Ploșnița marmorată, Halyomorpha Halys, originară din Asia, a ajuns în Chișinău

Chișinăul, invadat de gândaci periculoși din Asia: Daune mari pentru economie - Video

5436
(reînnoit 17:39 18.10.2019)
Ploșnița marmorată din Asia a invadat Chișinăul și încearcă să ierneze în casele oamenilor. Insecta provoacă mari pierderi agriculturii. Alarmant este că în Capitală a fost observat un dăunător asiatic mai feroce. Un savant din Chișinău va anunța oficial acest fapt.

CHIȘINĂU, 18 oct – Sputnik. Chișinăul a fost invadat din a doua jumătate a lunii septembrie de niște gândaci zburători gri-maronii, cu o lungime de până la doi centimetri, cu șase picioare, al căror spate arată ca o carapace sub formă de scut ornamentat.

Este vorba despre ploșnița marmorată, Halyomorpha Halys, originară din Asia, ajunsă în Europa prin anii 2007-2008, a precizat profesorul Valeriu Derjanschi, de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, solicitat de Sputnik.

Ploșnița marmorată este o specie de dăunător ce prejudiciază grav recolta de fructe, legume, precum și unele culturi cerealiere.

În Republica Moldova, gândacul asiatic a venit din România sau din sudul Ucrainei, a presupus savantul.

În toamna anului 2018, presa relata despre o invazie a acestor gândaci în București, capitala României. Prezența speciei pe teritoriul României a fost semnalată oficial de specialiști în anul 2015.

Dăunător periculos: strică vinul, găurește fructele și legumele

Ploșnița marmorată este o specie invazivă, un dăunător foarte periculos pentru plante, care atacă fructele, legumele, plantațiile de viță de vie și culturile cerealiere, pădurile.

Insecta găurește fructele sau le provoacă deformări dacă le atacă în prima etapă a dezvoltării.

Vinul sau sucul din struguri capătă un gust dezagreabil dacă în teasc nimeresc și câteva ploșnițe marmorate.

În 2016 ploșnița marmorată a compromis recolta de citrice din Abhazia.

Vara anului 2019 a fost secetoasă și cu temperaturi caniculare în Republica Moldova, iar ploșniței marmorate i-au priit aceste condiții, asemănătoare celor din Asia.

Dacă nu va fi combătut eficient acum, dăunătorul ne poate prejudicia grav agricultura.

Insecta a pătruns și în Rusia, prejudiciind serios în 2018 recoltele din unele regiuni, inclusiv în ținutul Krasnodar.

Inspectorii fitosanitari ruși i-au informat pe agricultori despre metodele de combatere a dăunătorului asiatic.

Insecta degajă un miros urât când este atinsă ori strivită

Ploșnițele marmorate emit un bâzâit puternic în unele momente, iar atunci când sunt strivite sau atinse emană un miros urât puternic.   

„Insecta abia se acomodează la condițiile noastre și, din acest motiv, dacă observați, are un comportament haotic”, a menționat profesorul Valeriu Derjanschi.

În Chișinău, ploșnițele marmorate „aterizează” pe rând, cu zecile, pe pereții încălziți de Soare ai edificiilor, apoi se strecoară în clădiri prin geamurile sau prin ușile deschise. Pot intra în case și prin fisurile din pereți.

Există o specie autohtonă de ploșnițe a cerealelor, pe care o întâlnim frecvent pe arbuștii de zmeură. Respectiva insectă compromite pomușoarele cu mirosul urât pe care-l degajă, astfel încât acestea nu mai pot fi consumate.

Ploșnițele locale se asemănă cu ploșnițele marmorate venite din Asia, dar sunt de vreo patru ori mai mici.

Deranjul pe care-l provoacă ploșnițele marmorate care-ți iernează în casă

În septembrie-octombrie, ploșnița marmorată caută un adăpost în care să ierneze.

Nu este periculoasă pentru om. Dar dacă-ți intră în casă un asemenea gândac, este recomandat să-l prinzi imediat, pentru că altminteri se va ascunde printre hainele din dulap sau va găsi o ascunzătoare în mobilă pentru a intra în starea de hibernare.  

