Justiția

Se întâmplă zilnic în Moldova: Judecătorii trimit prea ușor oamenii după gratii

472
(reînnoit 18:25 02.07.2019)
Judecătorii din Republica Moldova au continuat în 2019 să aplice excesiv măsurile de detenție provizorie, constată Ministerul Justiției și experții în drept.

Numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală a crescut în primul trimestru al anului 2019, în raport cu primul trimestru al anului 2018 - de la 284 până la 344 de persoane, „constată cu regret” Ministerul Justiției.

O altă îngrijorare a Ministerului vizează faptul că „numărul cazurilor de noi arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019, față de ultimul trimestru al anului 2018, s-a majorat de la 791 la 867”.

Acest lucru se întâmplă chiar dacă în 2018 au fost operate modificări la Codul de Procedură Penală în scopul combaterii practicii de aplicare excesivă sau abuzivă a arestului, constată Ministerul Justiției.

Prevederi legislative noi, dar judecătorii lucrează pe vechi

Esența modificărilor a fost următoarea: „s-a interzis arestarea unui număr mare de persoane pentru un spectru clar de infracțiuni”, a explicat, solicitat de Sputnik, Daniel Goinic, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Adică, dacă până în 2018 putea fi arestată orice persoană suspectată de comiterea unei infracțiuni pentru care era prevăzută condamnarea la cel puțin un an de închisoare, după respectivele modificări operate în 2018, acest nivel minim a fost ridicat la trei ani de închisoare.

Precizăm că modificările legislative al căror scop era diminuarea numărului de persoane arestate au fost făcute la recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova în peste 20 de dosare pentru motivarea insuficientă a arestărilor și, prin urmare, încălcarea Articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - „Dreptul la libertate și la siguranță”.

Ministerul Justiției menționează, în comunicatul de presă citat, că din anul 2013 până în 2018, numărul hotărârilor CEDO prin care a fost constatată încălcarea de către Republica Moldova a Articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului „a crescut de la 1 per an la 10 per an”.

Experții în drept apreciază că judecătorii moldoveni sunt ghidați de sentimentul fricii, atunci când pronunță sentințe privind plasarea în arest: ei adoptă deciziile pe care le consideră convenabile guvernării.

De două ori mai mulți oameni în pușcării decât media europeană

Situația este gravă și din considerentul că numărul deținuților în penitenciarele Republicii Moldova - condamnați și preveniți - , raportat la numărul populației, este de două ori mai mare decât media europeană.

„Conform Raportului Consiliului Europei „SPACE I - 2018”,  în Republica Moldova sunt deținuți în penitenciare de două ori mai mulți oameni decât media europeană, iar la acest capitol Republica Moldova se află pe locul cinci între cele 47 de țări-membre ale Consiliului Europei”, a precizat pentru Sputnik Daniel Goinic.

„Menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă. Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe”, subliniază Ministerul Justiției.

472
Tagurile:
dupa gratii, oameni, judecatori
Tematic
Noi reguli la selectarea judecătorilor Curții Constituționale
Submarinul proiectului 949A ”Antey”

Ce face submarinul nuclear rusesc de clasa „Antey” în Marea Baltică

126
De ce submarin nuclear rusesc „Oriol” se află în Marea Baltică și de ce manevrele lui au provocat îngrijorări din partea militarilor și experților suedezi – iată cum explică observatorul militar Alexandr Hrolenko.

Postul de televiziune suedez SVT bate alarma: în Marea Baltică a intrat submarinul nuclear de clasa “Antey”, capabil să poarte rachete de croazieră cu rază medie de acțiune și torpede cu focoase nucleare, “care depășesc de zece ori bomba ce a șters de pe fața pământului Hiroshima”.

Experții locali califică aceste acțiuni ale Rusiei drept o demonstrație de forță. Faptul că este vorba de participarea vasului la o paradă de Ziua Forțelor Navale ale Rusiei, planificată cu mult timp înainte, militarii și specialiștii scandinavi l-au trecut cu vederea.

