste șapte districte a turcomanilor sirieni. A aduce peste 28 de ani sute de mii de refugiați azeri, care s-au acomodat la locurile noi, e o sarcină foarte complicate. Așa ar putea avea loc o substituire artificială a unui popor cu altul.

Anterior, în timpul unei întrevederi cu ministrul Apărării al Turciei, Hulusi Akar, ministrul Afacerilor Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, șeful spionajului turc, Hakan Fidan și comandantul forțelor terestre, Ümit Dündar, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a vorbit despre “rolurile egale” ale Rusiei și Turciei în soluționarea conflictului. Consilierii militari turci sunt foarte prezenți în țară. Numărul mare al acestora în Republica Autonomă Naxcivan, care se află la depărtare mare de Karabah, însă – în vecinătate cu Armenia, indică asupra pregătirii din timp de către Baku și Ankara pentru un război de proporții pe tot „frontul armean”. Rusia a pus capăt acțiunilor militare, fapt de care nu este mulțumită toată  lumea.

Pe 24 noiembrie, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că negocierile cu Rusia continuă și după încheierea acordului trilateral, patrulările turce între punctele de observare din Karabah vor avea loc și, probabil, cel mai important: “Le vom efectua în conformitate cu rezultatele negocierilor noastre cu Azerbaidjan”.

Evident, nu e vorba de un centru comun de monitorizare. Ankara este gata să acționeze contrar intereselor regiunii și logicii reconcilierii părților. Probabil, “noua pace” din Karabah nu este deloc pe placul cuiva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

119
Tagurile:
Bacu, Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Nagorno-Karabah


Загрузка...
Proteste la Paris

VIDEO: Protestele de la Paris au degenerate în violențe

0
(reînnoit 22:07 28.11.2020)
Acțiunile de protest de la Paris, împotriva proiectul de lege cu privire la securitatea globală, au degenerate în dezordini de stradă.

CHIȘINĂU, 28 nov – Sputnik. Demonstrațiile de la Paris împotriva articolului 24 al proiectului de lege “cu privire la securitatea globală” au degenerate în dezordini de stradă, transmite RIA Novosti.

Acțiunea a început în jurul orei 14:00, în Piața Republicii.

Peste o oră și jumătate, protestatarilor pașnici li s-a alăturat un grup numeros de persoane în ținute negre. Inițial, aceștia adresau insulte forțelor de ordine, apoi au început să atace polițiștii cu sticle incendiare şi petarde.

Huliganii au incendiat automobile, urne de gunoi, camionete etc. La fața locului au sosit autospecialele de pompieri.

Bulevardul Beaumarchais a fost inundat de gaze lacrimogene, utilizate de poliția care a încercat să disperseze persoanele agresive. Ascunzându-se de gaze, mulțimea s-a îndreptat în partea opusă, creându-se o busculadă.

Marți, Adunarea Națională a Franței a adoptat în prima lectură proiectul de lege cu privire la securitatea globală. Potrivit articolului 24 al documentului, răspândirea “imaginii unei persoane sau a unui element de identificare” a unui polițist sau jandarm “în scopul afectării integrității fizice și psihice a acestuia” este pasibilă cu un an închisoare sau o amendă de 45 de mii de euro.

​Sindicatele jurnaliștilor se pronunță împotriva acestei prevederi. Aceștia au temeri că, odată intrată în vigoare a legii, angajații instituții media și cetățenii nu vor putea filma sau fotografia acțiunile poliției la manifestații sau acțiuni de protest.

Autoritățile au asigurat că proiectul de lege nu le va interzice jurnaliștilor să filmeze acțiunile poliției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
violențe, dezordini, proteste, Franța, Paris
Tematic
Macron anunță o „nouă etapă” în lupta cu COVID în Franța


Загрузка...