În timpul iernii, când casa este încălzită, ploșnița marmorată iese din starea de hibernare, începe să zboare haotic și să bâzâie, lovindu-se de suprafețe sau se rotește în jurul corpurilor de iluminat.

Cineva care nici nu bănuiește că are o asemenea insectă în dormitor, ar avea o surpriză foarte neplăcută de la ieșirea bruscă din hibernare a ploșniței marmorate.

Femelele din această specie depun ouă în primăvară, vreo 200 la număr. Ploșnițele marmorate nu se înmulțesc însă în condiții de apartament.

O ploșniță asiatică și mai periculoasă a fost văzută în Chișinău

O ploșniță asiatică și mai periculoasă a apărut în Republica Moldova. Profesorul Valeriu Derjanschi a precizat pentru Sputnik că va anunța oficial prezența noii specii pe 25 octombrie, în cadrul unei întruniri științifice.

Gândacul a fost văzut recent într-un parc din Chișinău. Respectiva insectă poate provoca daune enorme agriculturii, dacă nu va fi combătută din start. Vom reveni cu detalii.

5436
Tagurile:
Economia, Daune, Asia, gândaci, Chișinău
Tematic
Merele fac rapăn și cireșele păduchi: Perioadă complicată pentru agricultura din Moldova
Piersici de proastă calitate la preț mare: Șmecheria comercianților din Chișinău – Foto
Spărgătorul de gheață nuclear Arctica

“Rușii au zeci, noi doar două!”: SUA a rămas în urma Rusiei

206
(reînnoit 22:20 30.10.2020)
Senatorii americani sunt îngrijorați că SUA pierde teren în fața Rusiei în regiunea arctică din cauza lipsei spărgătorilor de gheață.

MOSCOVA, 30 oct – Sputnik, Andrei Koț. Americanii pierd în ritm rapid controlul asupra Arcticii. La o astfel de concluzie tristă pentru SUA au ajuns membrii comitetului pentru forțele armate a Senatului Roger Wicker și Dan Sullivan. În opinia senatorilor, țara suferă de o insuficiență de spărgătoare de gheață, capabile să acționeze la Polul Nord, iar Rusia se află într-o poziție mult mai avantajoasă. Despre spărgătoarele de gheață și rolul lor în promovarea intereselor marilor puteri, aflați în materialul RIA Novosti.

Un spărgător de gheață solitar

Wicker și Sullivan constată: Moscova dispune de cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume, care ajunge la 40 de nave. A se compara: paza de coastă a SUA are doar două spărgătoare de gheață – PolarStar și Healy, cel de-al doilea fiind în reparații după un incendiu la bord. Un singur spărgător de gheață funcțional pentru o superputere economică și militară este evident insuficient. Controlul asupra Arcticii oferă un acces la resurse naturale bogate și permite asigurarea unei prezențe militare permanente în nordul Eurasiei.

Experții au reamintit că în această vară Flota Navală a Rusiei a desfășurat cele mai ample exerciții militare din perioada războiului rece în apropiere de țărmul Aleaskăi. Totodată, în ultimii ani, Moscova și-a restabilit peste 50 de obiective militare în Arctica, abandonate după destrămarea Uniunii Sovietice. Acolo din nou sunt desfășurate trupe și armamente. China, la rândul ei, construiește două nave spărgătoare de gheață și nici nu ascunde faptul că examinează această regiune în calitate de o “Cale polară a Mătăsii”. La toată această ”petrecere” arctică, americanii arată ca niște rude sărace.

În iunie, președintele Donald Trump a declarat că țara are nevoie de o flotă numeroase de spărgătoare de gheață. Autoritățile americane au lansat un program de construcție a șase nave, inclusiv a navelor grele care nu au fost produse de 40 de ani. Congresul deja a finanțat principalul spărgător de gheață, aceasta urmează să fie supus unor teste pe mare în 2024. La rândul său, comandamentul pazei de coastă a solicitat mijloace pentru o a doua navă.

Până atunci, afirmă senatorii, se va recurge la prelungirea termenului de exploatare a Polar Star, cel puțin, până în anul 2023. Luând în considerare că vasul și-a epuizat rezerva de exploatare la începutul secolului, acesta nu va face față sarcinii asigurării dominației SUA în Arctica.