Șeful secției de analize a Institutului suedez pentru  Studii de Apărare, Niklas Granhol, a presupus că în următoarele câteva săptămâni vor avea loc niște exerciții militare ale Forțelor Navale ale Rusiei. În același timp, el menționează că submarinul de 150 de metri, cu două reactoare nucleare, e prea mare și prea periculos pentru Baltica. Submarinele diesel ale Suediei, cu o lungime de 60 de metri, sunt net inferioare. Expertul militar concluzionează: “Antey” este o demonstrație de forță a Rusiei.

Publicația de limba rusă “justnu.ru” citează opinia unui alt specialist, consilierul pentru securitate Joakim von Braun: “Militarii ruși ne transmit un semna foarte clar: vor să arate că sunt mari și tari”. Forțele Armate ale Suediei urmăresc evoluția situației în Marea Baltică. Danezii se mândresc cu faptul că au fost primii care au observat “acul” de 150 de metri pierdut ”în stogul de fân”, adică submarinul nuclear rus K-266 “Oriol”, aflat în poziție de suprafață și la o viteză de 15 noduri (aproximativ 27 kilometri pe oră).

Și ce să vorbim de  Marea Baltică, dacă în pericol se află tot Oceanul Atlantic. Experții occidentali menționează că în ultimii ani submarinele rusești și-au îmbunătățit semnificativ caracteristicile, iar echipajele – abilitățiule. Submarinele de cursă lungă au devenit o durere de cap pentru NATO, care anunțase mai devreme că și-au pierdut supremația în Atlanticul de Nord. Totuși, ce se întâmplă în regiunea Baltică?

Crucișătorul submarin cu rachete K-266 “Oriol” cu centrală nucelară, într-adevăr a trecut din Flota Nordului în Golful Finic al Mării Baltice. Ministerul Apărării al Rusiei nu ascunde acest lucru. E cunoscut alt fapt: submarinele proiectului 949A “Antey” sunt destinate preponderent pentru lupta cu grupurile de port avioane ale inamicului, iar statele din regiunea Baltică pot dormi liniștite (nici nu dispun de portavioane). De asemenea, forțele navale ale NATO în Europa nu sunt țintele submarinului “Oriol”.

Răspunsul la întrebarea despre scopul campaniei submarinului nuclear rusesc se află suprafață. În ultima duminică a lunii iulie, în Rusia este marcată Ziua Forțelor Navale (adică, în anul 2020 este vorba de 26 iulie). Iată de ce e bizar că specialiștii în domeniul naval ai statelor din regiunea Baltică se tot întreabă despre scopul vizitei lui “Antey”. Voi reaminti că în 2018 crucișătorul „Oriol” a mai reprezentat odată Flota de Nord la principala paradă militară navală a Rusiei în Golful Finic. Chiar dacă atunci și acum, în 2020, echipajul a fost nevoit să parcurgă peste 1500 de mile maritime (aproximativ 2800 de kilometri), între Severomorsk și Kronstadt, misiunea a fost una exclusiv pașnică.

“Antey” nu-și va ofensa partenerii

Submarinele nucleare multirole de generația a treia, proiectul 949A “Antey” (Oriol, Smolensk, Voronej, Omsk, Tver și altele) sunt concepute pentru lansarea rachetelor asupra portavioanelor și obiectivelor de țărm ale inamicului cu rachetele supersonice de croazieră “Granit”, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Dispun de un corp cilindric dur (10 secții) dintr-un oțel cu o grosime de 45-68 de milimetri și lansatoare a rachetelor antinavă în afara corpului dur, sub unghi de 45 de grade spre orizont (startul subacvatic). Construcția este consolidată pentru navigarea în zonele arctice. Totodată „Antey” costă de 10 ori mai puțin decât portavionul american de tip “Nimitz”.

Crucișătorul submarin L-266 “Oriol” se află în dotarea Flotei Navale a Rusiei din anul 1993. După modernizarea lui în 2017, are în dotare sistemul de rachetă antinavă P-800 “Oniks”, 72 de rachete ZM-45 și 24 de torpede de câteva tipuri. A se compara – crucișătorul nuclear greu “Piot Veliki” poartă doar 20 de rachete antinavă. „Oriol” și-a sporit capacitățile datorită unui nou sistem automatizat de control, unui sistem hidroacustic și a elicelor cu zgomot redus. În urma unei modernizări profunde, “Antey” va fi dotat cu sistemele de rachetă “Kalibr”, care vor permite efectuarea unor lovituri asupra țintelor terestre la o distranță de până la 2500 de kilometri.

