Veaceslav Ioniță

Ioniță: Corupția din industria imobiliară și riscurile majore pe care le comportă

1003
(reînnoit 17:20 06.03.2019)
Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că în 2018 au fost date în folosință 6008 locuințe (apartamente și case individuale de locuit), cu suprafața totală de 471,6 mii m², ceea ce este cu 17,5% mai puțin decât în 2017.

CHIȘINĂU, 7 mar – Sputnik, Sergiu Praporșcic. Totodată, BNS a anunțat că în 2017 au fost date în folosință 7236 locuințe (apartamente și case individuale de locuit), cu suprafața totală de 571,8 mii m², sau cu 10,9% mai mult fată de 2016, atunci când au fost date în folosință 5402 locuințe cu suprafața totală de 497,5 mii m².

Prezentând aceste date statistice, un șir de mijloace de informare în masă au dedus că în 2017 a avut loc un bum în sectorul construcțiilor, iar în 2018 o prăbușire a acestui sector.

Nimic mai fals, afirmă economistul Veaceslav Ioniță. Într-un amplu interviu acordat pentru Sputnik Moldova, el a menționat că numărul apartamentelor date în folosință (sau date în exploatare, termenul folosit de cei de la Statistică) nu este indicator relevant pentru evoluțiile de pe piața. De ce?

În opinia lui, situația din construcții trebuie judecată după numărul de locuințe vândute, nu după cele date în folosință, mai ales că între cei doi indici există o mare diferență. Și acest fapt se datorează corupției care există sau, mai ales, a existat în acest domeniu.

"Problema este că industria construcțiilor este un tenebră. Se lucrează mult la negru, pe jumătate se lucrează la negru. Respectiv, foarte mulți bani circulă neoficial. Respectiv, toți birocrații vor să muște din bucata asta de pâine. Dacă m-ați întreba cam pe unde este cea mai mare corupției, eu vă voi spune că în domeniul construcțiilor. Ei (dezvoltatorii – n.n.) lucrează la negru și toți birocrații îi strâng de gât", afirmă Ioniță.

Dar, afirmă expertul, din 2017, insistențele partenerilor externi, situația s-a schimbat.

"În luna mai 2017, partenerii externi, Banca Mondială, dar și alții i-au spus Guvernului că în Moldova corupția este mare, în special, în construcții. Ei au cerut liberalizarea domeniului construcțiilor. Eu îmi aduc aminte că cea mai discutată în Parlament a fost Legea Construcțiilor. Și atunci, în 2017, Guvernul aprobă o hotărâre fără precedent, liberalizează procedura de recepție finală a clădirilor (de dare în folosință). Mai exact, a eliminat primăria Chișinău din acest proces", afirmă Ioniță.

"Câteva plicuri cu mii de euro pentru recepție finală a clădirilor"

Potrivit expertului, eliminarea birocraților din primării în procesul de recepție finală a imobilului a provocat creșterea din 2017 a sectorului imobiliar, raportată în statistici.

”Doar simplificând această procedură, eliminând din schemă câteva ștampile și câțiva birocrați, câteva plicuri cu mii de euro pe care cineva trebuia să-i pună în buzunar, toată lumea bună, care nu a putut înregistra apartamente timp de 2-3 ani de zile, le-a înregistrat în 2017. Tot acest bum din 2017 este, de fapt, efectul hotărârii de guvern care a simplificat procedura finală de recepție a construcțiilor”, a spus Veaceslav Ioniță.

"Deci, în 2017 nu am avut un bum în construcții, iar în 2018 nu avem o cădere", a conchis el.

Veaceslav Ioniță a mai spus că, odată ce procesul de recepție finală a imobilului a fost debirocratizat, începând cu anii 2019, 2020, numărul apartamentelor vândute va corespunde cu numărul apartamentelor date în folosință. 

Apartamentele, mult mai accesibile pentru oamenii cu venituri medii

Care este de fapt situația din domeniul construcțiilor?, l-am întrebat pe expertul economic. El a firmă că în ultima perioadă, în Republica Moldova, se atestă o creștere a numărului de apartamente vândute.