Armada glacială

Rusia nu a suspendat niciodată construcția navelor spărgătoare de gheață. Așa, pe 21 octombrie a fost dat în exploatare un spărgător de gheață nuclear al proiectului 22220 “Arctica”. Vasul este echipat cu două centrale electrice, cu reactoare RITM-200, și cu o capacitate termică de 175 megawați fiecare, are capacitatea de a străbate un strat de gheață cu o grosime de 2,8 metri, la viteza de 1,5-2 noduri. Poate activa atât în ocean, cât și în râuri. “Atomflot” urmează să primească alte patru nave ale proiectului – “Sibir”, “Ural”, “Iakutia” și “Ciukutka”. Primele două vor fi date în folosință în 2021 și, respectiv, 2022.

Vladimir Putin, președintele Rusiei
© Sputnik / Алексей Дружинин

“Lansarea pe apă a spărgătorului de gheață „Arctica” nu este pur și simplu un eveniment simplu, când este lansată o navă grandioasă, originală, construită pe șantiere navale rusești, fără tehnologii și componente occidentale”, a declarat la radio Sputnik directorul Centrului de Studii politice și militare, Aleksei Podberiozkin. “Cea mai importantă semnificație este cea politică. O serie de noi spărgători de gheață va fi construită în următorii ani și Rusia va putea controla situația pe calea Mării Nordului nu doar în zone cu apă adâncă, dar și pe cele de o adâncime mică. Acum vom putea să ne asigurăm un coridor de transport din Asia de Sud-Est și regiunea Asia-Pacific, spre Europa, în regim non-stop”.

Anume spărgătoarele de gheață nucleară reprezintă o cheie a succesului oricărei construcții militare și civile în regiune. Pe lângă „Arctica”, Rusia dispune de două nave cu centrală nucleară cu două reactoare, de 75 mii de cai putere („Iamal”, „50 de ani de Victorie”), două spărgătoare de gheață, dotate cu câte o centrală nucleare cu un reactor de 50 mii cai putere („Taimîr”, „Vaigaci”), navă nucleară port-barje “Sevmorput” cu un reactor de 40 mii de cai putere și cinci nave de deservire tehnică. Spărgătorul de gheață “Sovetski Soiuz” se află în rezervă operațională. Este o flotilă arctică destul de impresionantă, chiar și fără a lua în considerare navele diesel-electrice.

Acestor din urmă aparține, spre exemplu, „Ilia Muromeț”, intrat în dotarea Flotei de Nord în 2017. Nava are capacitatea de a activa într-un câmp de gheață continuu cu o grosime de până la un metru. Pe lângă funcțiile de bază – escortarea navelor prin apele arctice, nava transportă încărcături pentru grupurile arctice ale forțelor armate. Proiectul prevede și montarea unor arme de bord, în special, a instalațiilor de artilerie AK-630, AK-230, AK-306. Teoretic, spărgătorul de gheață poate fi transformat într-o navă militară de asalt. E suficient să fie dotat cu rachete anti-navă.

Întotdeauna în fruntea clasamentului

Rusia întotdeauna a fost mai avansată decât alte state în domeniul construcției navelor spărgătoare de gheață. Primul spărgător de timp modern a devenit remorcatorul de salvare “Pilot”, dat în folosință în 1864.

Partea specială din față permitea suirea acestuia pe gheață, pentru a o sparge cu propria greutate. Această construcție a primit înalte aprecieri internaționale. În iarna 1871, guvernul german a cumpărat din Rusia planurile spărgătorului de gheață pentru a curăți gheață bazinul portului Hamburg și a râului Elba, deoarece temperaturile extrem de joase au blocat comerțul din regiune. Apoi, exemplul nemților a fost urmat de antreprenorii din Danemarca, Suedia și SUA.

Submarinul Hartford
© AP Photo / U.S. Navy/MC2 Micheal H. Lee

Primul spărgător de gheață a fost construit în URSS – primind numele “Lenin”. Nava a fost transmisă Ministerului Flotei Navale în 1959. Acest gigant a prelungit semnificativ navigarea pe latitudinile nordice. Doar în primele șase ani de exploatare, “Lenin” a parcurs peste 82 de mii de mile maritime și a escortat peste 400 de nave. În 1989, spărgătorul de gheață a fost conservat în Murmansk, fiind inclus în registrul unic al monumentelor patrimoniului cultural de importanță federală.

