Guvern

De săptămâna aceasta Republica Moldova va avea un nou premier

3651
(reînnoit 11:40 08.04.2019)
La începutul acestei săptămâni, Pavel Filip își va anunța demisia din funcția de premier. Filip urmează să anunțe și cine va ocupa funcția de premier interimar până la formarea unui nou Guvern.

CHIȘINĂU, 8 apr – Sputnik. Pavel Filip urmează să-și prezinte, la începutul acestei săptămâni, demisia din funcția de premier al Republicii Moldova. Pavel Filip a fost ales, pe data de 24 februarie, în circumscripția uninominală 20 Strășeni, în funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit Legii cu privire la statutul deputatului, funcția de premier este incompatibilă cu cea de deputat, astfel că în termen de 30 de zile de la data validării mandatului (9 martie), Filip trebuie să demisioneze din funcția incompatibilă cu mandatul de deputat. 

Potrivit legislației naționale, un deputat nu poate deține simultan mai multe funcții. Mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova; funcţia de membru al Guvernului; funcția de Avocat al Poporului, de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului; funcţia de ales local; oricare altă funcţie remunerată, inclusiv funcţii acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională. Deputat are dreptul pe parcursul mandatului său să exercite doar activităţi didactice şi ştiinţifice, care sunt desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Potrivit Legii cu privire la statutul deputatului, parlamentarul care se află în unul din cazurile de incompatibilitate descrise mai sus trebuie să demisioneze, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului, din funcţia incompatibilă cu mandatul de deputat. Astfel, data de 9 aprilie este data limită în care premierul, miniștrii, președinții de raioane, primarii și alți aleși locali care au acces în Parlament pe data de 24 februarie trebuie să demisioneze din funcția incompatibilă cu funcția de deputat.

Filip va desemna urmașul    

Fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova că acum Pavel Filip trebuie să depună cererea cu privire la eliberarea din funcția de premier, în care urmează să indice și persoana din Guvern care va ocupa în continuare funcția de prim-ministru interimar.

”Pavel Filip urmează să anunțe că pleacă din funcție și să indice și persoana care va rămâne în funcția de premier interimar până la formarea unui nou Guvern”, a declarat expertul pentru Sputnik Moldova.

Constituționalistul a precizat că actualul Guvern are funcții reduse, administrative, și își îndeplinește mandatul până la învestirea unui nou Cabinet de Miniștri.

În funcția de deputat au fost aleși și trei din cei nouă miniștri din Guvernul Filip. Este vorba despre ministrul Culturii, Monica Babuc, ministrul Internelor Alexandru Jizdan, ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc. În cazul acestora, Dumitru Pulbere, susține că cererea de demisie trebuie depusă la Secretariatul Parlamentului.

”Ministrul care pleacă din funcție, de asemenea, semnează un ordin în care va indica cine va conduce ministerul până la formarea unui nou Guvern”, a declarat expertul pentru Sputnik Moldova.

Fostul președinte al Curții Constituționale a mai declarat pentru agenție că Moldova a nimerit acum într-o situație politică inedită, care nu este reglementată în legislația națională. Țara nu a mai trecut prin asemenea experiențe, când în prima ședință a Parlamentului nu a fost ales președintele Legislativului sau vicepreședinții.

”Pe viitor se cere o completare a legislației, inclusiv a Constituției țării și Regulamentului Parlamentului”, a declarat Pulbere.

Constituționalistul a mai precizat pentru Sputnik Moldova că dacă timp de trei luni de la prima ședință a Parlamentului nou ales nu va fi adoptată nicio lege, atunci, potrivit Constituției, președintele țării poate declanșa alegerile parlamentare anticipate. Șeful statului urmează să se adreseze Curții Constituționale pentru a stabili dacă sunt întrunite toate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului și anunțate alegerile parlamentare anticipate.

Cine va fi premierul interimar al țării

Serviciul de presă al Guvernului de la Chișinău a precizat pentru agenția Sputnik Moldova că imediat ce Pavel Filip va lua decizia, informația va fi făcută publică.

Premierul în exercițiu Pavel Filip îl poate desemna pe succesorul său interimar din cei doi vicepremieri – Cristina Lesnic și Iurie Leancă și 6 miniștri în exercițiu – ministrul Economiei Chiril Gaburici, ministrul Finanțelor, Ion Chicu, ministrul Justiției, Victoria Iftodi, ministrul Afacerilor Externe, Tudor Ulianovschi, ministrul Apărării, Eugen Sturza și ministrul Sănătății, Silvia Radu.