"Din 2011 până în 2015 se vindeau de la 14 la 15 mii de apartament pe an. În 2016 am avut criză, am avut deprecierea valutei naționale, și numărul de apartamente vândute a scăzut până la 13 400. În 2017 am avut o creștere la 18 400, dar noi am spus atunci că această creștere a fost condiționată de o cere amânată. Asta înseamnă că în 2016, cam 2 mii de cumpărători au dorit să-și cumpere apartament, dar a venit criza și atunci ei s-au speriat că nu au să poată achita plățile și nu au mai cumpărat. Mai ales că mulți își au veniturile în lei, iar atunci a avut loc deprecierea valutei naționale. Respectiv, ei nu au cumpărat apartamente, dar nu au renunțat la această idee. Atunci, în 2017, noi am avut efectul cererii amânate. Deci, avem cei 15 mii de oameni care cumpără apartament în fiecare an, plus încă 2 mii din anul precedent, care au amânat achiziția. Și mai avem o categorie cam de o mie și jumătate de oameni care și-au procurat apartamente și care în anii precedenți nu făcea acest lucru", spune Ioniță.

Ipoteca, factorul care a dinamizat piața imobiliară

În opinia lui, acesta este un indicator că piața imobiliare este într-o dinamică pozitivă.

"De unde a apărut acești 1,5 mii de oameni? De ce în ultimii doi 2 ani de zile înregistrăm o creștere de 30 la sută a numărului de apartamente vândute? Timp de doi ani de zile leul s-a apreciat în raport cu valuta. Veniturile oamenilor sunt în lei și ipoteca este dată tot în lei, iar apartamentul îl cumperi în euro. Dacă apartamentul costă 30 de euri, când era cursul de 22 de lei pentru un euro, avei nevoie de 660 de mii de lei ca să cumperi un apartament. Acum la un curs de 19 lei pentru un euro, îți trebuie doar 570 de mii, aproape cu 90 de mii mai ieftin decât acum doi ani. Deci, acum ipoteca este mai accesibilă. Drept efect, efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament s-a micșorat", a menționat expertul.

El a dat definiția acestui nou indicator al pieței imobiliare.

"Efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament este un indicator pe care îl calculăm pornind de la salariu mediu pe economie, care se recalculează în euro pentru că apartamentele sunt vândute în euro. Dacă acum 10 ani, un om cu salariu mediu pe economie îi trebuiau 36,4 ani ca să-și procure un apartament cu o suprafață de 70 de metri pătrați, atunci, în prezent, pentru că prețul la metru pătrat a căzut de la 900 de euro pentru un metru pătrat la 500 și ceva de euro, salariu mediu a crescut și euro s-a depreciat în raport cu leul, respectiv acum efortul financiar a căzut pentru prima dată sub zece ani. Spre exemplu, în 2018, efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament a fost de  9,4 ani. Respectiv acum efortul financiar este de patru ori mai mic decât acum 10 ani", a conchis Veaceslav Ioniță.

1003
Tagurile:
riscuri, coruptia, industria, imobiliară, Ioniță
Tematic
Ioniță: Orice creștere economică în Moldova este doar recuperare
Ioniță despre Exporturile din Moldova în UE: Deși încet, dar cresc
Ioniță: 95% din sucurile moldovenești sunt fabricate din concentrate de import
Ioniță: Optimismul Guvernului privind Bugetul de Stat pentru 2019, exagerat
Societatea civilă din Republica Moldova

ONGocupație sub pretextul alegerilor în Moldova

56
Implicarea grosolană în campania electorală scoate la iveală capturarea statului Republica Moldova de către organizațiile finanțate din afară.

Pe măsură ce se apropie data alegerilor, războiul informațiilor compromițătoare între putere și opoziție devine tot mai virulent. “Grantofagii” occidentali îl acuză pe actualul președinte al țării, Igor Dodon, de colaborare cu Rusia. Dacă e adevărat, poate e un lucru rău, însă râde ciobul de oala spartă.