Rusia este singura țară din lume care exploatează spărgătoare de gheață port-barje. “Sevmorput”, cu un tonaj de 61,88 mii de tone, este cel mai mare vas de transport din lume, fiind exploatat din 1988. Acesta este capabil să spargă gheață cu o grosime de până la un metru. În prezent, acesta este singura navă de transport cu reactor nuclear.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

206
Tagurile:
gheață, Arctica, Rusia, SUA
Tematic
Rusia deja le are în dotare: Ce arme nu pot stăpâni americanii


Загрузка...
Petrol

Corporațiile salvează petrolul de șist, dar au și ele probleme

35
(reînnoit 20:38 30.10.2020)
Profitând de criză, marile corporații preiau companiile americane medii și mici din domeniu petrolului de șist, însă și ele se confruntă cu mari probleme.

MOSCOVA, 30 oct – Sputnik, Aleksandr Sobko. Situația curentă și prognozele legate de producția de petrol în SUA continuă să fie o temă actuală pentru observații. Cea mai mare parte a acestei producții revine petrolului de șist care, cu mici rezerve (inerția, starea financiară a companiilor), reprezintă un factor flexibil de echilibrare a pieței mondiale a petrolului.

Tabloul general, publicat în rapoartele săptămânale ale Ministerului Energiei din SUA, este clar: o cădere bruscă, în decurs a trei luni, de la indicatorii maximi de 13 milioane de barili pe zi, până la 10,5 milioane (adică, cu 20 la sută). În continuare se observă niște fluctuații semnificative în jurul acestui indicator (plus/minus o jumătate de milion de barili), determinate inclusiv de sezonul uraganelor – pentru că această statistică generală ia în calcul nu doar producția de șist și restul producției de pe uscat, dar și a extracției maritime, din Golful Mexic. Potrivit ultimelor cifre, producția totală în SUA s-a prăbușit chiar sub 10 milioane de barili pe zi, însă, reiterăm, datele săptămânale sunt actualizate des, așa că e vorba mai curând de ilustrarea unei tendințe generale.

Ce va fi mai departe? Un indicator tradițional principal al producției se consideră numărul de platforme active. Aici, la fel, observăm o scădere bruscă după evenimentele din martie, de la pinctul maxim de 682 în martie, până la un punct minim de 172 de unități în august, după care a început o restabilire lentă până la 205 în prezent. Platformele de foraj au scăzut de trei ori, iar producția s-a redus cu 20 la sută. Nu există nicio contradicție între aceste cifre: în primul rând, nu toată producția este de șist, iar în al doilea rând - există o inerție.

Un factor important care influențează producția sunt așa-numitele sonde nefinalizate, care sunt forate, însă nu a fost efectuată fracturarea hidraulică. E vorba de 7,7 mii de sonde, un număr destul de mare (comparativ cu cele 200 cu foraj) care, dacă vor avea loc fracturări hidraulice, ar putea menține nivelul producției chiar în condițiile unui nivel scăzut al forajului. În ultimul an, volumul sondelor nefinalizate nu s-a schimbat semnificativ, adică nu putem vorbi despre faptul că activarea unor astfel de sonde a contribuit în trecut la menținerea nivelul producției, în contextul diminuării producției de foraj. Acum numărul sondelor nefinalizare scade lent, și, cel mai important, în ultima sa prognoză Ministerul Energiei din SUA indică direct: acum acestea reprezintă o rezervă pentru menținerea producției în contextul unui număr mic al sondelor de foraj. De altfel, pentru noiembrie această analiză prevede o nouă scădere a producției petrolului de șist în SUA.

Petrol
© Sputnik / Максим Богодвид

Cu alte cuvinte, în sectorul extracțiilor de șist există o mulțime de incertitudini, motiv pentru care organizațiile respectabile prezintă niște prognoze controversate: de la o creștere a producției totale la 11,5-12 milioane, până la o prăbușire la 10 milioane de barili pe zi spre mijlocul anului 2021 (dacă ar fi să credem statistica săptămânală, aceasta deja a avut loc).