Cel mai probabil, Pavel Filip îl va desemna interimar pe unul din cei șase miniștri. Cele mai mari șanse le are ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, ministrul Finanțelor, Ion Chicu, dar și ministrul Economiei, Chiril Gaburici, care a deținut funcția de premier în perioada februarie-iunie 2015.

Fostul președinte al Curții Constituționale Dumitru Pulbere a declarat în interviul pentru Sputnik că asemenea situații în Moldova au mai fost. Interimatul funcției de premier a mai fost deținut și de Serafim Urechean, în februarie 1999, Ion Sturza, în martie 1999, Vitalie Pârlog, septembrie 2009, Iurie Leancă, în primăvara lui 2013, Natalia Gherman, în vara anului 2015 și Gheroghe Brega octombrie 2015 – ianuarie 2016.  

Potrivit Legii cu privire la statutul deputatului,  parlamentarul are dreptul pe parcursul mandatului său să exercite doar activităţi didactice şi ştiinţifice, care sunt desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

3651
Tagurile:
demisie, Guvern, Pavel Filip, premier interimar
Тема:
Guvernul Moldovei - știri de ultimă oră, proiecte, reforme (219)
Tematic
Dodon, Greceanîi, Plahotniuc, Filip și Candu, la masa de discuții – FOTO
Vor fi sau nu suspendați din funcție Filip și Candu - Ce spune legea
Rachetă balistică americană

“Trebuie încercăm”: Americanist, despre prelungirea New Start

18
(reînnoit 20:48 20.10.2020)
Kremlinul a comentat declarațiile SUA în legătură cu New Start, menționând că dialogul cu Washingtonul în privința stabilității strategice continua. La radio Sputnik, americanistul Constantin Blohin a explicat cu cine, în opinia lui, va fi mai ușor de purtat discuții.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Moscova speră că dialogul cu Washingtonul în privința stabilității strategice va continua, în pofida respingerii de către partea americană a propunerii președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, de a prelungi New Start cu un an, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Anterior, Casa Albă a declarat că respinge propunerea lui Putin cu privire la prelungirea tratatului cu un an fără condiții prealabile.

“Sperăm că în orice caz vor fi menținute contactele cu partea americană. În ansamblu, evident, așa cum a spus președintele, prelungirea tratatului ne-ar fi permis să câștigăm timp, să obținem aceste 12 luni pentru niște negocieri substanțiale și serioase în problemele controlului asupra înarmărilor”, a spus Peskov.

De asemenea, el a subliniat că privarea întregii lumi de această “piatră unghiulară a stabilității și securității mondiale” ar putea avea niște urmări grave.

“Iată de ce am fi preferat să auzim din partea partenerilor noștri americani că sunt gata să prelungească acest document”, a menționat purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

Deocamdată, potrivit lui, nu se observă un progres. Însă o astfel de situație nu înseamnă că trebuie să “suspendăm toate contactele”.

La radio Sputnik, expertul Centrului de Studii pentru probleme de Securitate al Academiei de Știință a Rusiei, americanistul, politologul Constantin Blohin, a exprimat opinia că soarta tratatului depinde în mare măsură de cine va învinge în alegerile prezidențiale în SUA.

“Reprezentantul Partidului Republican, Donald Trump, în primul rând, urăște China și leagă New Start de China. Iar în al doilea rând, în mod tradițional, Partidul Republican încearcă să distrugă controlul asupra înarmărilor. Reamintesc că, în perioada administrației lui George Bush junior, americanii s-au retras din Tratatul privind rachetele antibalistice, iar Trump s-a retras din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și Acordul Cer Deschis. Dacă va învinge în alegeri, atunci probabilitatea retragerii din New Start e foarte mare”, consideră Constantin Blohin.

Dacă va învinge reprezentantul democraților, Joe Biden, în opinia americanistului există o probabilitate de prelungire a tratatului.

“Tradițional, Partidul Democrat se pronunță pentru o înțelegere cu rușii în probleme de stabilitate strategică. Reamintesc că anume administrația Obama, împreună cu Medvedev au prelungit actualul acord. Însă, indiferent cine va învinge, încheierea unui nou acord în câteva luni este imposibilă. Iată de ce trebuie să încercăm să prelungim acordul existent pentru ca în decursul unui an să încheiem unul nou. Iată această idee este destul de interesantă”, menționează americanistul.