Cine invită fata la cină, acela dansează cu ea

Influența enormă a ONG-urilor occidentale asupra agendei politice interne și externe din Moldova, desigur, era un «Le secret de Polichinelle», însă cartea, lansată recent de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea “Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”, în care pe 800 de pagini sunt culese date despre volumele și beneficiarii „asistenței” străine, impresionează. După “euromaidanul” din Ucraina, Secretarul de Stat al SUA, Victoria Nuland, a anunțat că resursele alocate pentru “construcția democrației” într-o țară cu o populație de 45 de milioane vor constitui 5 miliarde de dolari. Iar în mica Moldova suma totală a injecțiilor a ajuns la 1,05 milioarde de euro.

Un astfel de belșug financiar nu revine tuturor celor 13670 de ONG-uri înregistrate în țară, printre care, indiscutabil, există multe structuri utile și oneste, care apără interesele membrilor săi și rezolvă multe probleme ale vieții sociale, nu servesc interesele a sute de “baroni”, cum s-a exprimat Țîrdea. Nu vom obosi cititorul cu cifrele prezentate pe larg de Bogdan Țîrdea la lansarea lucrării lui. Vom menționa doar că, în cazul în care aceste miliarde ar fi ajuns în economia reală a țării, acum o parte a populației Moldovei nu ar visa să se contopească cu România, ci invers. Ar fi suficient să remarcăm că fluxurile străine depășesc bugetele unor instituții de stat, inclusiv cele ale Ministerul Justiției și Ministerului Apărării și depășeasc sumele alocate de stat medicinei, învățământului, asistență social, ecologie etc.

Aici ne vine în minte întrebarea retorică din piesa lui Vladimir Vîsoțki “Unde-s banii, Zino?” Răspunsul e unul simplu: în ONG-uri. În toată lumea acestea reprezintă “un lucru în sine”, cu un contur de finanțare închis și o echipă de “grantofagi”, care consumă milioanele primite fără a oferi nimic în schimb celor din jur.

Drept exemplu ar putea servi “milionul lui Soros”, oferit, cică, pentru învățământ. Din această sumă 115 mii de dolari au ajuns la Institutul pentru Politici Publice (IPP), care ulterior a devenit “un centru de idei și resurse umane” pentru PAS și PPDA, la asociația “Catalactica” – 100 mii de dolari, la “Pro Didactica” – 34 de mii dolari, iar celor 140 de experți care lucrau asupra “reformei programelor de învățământ” – 270 de mii dolari. Rezultatul acestor “reforme” în perioada Maiei Sandu a fost lichidarea a 113 școli.

În schimb, pentru lupta politică, “promovarea democrației”, “dezvoltarea jurnalismului independent”, “egalitatea de gen” și alte „valori europene” se găsesc foarte ușoir sute de mii de dolari. Suntem cu toții niște oameni maturi, iată de ce înțelegem foarte bine că un astfel val financiar nu poate exista fără o masă de condiții și angajamente, pe care beneficiarul de asistență străină sunt obligați să o respecte. De fapt, nimeni nici nu ascunde acest fapt.

“Valori” de import

Sarcinile pe care și le propun ONG-urile sunt destul de simple. Pentru toate statele lumii e vorba de un set standard al unor abordări economice ultraliberale sau chiar libertariene, globalism, secularizarea și protecția „minorităților”, mai exact a celor sexuale.

Ce înseamnă ONG-crația la putere cetățenii Moldovei ar putea înțelege cu ușurință, dacă ar analiza modelul țării vecine Ucraină, unde triumfează ideile promovate de ONG-uri. Odată cu schimbarea puterii în 2019, național-patrioții bine cunoscutului în Moldova Petro Porșenko au fost înlocuiți cu “puii din cuibarul lui Soros”, care finalizează reformele lansate în conformitate cu recomandările FMI și dispozițiile Acordului de Asociere cu UE. Reamintim că acestea au dus la majorarea vârstei de pensionare, majorarea tarifelor la serviciile comunale, reducerea numărului școlilor și universităților. Sistemul medical a fost transformat în unul cu trei nivele, în care doar primul este gratuit. Vladimir Zelenski a realizat promisiunea de a anula moratoriul la vânzarea terenurilor agricole, pas pe care îl evita predecesorul său. Iar în cadrul alegerilor locale, care au avut loc pe 25 octombrie, partidul pro-prezidențial “Slujitorul Poporului” a organizat un sondaj în care propune legalizarea drogurilor ușoare.