În același timp, deasupra tuturor acest aprecieri se află dificultățile financiare ale companiilor din sfera extracțiilor de șist. Da, în scopul economisirii mijloacelor financiare forajele se reduc, însă acest lucru presupune și o reducere a producției, prin urmare, se reduc fluxurile financiare pentru achitarea împrumuturilor. Lanțul de falimente ale companiilor mici și medii a început - și continuă.

Până la criză, doi mari giganți din domeniu petrolului și gazelor, ExxonMobil și Chevron, investiseră în extracțiile de șist și chiar au intrat într-o competiție. Drept urmare, s-a creat impresia că în cazul unor probleme, datoriile și companiile falimentate vor fi preluate de marile companii.

Parțial, acest lucru are loc. Recent, ConocoPhillips a anunțat despre preluarea Concho Resources cu 9,7 miliarde de dolari. În acest fel, încă un gigant petrolier american devine în același timp și un mare jucător în sfera extracției de șist. Totuși, e interesant faptul că tranzacția nu a avut loc prin intermediul banilor, ci printr-un schimb de acțiuni.

Un caz similar a avut loc la începutul lui octombrie, când Chevron a preluat Noble Energy (care, apropos, reprezintă nu doar șistul, dar și extracțiile maritime din zona Mediterană de Est).

La rândul lor, companiile medii precum Devon Energy a procurat WPX Energy, iar Pioneer Natural Resources discută despre procurarea Parsley Energy. Alți câțiva producători de șist sunt priviți în calitate de candidați pentru cumpărarea sau preluarea de către concurenți sau companii mai mari.

Adică, avem pe față o consolidare în acest sector. Companiile se așteaptă la câștiguri din contul economiei pe proporții, alipirea unor terenuri adiacente pentru extrageri și altele. Desigur, astfel de contopiri, în special din partea celor mai mari, permit mutarea pe plan secund a poverii creditare. Inclusiv, pentru că marile companii pot contracta credite mai ieftine pentru refinanțarea datoriei.

Adică, totul se întâmplă aproximativ așa cum a fost prognozat la începutul acestui an – supraviețuirea sectorului economic prin absorbția de către corporații transnaționale, iar pandemia doar a accelerat acest proces. Totuși, criza în sfera petrolului a provocat și un alt efect: stabilitatea financiară a companiilor care absorb producătorii de șist a devenit mult mai scăzută. Prin urmare, “digerarea” unor companii cu probleme va fi o sarcină complicată.

Cel mai relevant exemplu este ExxonMobil. La începutul anului, cotațiile acțiunilor companiei erau de două ori mai mari decât acum, chiar dacă, spre deosebire de colegii săi europeni, nu a diminuat dividendele trimestriale. Acum dividendele trimestriale față de cotațiile actuale (în termen de valori anuale) sunt imense în condițiile actualelor rate de 10 la sută anuale, respectiv, la începutul acestui an acestea au fost de două ori mai mici. E clar că prăbușirea cotațiilor de două ori în condițiile unor volume neschimbate ale dividendelor presupune un singur lucru – sporirea riscurilor și temerilor că această companie nu va putea susține în continuare același nivel de plăți și de stabilitate financiară în ansamblu. O situație similară se observă și la alte mari companii.

E curios că anume ExxonMobil la începutul crizei s-a pronunțat împotriva unei reduceri coordonate a producției (atunci se discuta despre SUA), fapt care era tratat de unii observatori ca o dorință de a procura la un preț mai mic companiile din sfera extracției de șist. Drept urmare, compania are probleme și fără achiziții suplimentare. Însă chiar și acestea nu sunt excluse pentru că cei mai apropiați concurenți și-au consolidat semnificativ pozițiile în segmentul șistului în perioada crizei. Chevron, după absorbirea Noble Energy, a devenit al doilea producător al petrolului de șist din SUA.