Așa ori altfel, crucișătorul submarin nuclear cu rachete „Oriol” dispune de caracteristici de luptă unice, fiind capabil să se scufunde la o adâncime de 600 de metri, are o cilindree de 24 mii de tone, o lungime de 155 de metri, viteza la adâncime de 32 de noduri (aproximativ 59 de kilometri pe oră), un regim autonom de 120 de zile, un echipaj din 130 de persoane. Nava a participat cu succes la multe exerciții și campanii, a fost premiată de două ori de comandantul șef al Flotei Navale pentru trageri asupra țintelor maritime.

Cu mândrie, în linie dreaptă

Comandantul șef al Forțelor Navale ale Rusiei, amiralul Nicolai Evmenov, a anunțat pe 13 iulie: “Un detașament de nave ale Flotei de Nord, având în componență nava antibarcă  “Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin nuclear „Oriol”  a sosit în Golful Finic pentru a participa la principala paradă navală. În următoarele zile, detașamentul va demara pregătirile pentru Paradă”.

Bazinul raidului Kronstadt este pregătit de bazare temporară a navelor de tonaj mare.

În perioada trecerii, echipajele navei antibarcă „Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin “Oriol” au exersat un șir de manevre de apărare antiaeriană și antibarcă, de transmitere a semnalelor pe timp de noapte și zi, de luptă pentru supraviețuire. O experiență valoroasă au obținut ofițerii și navigatorii, luând în considerare particularitățile de navigație în bazinul Mării Baltice.

Fregata ”Amiral Kasatonov”
© Sputnik / Александр Гальперин

Au demarat antrenamentele pentru parada navelor militare de mare tonaj. Împreună cu crucișătorul “Oriol”, de festivități se pregătește și nava antibarcă „Viceamiralul Kulakov”, navele mari de desant “Minsk” și „Koroliov”. Echipajele exersează sistemul de comunicare și interacțiune, mișcarea în linie dreaptă cu o viteză și un curs prestabilite. Este verificat nivelul de pregătire al ofițerilor și specialiștilor în navigare pentru condițiile apelor din Kronsdatd (o zonă dificilă chiar și pentru marinarii baltici).

Flota Baltică modernă reprezintă un avanpost al Rusiei în direcția Vest, o asociere operativ-strategică variată, care include forțele navale, aviația maritimă, mijloacele de apărare antiaerienă, trupe de coastă, unități unificate de asigurare operativă și tehnică.

Implicarea în principala paradă a forțelor și mijloacelor Flotei rusești (zeci de nave, avioane și elicoptere) transformă festivitatea într-o simulare a unei operațiuni strategice. Scopurile sunt pașnice, însă organizarea este una de luptă. E și firesc. Prezența Flotei Navale a Rusiei în Marea Baltică nu reprezintă o demonstrație de forță care ar amenința pe cineva, ci un fapt istoric cu o durată de 317 de ani. Crucișătorul submarin nuclear K-266 „Oriol” se află aici la el acasă, nu în vizită.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

126
Tematic
Lansarea rachetelor balistice Bulava de pe submarinul strategic Iuri Dolgoruki
Putin: Ce se va întâmpla cu noul tratat nuclear „START” – Pericolul ce pândeşte omenirea


Загрузка...
Запуск баллистической ракеты с авиабазы Ванденберг в Калифорнии

„Un pas spre sfârșitul lumii” ce va urma după expirarea New Start

166
(reînnoit 14:38 14.07.2020)
Șansele prelungirii tratatului de reducere a armelor nucleare, semnat între Rusia și SUA, sunt tot mai mici. Politica americanilor este îndreptată spre subminarea sistemului internațional de securitate.