De fapt, toate acestea nu reprezintă o noutate nici pentru moldoveni, pentru că și în perioada guvernărilor proeuropene au fost reduse cheltuielile în sfera socială, fermierii au fost abandonați (exact așa cum s-a întâmplat în Ucraina acum câțiva ani), au crescut tarifele la serviciile comunale, a încetat construcția drumurilor, a fost suspendat programul “Un doctor pentru tine” etc. În ceea ce privește vânzarea terenurilor agricole, din 2019 Moldova a primit din partea “investitorilor străini” o “Carte albă a reformelor”, în care se solicită oferirea dreptului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole pentru persoanele juridice cu un capital social parțial sau total străin.

Destul de multe mijloace ONG-urile primesc pentru promovarea LGBT. Astfel, GenderDoc-M a primit din partea fundațiilor străine 427,3 mii de dolari, iar Centrul de Drept al Femeilor – 544,1 mii. Dreapta face activ lobby pentru ratificarea Convenției de la Istanbul, care sub pretextul combaterii violenței în familie promovează ideea genului în calitate de contruct social (adică, dreptul de a alege identitatea de gen) și a sancționării atitudinilor critice față de LGBT.

Dacă considerați că Moldova a fost ocolită de propaganda consumului de droguri, atunci vă înșelați amarnic. Necesitatea narcotizării populației este extrem de profitabilă pentru marile companii farmaceutice. Potrivit Barclays Bank, anul trecut volumul pieței legale de canabis a constituit 28 de miliarde de dolari, iar potrivit prognozelor Grand View Research, piața mondială de canabis, un produs din cânepă, precum și tehnologiile de producere și răspândire a lui spre anul 2025 va ajunge la 66 de miliarde de dolari.

Realizarea acestor mofturi ale sponsorilor ONG-urilor nu sunt deloc voluntare. De realizarea acestui program depind ajutoarele financiare oferite Moldovei din partea SUA și UE, precum și creditele FMI. Așa cum a declarat deschis eurodeputatul român Dragoș Tudorache, “cei care determină soarta Republicii Moldova la nivel de președinte și guvern au responsabilitatea deplină pentru ceea ce fac în Moldova în schimbul creditelor pe care le contractează, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor, pentru atitudinea față de partenerii externi, pentru că Republica Moldova este reprezentată de acești actori politici”.

Vrei, nu vrei – bea, Grigore, aghiazmă

Nu este un secret că principalii beneficiari ai asistenței externe sunt partidele de dreapta, care primesc din partea ONG-urilor un sprijin informațional, financiar și resurse umane. Nu vom arăta cu degetul, însă un șir de funcționari ai partidelor politice, deputați, miniștri, procurori etc. și-au început cariera în ONG-uri și invers: atunci când rămân fără un loc de muncă, se angajează în structurile fundațiilor internaționale și presa „independentă”. Practic, e imposibil să faci o separare între reprezentanții partidelor liberale și de dreapta și personalul ONG-urilor, pentru că sponsorii lor tratează eșecurile partenerilor lor la nivelul politicii interne drept un eșec propriu. Iată de ce se face o agitație directă pentru un anumit candidat în alegeri.