În esență, cele mai mari corporații transnaționale și-au propus să salveze producția de șist prin ponderea lor și stabilitatea financiară. Această sarcină rămâne pe agenda, însă devine tot mai dificilă. Prin urmare, problemele disciplinei financiare revin în prim plan, iar o creștere de dragul creșterii, precum am observat recent în sectorul șistului, este puțin probabilă.

Aici ar trebui să adăugăm că “agenda verde” a creat o presiune asupra tuturor companiilor din sectorul petrolului și gazelor, inclusiv asupra celor mai mari. Deocamdată, ar fi prea devreme să vorbim despre refuzul băncilor de a credita companiile petroliere (așa cum s-a observat mai devreme comportamentul băncilor față de sectorul cărbunelui), însă nu va fi deloc surprinzător dacă „agenda climatică”, în sumă cu preluarea producătorilor de șist, va spori povara noii datorii și pentru cele mai mari companii din domeniu.

Să rezumăm. Nu ne așteptăm la un colaps în domeniul extracțiilor de șist, însă ne-am putea aștepta că noii proprietari ai câmpurilor de șist vor promova o disciplină financiară mai strictă, vor avea o atitudine mai responsabilă față de rentabilitatea investițiilor. În ce măsură consolidarea în acest sector va contribui la diminuarea costurilor de producție, reușind în acest fel să păstreze volumul producției la nivelul actual, vom vedea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

35
Tagurile:
SUA, corporații, Șist, petrol
Tematic
Colapsul a fost inevitabil: SUA ar putea rămâne fără petrol propriu
OPEC+ relaxează restricțiile privind producția de petrol


Загрузка...
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Video: „Edenul” din centrul Chișinăului - este alături, dar nu știai există

0
(reînnoit 15:06 31.10.2020)
Există în Chișinău un muzeu ferit de ochii lumii, care se aseamănă cu paradisul, pentru că în el se păstrează sute de specii de animale. Dar în realitate este un loc trist, pentru că animalele nu sunt vii, ci împăiate, iar până a deveni exponate fiecare a trăit o dramă.

CHIȘINĂU, 31 oct - Sputnik. Deși se află chiar în inima Chișinăului, puțini cunosc despre existența Muzeului de Științe ale Naturii al Universității de Stat din Moldova. La prima vedere - nimic spectaculos. O clădire modestă care nu atrage privirile trecătorilor.

Muzeul Universității de Stat
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Dar cei care-i calcă pragul descoperă stupefiați că în interior se află un imens patrimoniu agonisit timp de aproape patru decenii de către studenții Facultății de Biologie a Universității de Stat din Moldova - sute de specii de păsări, animale, insecte și pești, aduse din diferite colțuri ale URSS începând cu anul 1952. 

  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat Universitatii
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
  • Muzeul Universității de Stat din Moldova
    Muzeul Universității de Stat din Moldova
    © Sputnik / Mihai Caraus
1 / 31
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova

Mulți ar putea să spună că e doar un muzeu ca multe altele, dar nu este așa. Evident că bogăția speciilor păstrate aici este un atu incontestabil, însă nu doar acest fapt se înscrie în definiția acestui loc cu totul deosebit.

Muzeul este mai mult decât un loc ce impresionează. Ceea ce îl definește în primul rând este drama animalelor care au devenit exponate - nicio vietate nu a fost omorâtă pentru a „bucura” privirile vizitatorilor. Nu, nu pentru asta și-au dat ultima suflare. Dar au murit tot din cauza omului, în circumstanțe generate de neglijență, neștiință sau nepăsare. Au pierit din cauza erorilor umane sau, și mai grav, în urma actelor de cruzime săvârșite cu premeditare. 

Un alt atu al muzeului este chiar directorul lui - Stanislav Poznakomkin, care i-a dedicat acestui „lăcaș” 35 de ani din viață.

Stanislav Poznakomkin
© Sputnik / Mihai Caraus
Stanislav Poznakomkin, director al Muzeului Universității de Stat din Moldova

Este un adevărat „guru” al științelor naturii, un mentor spiritual. Oricine îl va cunoaște vreodată se va convinge că nu exagerez deloc atunci când îi atribui aceste calificative. Stanislav Poznakomkin nu doar că iubește nespus de mult animalele, ci ține cu tot dinadinsul să schimbe ceva în conștiința fiecărui vizitator al muzeului, să-l facă să-și revizuiască atitudinea față de „frații noștri mai mici”, așa cum ne-am obișnuit să le spunem altor specii decât Homo Sapiens. Și îi reușește cu brio!