New Start (SNV-III) este singurul tratat în vigoare între Rusia și SUA cu privire la limitarea înarmărilor. Documentul expiră pe 5 februarie 2021, iar dacă nu va fi prelungit, nu va mai exista niciun instrument care ar limita arsenalele marilor puteri nucleare.

New Start a intrat în vigoare pe 5 februarie 2011 și prevede că fiecare parte își reduce arsenalele nucleare în așa fel, încât peste șapte ani numărul sumar al armelor să nu depășească 700 de rachete balistice intercontinentale, rachete balistice pe submarine și bombardiere grele, precum și 1550 de focoase și 800 de sisteme de lansare desfășurate și nedesfășurate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

18
Tagurile:
Kremlin, tratat, SUA
Tematic
VIDEO: Militar NATO, la exerciții - am venit să împușcăm


Загрузка...
Boeing 777

Europa va fi constrânsă la un dialog respectuos cu Rusia

103
(reînnoit 22:16 19.10.2020)
De ce Rusia s-a retras din consultările trilaterale în cazul MH17 și de ce Olanda încearcă să blocheze examinarea dosarului tragediei Boeingului.

MOSCOVA, 19 oct – Sputnik, Vladimir Kornilov. Europa a făcut destul de mult zgomot în legătură cu decizia Federației Ruse de a se retrage din consultările trilaterale cu Olanda și Australia în privința circumstanțelor prăbușirii avionului MH17. Totodată, caracterul acestui zgomot și fake-urile care îl însoțesc, ieșit pe gura unor demnitari de rang înalt, confirmă falsitatea intențiilor declarate ale Occidentului în ceea ce privește stabilirea adevăratelor cauze ale tragediei.

Cât face formularea declarației oficiale a ministrului Afacerilor Externe al Olandei, Stef Blok: “Astăzi Federația Rusă și-a anunțat decizia unilaterală de a înceta discuțiile despre propria responsabilitate pentru distrugerea cursei MH17”. Iată cum! Se pare că undeva au fost purtate discuții “despre responsabilitatea Rusiei”, iar noi nici nu bănuiam.

Primele consultări cu privire la consecințele tragediei Boeingului malaysian, prăbușit în iulie 2014, au avut loc la începutul anului trecut. Partea rusă a menționat din start: “Subiectul central va fi nu “responsabilitatea juridică a Rusiei pentru catastrofă”, ci întregul complex de chestiuni legate de accident, care au o importanță principială pentru determinare adevăratelor cauze”. Totodată, Moscova a subliniat că una dintre problemele cheie care urmează să fie examinate este responsabilitatea Ucrainei, care nu și-a închis spațiul aerian în zona acțiunilor militare.

Desigur, Blok cunoaște foarte bine acest lucru, însă recurge deliberat la o denaturare a adevărului, exact cum o face și în fragmentul în care spune că refuzul Rusiei de a purta consultări sterile “este deosebit de dureros pentru rudele victimelor”.

Mulți dintre oficialii occidentale care s-au apucat să condamne Moscova pentru această decizie încearcă să speculeze pe tema celor decedați. Așa, ambasadorul SUA în Olanda, Pete Hoekstra, a declarat că retragerea Rusiei din consultări reprezintă “o nouă lovitură dată rudelor victimelor și dorinței lor de a obține dreptate”.

Nu e de mirare că reacția unor olandezi, care apreciază aceste știri în forma pe care o oferă persoanele oficiale, este mult mai dură. Spre exemplu, unul dintre cititorii lui Blok a venit imediat cu sfaturi furioase în privința Rusiei: “Expulzați imediat toți rușii din Olanda, închideți ambasada, încetați comerțul extern cu Rusia, nu mai cumpărați gaz rusesc. Expediați flota noastră în Crimeea”.