Pentru obținerea victoriei de către cei de dreapta au fost mobilizate toate forțele „armatei postmoderniste”, așa cum numește Țîrdea această alianță. E vorba nu doar de o activitate coordonată a unei armate numeroase de jurnaliști ai “imperiului Soros”. Europa este dispusă, la nevoie, să recurgă la forță. În decembrie 2017, Departamentul de Stat al SUA a anunțat un concurs pentru organizarea și desfășurarea în Moldova a programului de “susținere a presei independente”. În martie 2018, a fost lansat un program de granturi pentru ONG-uri, al Departamentului de Stat al SUA, sarcina căruia este “restabilirea încrederii în parcursul european al Moldovei”. Centrul de Documentare NATO a inițiat programul “Jurnalismul în domeniul protecției și securității”.

Așa cum nota Sputnik, între 24 și 27 octombrie 2019, la Chișinău a avut loc conferința CampCamp2019, oganizată de Centrul Societății Civile de la Praga (Prague Civil Society Centre, PCSC). Centrul beneficiază de finanțare din bugetul de stat al SUA, alocat în cadrul legii “Cu privire la contracararea inamicilor Americii prin intermediul sancțiunilor” (CAATSA). La evenimentul organizat în condițiile unei conspirații totale, unde au reușit să ajungă jurnaliștii Sputnik Moldova, profesioniștii din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Georgia, Armenia și alte zeci de state din Europa de Est și-au împărtășit experiența răsturnării puterii în țările lor și a contracarării “influenței rusești”. Pentru astfel de schimburi de experiență, între 2018-2019 au fost alocați 250 de mii de dolari.

Dar nu se limitează totul la activiști de stradă. Potrivit șefului Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, americanii pregătesc un scenariu “revoluționar” și pentru Moldova, care în noiembrie urmează să-și aleagă președintele… Există informații despre pregătirea expedierii în Moldova a unui grup de specialiști americani în “revoluții colorate”, care trebuie să îndeplinească niște sarcini concrete.

E destul de verosimil, dacă ar fi să ne amintim de implicarea deschisă în campania electorală a lui Donald Tusk și Annegret Kramp-Karrenbauer. Corului de agitatori s-a alăturat și România. Potrivit declarației MAE al României, după întrevederea dintre șeful diplomației române și secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, “ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea cu privire la situația din Republica Moldova și a reiterat poziția consecventă a României de susținător al parcursului european al Republicii Moldova, aceasta fiind singura opțiune în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a acesteia în beneficiul direct al cetățenilor săi. Cei doi oficiali au agreat ca SUA și România să păstreze o coordonare apropiată pe această temă”.

Poporul Moldovei a fost privat de dreptul de a alege.

Ce-i este permis lui Jupiter...

Lansarea studiului amplu al lui Bogdan Țîrdea a fost tratat ca o amenințare în adresa propriei „armate” de către reprezentanții UE. Potrivit ambasadorului UE la Chișinău, Peter Mihalko, “pentru orice stat care se consideră democratic și modern, o societate civilă puternică și vibrantă, precum și mass-media independente sunt elemente necesare, care asigură progresul, dezvoltarea și transparența și oferă mai multe împuterniciri cetățenilor”. Diplomatul a pus la îndoială dorința Moldovei de a respecta Acordul de asociere. E adevărat că secretarul de stat al Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova, Ana Guțu, a fost mult mai sinceră, declarând că singura sarcină a ONG-urilor este “contracararea amenințării rusești”.

Însă ONG-urile își distrag atenția de la misiunea lor principală și se ocupă, de pildă, de combaterea corupției, ceea ce este important, “însă nu trebuie să se preocupe de ea în dauna geopoliticii, în timp ce societatea moldovenească este divizată pe criterii geopolitice: unii își văd viitorul cu Rusia, alții – cu Europa”. Totuși, cum rămâne cu progresul, democrația și oportunitățile cetățenilor??? Nu cumva Europa dă dovadă de ipocrizie aici?

Să ne amintim că anume sub presiunea UE în Moldova a fost adoptată legea cu privire la ONG-uri, care nu limitează în niciun fel finanțarea lor externă. Mai mult, ONG-crația a primit dreptul de a oferi servicii partidelor politice, iar partidele politice își pot înființa proprii ONG-uri. Recent, Curtea Constituțională a permis organizațiilor neguvernamentale să ofere partidelor servicii contra cost, ceea ce, în esență, va deveni un transfer de granturi dintr-un buzuran în altul. Adică, țara și-a deschis larg porțile influenței și manipulării din afară, imixtiunilor externe în problemele interne și finanțării externe a proceselor politice. Pentru orice tentative de a apăra suveranitatea țării, Moldova este amenințată cu “revoluții”.