Ține minte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat cu fiecare dintre animalele care acum se păstrează în muzeu. 

„Aici se remarcă foarte pronunțat calitățile inumane ale omului. De ce spun asta? Pentru că să omori un animal este de neconceput pentru mine”, a declarat Stanislav Poznakomkin în timpul discuției cu echipa Sputnik Moldova

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Muzeul Universității de Stat din Moldova
Directorul muzeului mărturisește că majoritatea exponatelor sunt de fapt animale vânate ilegal. Și nu oriunde - chiar în rezervații!

„În mare parte, este vorba despre braconaj. Este același lucru care se întâmplă acum în Orientul Îndepărtat. Unii cresc leoparzi, tigri, îi lecuiesc ca să-i întoarcă în natură, iar alții merg și îi omoară”, a remarcat Stanislav Poznakomkin.

Cum au fost omorâți leii de la grădina zoologică ambulantă ajunsă la Chișinău 

Una dintre cele mai emoționante istorii, care lasă urme adânci în conștiința oamenilor, este cea despre familia leilor adusă la Chișinău în anul 1964. Atunci în capitala Moldovei nu exista o grădină zoologică, așa că a venit una ambulantă din orașul Odesa.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Familia leilor adusă la Chișinău din Odesa a fost hrănită de un vizitator cu carne amestecată cu cioburi de sticlă

Țarcurile cu animalele sălbatice au fost amenajate pe malul unui lac din sectorul Botanica. Chiar în prima zi s-a produs o tragedie care ne demonstrează că deseori cruzimea oamenilor nu are limite. Unul dintre vizitatori a aruncat în cușca leilor carne tocată amestecată cu cioburi de sticlă.

„Puiului i-a apărut sânge pe buze, iar angajații nu puteau să înțeleagă ce s-a întâmplat. S-au gândit că e o zgârâietură. A doua zi dimineață au început să sângereze și leul, și leoaica. Spre seară au fost eutanasiați. Abia după ce a fost efectuată autopsia s-a aflat cauza celor întâmplate. Un om nu putea să facă asta. Era un monstru... Leii erau foarte tineri. Acest pui era primul pui al leoaicei”, a mărturisit cu indignare directorul muzeului. 

Nepăsarea care ucide

De un sfârșit tragic a avut parte și tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău. 

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Tigrul de la Grădina Zoologică din Chișinău a înghițit întâmplător o bucată de sârmă și a pierit
„O istorie aproape similară - omul care îngrijea tigrul îi aducea pe o tavă o bucată de carne. La un moment dat s-a împiedicat, iar carnea a căzut pe pământ. El ridică bucata de carne, o pune pe tavă, se apropie de țarc și îi dă tigrului carnea. Dar carnea a căzut pe pământ. De ce nu a fost atent? Poate că s-a lipit ceva de ea? Și chiar s-a lipit. Pentru că jos era o bucată de sârmă. Nu era mare, dar era groasă și avea capetele ascuțite. Tigrul a înghițit sârma cu tot cu carne. I-a fost spart stomacul, a făcut peritonită și a murit”, a mărturisit Stanislav Poznakomkin. 

Tot din cauza neglijenței umane au murit aproape toți struții din rezervația Askania Nova din apropiere de Crimeea.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
12 struți otrăviți într-o rezervație de lângă Crimeea au devenit exponate ale Muzeului Universității de Stat

„Angajații sovhozului ale cărui terenuri erau în apropiere de rezervație au prelucrat vița de vie cu chimicale. Nu cu tractorul, ci cu elicopterul. Era vânt, așa că norul otrăvitor a ajuns pe teritoriul rezervației și 12 din cei 14 struți au pierit”, a dezvăluit Stanislav Poznakomkin.

În unele cazuri, moartea animelelor a survenit din cauza lipsei cunoștințelor elementare în zoologie. Este tocmai povestea unui piton adus din Tașkent la Chișinău, tot cu o grădină zoologică ambulantă.