Practic, niciun commentator nu oferă publicului olandez o explicație clară a motivelor acestui pas al Moscovei. MAE al Rusiei a explicat că ar fi continuta cu plăcere consultările (în care, apropo, a pus mari speranțe), dacă olandezii nu ar fi ales o altă cale – depunerea unei plângeri împotriva Rusiei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Declarația MAE spune: “Astfel de acțiuni ostile ale Țărilor de Jos face inutilă orice continuare a consultărilor trilaterale și participarea noastră la ele. Responsabilitatea pentru eșuarea consultărilor trilaterale, în acest fel, aparține în totalitate oficialităților de la Haaga”. Iată acest moment neplăcut presa din Occident încearcă să nu-l evidențieze sau chiar să-l evite. Exact așa cum prin depunerea plângerii la CEDO, în ciuda tuturor „lacrimilor de crocodil” pentru victime, Haaga le-a dăunat anume rudelor acestora.

Problema este că la CEDO au fost depuse în mai multe rânduri plângeri din partea acestora. Primele astfel de plângeri au fost examinate în anul 2016, iar apoi au fost completate cu noi plângeri. Adică, cazul MH17 era în plină desfășurare. Iată că pe 10 iulie a acestui an guvernul Olandei nu a găsit nimic mai bun decât să depună o plângere interstatală în instanță (care, de regulă, examinează dosarele personale), afirmând cu ipocrizie că aceasta a fost depusă în susținerea dosarelor aflate în examinare.

Este o minciună sfruntată a părții olandeze. E greu să ne imaginăm că Haaga, capitala juridică globală, nu știe că la depunerea unei plângeri interstatale la CEDO, toate cazurile individuale examinate cu această ocazie sunt suspendate până la încheierea disputei între state. Acest lucru este formulat foarte clar în punctul 45 al Declarației de la Copenhaga cu privire la reforma Convenției Europene pentru Drepturile Omului, adoptate în unanimitate în 2018 de către statele membre ale Consiliului Europei.

Adică, Haaga, se ascunde în spatele victimelor MH17, iar în același timp blochează pentru câțiva ani pronunțarea deciziei de către instanță în aceste cazuri (iar examinarea dosarelor interstatale la CEDO poate dura foarte mult). Desigur, presa olandeză nu va scrie nimic despre acest lucru.

De asemenea, nu trebuie să uităm că plângerea Olandei la CEDO crează un potențial conflicte de interese cu alte instituții de drept – Curtea Internațională de Justiție a ONU, unde este examinat cazul Ucrainei împotriva Rusiei, în care figurează la fel responsabilitatea pentru MH17.

Iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în 2014, și-a exprimat opinia că dosarele interstatale examinate la CEDO nu trebuie să atenteze la jurisdicția altor instanțe internaționale. Adică, guvernul Olandei nu doar blochează examinarea dosarelor individuale, ci și crează conflicte de interese între diverse instituții, fapt care generează probleme pentru acest dosar.

Aici apare o întrebare legitimă: de ce Haaga are nevoie de torpilarea în același timp a proceselor de la CEDO și a consultărilor cu Rusia, prin depunerea unei plângeri scandaloase anume acum? Presa olandeză, care face speculații pe seama deciziei Moscovei, nu adresează întrebări prim-ministrului Mark Rutte în această problemă. Acesta doar a spus că ”a ales cel mai optim moment”, însă a refuzat să precizeze de ce consideră așa.

Răspunsul este unul evident. Inițial, guvernul olandez răspundea că așteaptă încheierea investigației grupului international și transmiterea plângerii în instanța de judecată. Iată că în martie a acestui an procesul a demarat pe teritoriul aeroportului Schiphall, cu zgomot, pompă, în fața camerelor tuturor televiziunilor lumii. A devenit clar: ceva nu a mers bine pentru organizatorii acestui proces.

În primul rând, cei patru “acuzați” nu au nicio tangență cu distrugerea MH17 (odată cu evoluția procesului, acest lucru devine tot mai evident). În al doilea rând, o tentativă similar de a asocia procesului un ofițer al serviciilor rusești (prin urmare, a statului rus) a eșuat. Amintiți-vă cum în primăvara anului 2018 toate instituțiile de presă internaționale, cu participarea compromisei structuri antirusești Bellincgat, trâmbițau: iată veriga care lipsea din lanțul ce duce spre Kremlin! Au și indicat un nume, un oarecare Oleg Ivannikov. Din anumite motive, atunci când procurorii au declarat la prima ședință a Judecătoriei din Haaga în cazul MH17 că Ivannikov nu figurează în calitate de suspect și nu are nicio tangență cu dosarul, acest fapt a fost ignorat în totalitate de aceeași presă. Pentru falsurile lansate, evident, nimeni nu și-a cerut scuze.