Pe de altă parte, statele care sponsorizează ONG-urile se protejează activ de orice imixtiune. În anul 1939, în SUA a fost adoptată legea cu privire la agenții străini (Foreign Agents Registration Act, FARA), care cere înregistrarea și dezvăluirea informațiilor de către “agentul principalului străin” (foreign principal) fie direct, fie prin altă persoană implicată în activități politice, care servește în calitate de consultant în relații cu publicul, agent de publicitate, colaborator al agenției de informații sau consultant politic, solicită, colectează, plătește sau distribuie cotizații, împrumuturi, bani sau alte obiecte de valoare pentru principalul strain sau în interesele lui, reprezintă interesele principalului strain în fața oricărei agenții sau a demnitarului guvernului SUA.

Informația care se răspândește din partea unei surse străine trebuie să fie marcată, iar agenții străini se înregistrează în mod obligatoriu. Pentru nerespectarea legii este prevăzută privarea de libertate până la cinci ani, o amendă de 250 de mii de dolari. Așa cum precizează site-ul Ministerului Justiției din SUA, “FARA este adoptată pentru asigurarea transparenței influenței străine în Statele Unite prin asigurarea faptului că guvernul SUA și societatea cunosc sursa unei informații a agenților străini, destinată influențării opiniei publice americane, politicii și legislației”. Anume cu astfel de activități se ocupă ONG-urile din Moldova.

Legea cu privire la agenții străini a fost adoptată și în Israel. Toate ONG-urile sunt obligate de raporteze simestrial sumele primite din afara țării. Organizațiile sunt obligate să informeze publicul cu privire la producția informațională, elaborată în cadrul proiectelor realizate cu finanțare străină. Ignorarea acestor cerințe este penalizată. În Australia agenții străini, persoanele care activează sub controlul guvernelor străine, trebuie să-și introducă informații cu privire la activitățile lor într-un registru public. Încălcarea acestei reguli este sancționată cu o amendă sau privațiune de libertate de până la cinci ani. În Ungaria parlamentul țării a adoptat o lege care înăsprește controlul asupra ONG-urilor cu finanțare străină în valoare de peste 24 de mii de euro pe an. ONG-urile trebuie să se înregistreze în calitate de “organizații care beneficiază de finanțare străină”, să indice acest fapt la toate evenimentele și publicațiile, să prezinde un raport anual cu privire la activitatea sa. În Germania, organizațiile care beneficiază de finanțare străină și care au cetățeni străini în organele de conducere trebuie să ofere rapoarte suplimentare.

Inclusiv Marea Britanie intenționează să se apere de imixtiuni străine, fapt care nu a împiedicat-o deloc să-și construiască o rețea de influențare a altor state “Inițiativa onestității”, controlată de serviciile de informații britanice, care activează inclusiv în Moldova.

Oare nu este vorba de niște standarde duble? Resursele financiare enorme ale ONG-urilor, influența lor, protejarea “artileriei grele” în persoana guvernelor occidentale și organizațiilor internaționale, pătrunderea în structurile de stat și paridele politice ne permite să vorbim despre o capturare a Moldovei de către ONG-uri. Oare au nevoie cetățenii țării de acești ocupanți? Cred că întrebarea este una retorică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

56
Tagurile:
Moldova, alegeri, ONG
Tematic
Legea cu privire la ONG-uri, care a generat scandal, a fost votată de Parlament


Загрузка...
Orașul Ganja, Azerbaidjan

“Un caz ușor”: De ce SUA nu au reușit împace Baku și Erevan

47
De ce Statele Unite s-au arătat interesate de reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și cât va dura această implicare.