MOSCOVA, 14 iul – Sputnik, Andrei Koț. Potrivit ministrului Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, Casa Albă, din câte se pare, a decis definitiv să nu mai prelungească tratatul de reducere a armelor ofensive strategice New Start (SNV-3). E ultimul document care limitează potențialul nuclear militar al celor două supraputeri. Ce pericole aduce destrămarea sistemului de securitate internațională, aflați în materialul realizat de RIA Novosti.

Includerea Chinei

Într-o discuție cu jurnaliștii, ministrul Afacerilor Externe a subliniat că nu trebuie să cădem pradă panicii din cauza lipsei de certitudine în privința New Start – Rusia este capabilă să-și asigure securitatea chiar și fără acest document. Totuși, acest tratat avea o importanță deosebită. New Start a fost încheiat între președinții Rusiei și SUA, Dmitri Medvedev și Barack Obama pe 9 aprilie 2010. Documentul a intrat în vigoare în februarie 2011 și expiră în 2021.

Tratatul prevedea reducerea armelor nucleare din arsenalele Rusiei și SUA până la 1550 de unități, rachete balistice intercontinentale, rachete balistice de pe submarine și bombardierelor grele – până la 700 de unități. New Start a fost semnat peste un an după expirarea START I (SNV-1). Dacă în primul deceniu al acestui secol nimeni nu avea îndoieli în prelungirea acordului, atunci odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, situația s-a schimbat radical.

Una dintre condițiile de bază pentru prelungirea New Start, potrivit liderului american, este participarea Chinei. Directorul departamentului pentru controlul asupra înarmărilor a MAE Chinei, Fu Cong, a explicat că acest lucru este posibil doar în două cazuri: în cazul în care China și-a sporit arsenalul nuclear până la nivelul SUA sau dacă Washingtonul își va reduce propriul arsenal. Alte variante nu sunt acceptabile pentru Beijing, pentru că nu iau în considerație diferența colosală între potențialele strategice.

O altă condiție, înaintată de Washington, nu este acceptată de Moscova. La începutul lunii iulie reprezentantul special al președintelui SUA pentru problemele controlului asupra înarmărilor, Marshall Billingslea, a numit “oribile” proiectele rachetelor “Burevestnik” și a dronelor “Poseidon”, îndemnând anularea lor pentru că ar contrazice prevederile New Start. Americanii au insistat și anterior asupra limitării noilor arme rusești, inclusiv a rachetelor non-nucleare hipersonice anti-navă “Țirkon”.

“Acest lucru arată că SUA nu mai dispun de alte pârghii pentru menținerea poziției de lider mondial, cu excepția șantajului nuclear”, a explicat agenției RIA Novosti doctorul în științe militare Constantin Sivkov. “Din punct de vedere economic, deja rămân în urma Chinei la unele capitole, iar în privința tehnologiilor militare (cum ar fi armele hipersonice) – de Rusia. Iată de ce ei încearcă să ne forțeze să renunțăm la anumite proiecte avansate. Trebuie să ne ferim de această capcană”, a precizat el.

O poziție fără compromis

Serghei Lavrov a subliniat că Rusia nu va înceta să ceară SUA prelungirea tratatului, chiar dacă Moscova întotdeauna a fost dispusă să cedeze. Ministrul a anunțat că au fost purtate discuții cu americanii despre o posibilă reducere a numărului celor mai noi sisteme strategice în cadrul New Start, atunci când acestea vor fi desfășurate. E vorba de blocurile hipersonice cu planare “Avangard” și rachetele balistice intercontinentale “Sarmat”.

“În ceea ce privește celelalte sisteme (racheta de croazieră “Burevestnik”, drona subacvatică “Poseidon” și rachetele hipersonice “Țirkon”n.r.), acestea nu aparțin categoriei vizate de tratatul New Start”, a subliniat Lavrov. “Însă noi suntem dispuși să demarăm discuții prin care și armele care nu sunt clasice din punct de vedere al acordului existent să devină un obiect al negocierilor”, a spus ministrul.