Muzeul Universității de Stat Universitatii
© Sputnik / Mihai Caraus
Pitonul adus din Tașkent la Chișinău intrase în anabioză, iar veterinarul a crezut că e mort și a făcut autopsia
„Omul care era responsabil de aceste animale avea în buzunar o diplomă, în care era scris - biolog, zoolog, erpetolog, adică specialist care se ocupă de studiul reptilelor. El a deschis containerul în care se afla șarpele și a văzut că acesta a pierit. Fără să își dea seama de ce a pierit, a chemat veterinarul. Un alt biolog cu studii superioare în biologie - veterinarul, a venit și nu a înțeles nici el ce s-a întâmplat”, a spus directorul muzeului.

Au decis să facă autopsia, fără să bănuiască faptul că șarpele este de fapt viu.

„Au făcut autopsia și au văzut cum se zbate inima, curge sângele. Șarpele pur și simplu era într-o anabioză profundă. Și dacă tu ești biolog, tu nu ai dreptul să uiți de asta. Șarpele a mers cu trenul cinci zile, iar asta este un mare stres. Așa se întâmplă că în astfel de situații el intră în anabioză, ca să se apere de circumstanțele nefavorabile. Și orice biolog trebuie să știe asta, pentru că asta scrie în toate manualele de biologie. Ce s-a întâmplat cu acești doi oameni? E foarte simplu. Unul din Chișinău și altul din Tașkent au comis una și aceeași greșeală - după ce au absolvit școala au mers să studieze în locul nepotrivit pentru ei. E un animal frumos. Putea să trăiască mult încă, dar a fost ucis de doi biologi cu studii superioare”, a declarat Stanislav Poznakomkin. 

Șirul istoriilor cutremurătoare poate continua la nesfârșit, dar esența este una și aceeași. Fiecare ne întărește convingerea că omul în procesul de evoluție s-a dezvățat să conviețuiască în armonie cu alte specii. 

Pasiunea pentru poezie

Directorul Muzeului de Științe ale Naturii iubește într-atât de mult animalele, încât a ajuns chiar să scrie versuri despre ele. În 2016 a apărut un volum de poezii semnat de el, iar acum le recită tutror vizitatorilor. Oamenii îl ascultă cu sufletul la gură.

Felina pe care n-o poate uita

Paradoxal, dar Stanislav Poznakomkin nu are acasă niciun patruped pufos, așa cum ne-am fi așteptat. Și asta pentru că a avut un animal de companie care a pierit și nu-l poate uita. Nu mai vrea să simtă iar aceeași durere...

„Am avut o pisică. Era foarte atașată de mine. A pierit pentru că avea cancer. Rudele mele pe linia mamei au murit tot din cauza acestei boli, iar Liusea (pisica) era permanent alături de mine. Ea dormea întotdeauna pe pieptul meu. Când au eutanasiat-o, mi-am luat rămas bun. Eu consider că, cel mai probabil, ea a luat asupra sa ceea ce îmi era mie predestinat. Nu există pentru asta o explicație științifică, dar simt cu inima că așa a fost. Acasă păstrez fotografiile cu Liusea, dar să îmi iau o altă pisică nu pot...”, a mărturisit directorul muzeului.

Misiunea lui Stanislav Poznakomkin

Fiind născut la Moscova în 1935, Stanislav Poznakomkin a venit să studieze biologia la Chișinău și s-a îndrăgostit de aceste meleaguri. Aici s-a căsătorit și trăiește în deplină armonie cu soția sa de mai bine de șase decenii. 

La ai săi 85 de ani, nici prin cap nu-i trece să meargă la „odihna bine meritată”. Spune că munca la muzeu îi dă aripi, îl face să se simtă fericit. 

„Când vin la muncă mă invidiez pe mine însumi”, spune zâmbind directorul muzeului.

Crede cu tot dinadinsul că misiunea sa este de a-i face pe oameni să fie mai buni în raport cu animalele și mărturisește că va face asta cât va mai trăi pe acest pământ...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Biologie, om, animale, natura, muzeu
Tematic
Muzeul de Istorie al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la Chișinău - exponate unice


Загрузка...