Pe măsura apropierea unei noi comemorări a datei nimicirii Boeingului, rudele victimelor au înțeles că dosarul eșuează. Fapt despre care au indicat direct într-o scrisoare adresată ambasadorului american, Pete Hoekstra. Aceștia au îndemnat SUA să prezinte instanței imaginile realizate din satelit, despre care a vorbit în 2014 John Kerry. Din câte vă puteți da seama, nu au fost prezentate niciun fel de imagini. În schimb Hoekstra își exprimă grija pentru rudele victimelor și acuză Rusia.

Înțelegând că în proces nu vor avea sorți de izbândă, iar Haaga nu poate prezenta publicului nimic la cei șase ani de la distrugerea MH17, ea a recurs la acest pas provocator al depunerii unei plângeri la CEDO. Neapărat în ajunul comemorării, pentru a distrage atenția de la întrebările incomode în acest caz și pentru a transfera atenția asupra unei noi plângeri, respectiv, la o nouă tărăgănare a procesului.

Cum ar fi trebuit să procedeze Rusia care într-adevăr spera să înceapă un dialog cu Olanda, fie și în cadrul unui grup informal? Despre ce dialog poate fi vorba dacă cealaltă parte deja a decis totul?

Aici ne aducem aminte de declarațiile recente ale lui Serghei Lavrov: „Acei oameni, care răspund de politica externă în Occident, nu înțeleg necesitatea unui dialog în baza unui respect reciproc”. Am putea spune că decizia Rusiei de a se retrage din consultările legate de MH17 reprezintă un prim pas în realizarea în practică a cuvintelor ministrului rus. Primul, dar nu cel din urmă. Calea Rusiei spre constrângerea europenilor la un dialog respectuos a început și va fi una lungă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
Boeing, Rusia, Europa
Tematic
Dispariţia avionului „Boeing 777 MH370” al Malaysia Airlines - O nouă ipoteză
Prăbuşirea unui avion „Boeing” – Video din cabina piloților


Загрузка...
Vladimir Putin și Emmanuel Macron

Putin a discutat cu Macron despre terorism și Karabah

0
(reînnoit 22:31 20.10.2020)
Vladimir Putin a purtat o discuție cu Emmanuel Macron despre eforturile comune ale celor două țări în combaterea terorismului și evoluția situației din Karabah.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a purtat marți o discuție telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron, anunță serviciul de presă al administrației prezidențiale ruse.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Никольский

Se menționează că Putin i-a exprimat lui Macron condoleanțele în legătură cu asasinarea unui profesor la Paris. De asemenea, cei doi șefi de stat și-au exprimat interesul față de activizarea eforturilor comune în lupta cu terorismul.

“La inițiativa părții franceze a avut loc o discuție telefonică a președintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron. Președintele Rusiei a exprimat condoleanțe în legătură cu atentatul produs în suburbia Parisului, pe 16 octombrie – asasinarea barbară a unui învățător francez. În acest context, a fost confirmat interesul reciproc în activizarea eforturilor comune de combatere a terorismului și răspândirii ideologiei extremiste”, este menționat în comunicatul Kremlinului.

De asemenea, Putin l-a informat pe Macron despre măsurile de prevenire a escaladării acțiunilor militare în zona Karabagului.

“S-a discutat detaliat despre evoluția situației în zona de conflict din Karabahul de Munte. Vladimir Putin a oferit informații cu priviri la acțiunile întreprinse pentru prevenirea unei escaladări a acțiunilor militare și pentru reluarea cât mai grabnică a negocierilor pentru o soluționare politico-diplomatică a problemei din Karabah. A fost accentuată importanța respectări de către cele două părți în conflict a înțelegerilor încheiate pe 10 și 17 octombrie de încetare a focului”, menționează serviciul de presă al administrației prezidențiale.

Totodată, liderii celor două state au subliniat dorința de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea lor de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consilului de Securitate al ONU.

“A fost subliniată disponibilitatea de a continua coordonarea strânsă între Rusia și Franța, în calitatea de copreședinți ai grupului de la Minsk al OSCE, precum și în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. S-a convenit asupra contactelor la diverse niveluri”, potrivit comunicatului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
teroris, Karabah, Macron, Putin
Tematic
Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”


Загрузка...