Totuși, este puțin probabil ca Statele Unite să recurgă la cedări. Washingtonul, în mai multe rânduri, a refuzat orice compromise: “Fie acceptați necondiționat condițiile noastre, fie ne retragem din tratat”. Evident, nici Rusia, nici China nu intenționează să accepte pretențiile americanelor, ignorând propriile interese naționale. În opinia specialiștilor, tratatul New Start are foarte puține șanse să fie prelungit. Acest lucru presupune o schimbare totală a întregului sistem al securității internaționale.

Calitate în loc de cantitate

“Dacă ar fi să vorbim anume despre sistemul securității internaționale în sfera militară, trebuie să recunoaștem că aceasta, practic, nu mai există”, consideră redactorul-șef al revistei “Arsenal Otecestva”, Victor Murahovski.

“Acest sistem exista în baza acordurilor dintre URSS și SUA, ulterior, între Rusia și SUA. E vorba de tratatele cu privire la sistemele antirachetă, tratatul forțelor nucleare intermediare, interzicerea testelor nucleare, pe care americanii nu le-au ratificat. Actul cu privire la securitate și cooperare în Europa, care a decedat, la fel, din cauza SUA. Întregul sistem, edificat în situațiile conflictuale ale Războiului Rece, a fost distrus la inițiativa Washingtonului”, a adăugat el.

Expertul a subliniat că pe lângă tratatului New Start, care mai este în vigoare, a mai rămas doar acordul cu privire la Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (MTCR). Însă, și acest document americanii încearcă să-l adapteze la interesele lor. În iunie, agenția Reuters, cu trimitere la surse în sistemul industrial militar și conducerea țării, a anunțat că administrația americană încearcă să revadă prevederile acordului, pentru a vinde mai multe drone altor state. E puțin probabil ca această inițiativă să fie acceptată de părțile semnatare.

Avioane de luptă americane F-35A
© AP Photo / Senior Airman Colby L. Hardin/U.S. Air Force

“Trebuie să constatăm cu regret că acum vom fi nevoiți totul de la zero”, menționează Murahovski. “Președintele nostru a înaintat deja o inițiativa unei reuniuni a cinci state, membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a discuta pe marginea acestei probleme. S-ar putea recurge la un acord internațional, dacă nu unul de reducere, de cel puțin, control asupra înarmărilor nucleare. Însă, judecând după politica și poziția Washingtonului și Londrei, șansele realizării a acestei inițiative sunt mici”, a adăugat el.

Expertul a subliniat că consideră puțin probabil o cursă “cantitativă” a înarmărilor, în care Rusia și SUA și-ar spori numărul armelor nucleare și a mijloacelor de transportare a lor. Însă competiția pentru supremația tehnologice în domeniul armelor strategice promite a fi una fierbinte.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

166
Tagurile:
reducere, tratat, arme nucleare, Rusia, SUA


Загрузка...
образец теста на наличие коронавирус

COVID-19 situația la zi: Trei decese și alte 265 de persoane externate

0
(reînnoit 11:02 15.07.2020)
Bilanțul infectărilor confirmate cu COVID-19 este în această dimineață de 19.708 cazuri. Din totalul menționat, 13.298 de persoane au fost tratate de coronavirus. Trei persoane au murit peste noapte din cauza virusului, numărul deceselor ajungând la 658 de cazuri.  

CHIȘINĂU, 15 iul – Sputnik. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău au fost internate 78 de persoane cu suspecție la COVID-19.

În același interval, alte 265 de persoane au fost tratate şi externate.

Spre regret, Ministerul Sănătății anunță în această dimineață alte trei decese provocate de COVID-19. Au decedat o femeie de 73 de ani din raionul Cahul, un bărbat de 74 de ani din raionul Taraclia și un bărbat de 70 de ani din raionul Râșcani.

Despre starea de sănătate a persoanelor infectate, ministerul raportează că 346 sunt în stare gravă (27 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 998 au o stare de gravitate medie, iar ceilalţi pacienţi sunt în stare satisfăcătoare.

Din martie și până acum, în Republica Moldova au fost confirmate 19.708 de cazuri de coronavirus, inclusiv 1.328 în Transnistria. Din total, 13.298 de persoane au fost tratate până acum, iar 658 au decedat.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră


Загрузка...