MOSCOVA, 27 oct – Sputnik. Galia Ibraghimova. Acțiunile militare în Nagorno-Karabah continuă de o lună, trei tentative ale încheierii unui armistițiu umanitar au eșuat. Regimul de încetare a focului, asupra căruia s-a convenit cu medierea SUA, a fost compromis imediat. Americanii promit să facă ordine în regiune, însă nimeni nu-i mai crede pe cuvânt.

Deșteptare americană

„SUA au contribuit la niște negocieri productive între miniștrii Afacerilor Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului și copreședinții grupului OSCE de la Misnk. Eforturile noastre sunt îndreptate spre soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah”, a anunțat Departamentul de Stat cea de-a treia tentativă de armistițiu.

Luând în considerare cele două acorduri precedente, încheiate cu medierea Rusiei, Mike Pompeo garanta personal: “Zohrab Mnatsakanyan și Jeyhun Bayramov (miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului n.r.) ne-au asigurat că vor respecta condițiile armistițiului”.

Implicarea în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și-a manifestat-o și Donald Trump. Într-un discurs rostit în fața susținătorilor din statul New Hampshire, președintele a promis că “va rezolva” războiul din Caucaz. “De ce nu? Cred că e un caz simplu, dacă știi ce trebuie să faci”, a spus șeful Casei Albe.

New Hampshire face parte din așa-numitele state oscilante, unde nu toți alegătorii s-au determinat cui să ofere votul. Pentru a atrage voturile numeroase ale diasporei armene din regiune, Trump i s-a adresat direct.

“Priviți-i pe armeni, sunt niște oameni minunați. Au luptat infernal. E un popor foarte muncitor. Îi vom ajuta. Am ajutat Serbia și Kosovo să-și rezolve problemele. Vom ajuta și în cazul Nagorno-Karabah. Scopul nostru este salvarea vieților umane”, a declarat liderul SUA, fiind aplaudat de mulțime.

Tentativele americanilor de a așeza Armenia și Azerbaidjanul la masa de negocieri au fost susținute și de președintele rus. “Sper că Washingtonul va acționa în unison cu noi, va ajuta în reglementare”, a subliniat Vladimir Putin.

Compromiterea armistițiului

Armistițiul umanitar a intrat în vigoare pe 26 octombrie, la ora opt dimineața (ora locală). Însă nu a trecut nici jumătate de oră și adversarii au început să vorbească despre încălcarea înțelegerilor.

Partea azeră a acuzat forțele armate ale Armeniei de atacarea orașului Tartar și a unei localități aflate în apropiere cu Nagorno-Karabah. În scurt timp, a urmat și o declarație a ministerului Apărării al Armeniei. În aceasta se afirmă că militarii azeri au tras focuri de artilerie “în direcția Nord-Est a liniei de contact”.

Republica nerecunoscută a declarat că “mesajele despre încălcarea armistițiului, dar și informațiile despre atacurile asupra pozițiilor azere din Sud” reprezintă o dezinformare. Însă spre amiază au recunoscut: cel de-al treilea armistițiu a fost încălcat. Stepanakert a acuzat Baku de atacuri cu rachetă asupra unui sat din raionul Martuni al Karabahului.

Între timp, și prim-ministrul Armeniei, Nikola Pașinean, și liderul republicii Nagorno-Karabah, Araik Arutiunean, și-au exprimat dispobilinitatea de a respecta armistițiul.

Nici președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, nu a avut nimic împotriva unui răgaz temporar. Totodată, el a îndemnat toți mediatorii internaționali să-și păstreze neutralitatea.

“Dacă vor o încetare a foctului, să spună Armeniei să se retragă de pe teritoriul nostru. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, vom merge până la capăt”, a avertizat liderul azer.

Asupra implicării unor jucători din afară în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah a atras atenția și Serghei Lavrov. În special, el a recomandat Turciei să profite de influența pe care o are în Caucaz. “Am avut o serie de discuții telefonice pe subiectul Nagorno-Karabah cu ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Çavuşoğlu. Încercăm să convingem Ankara să susțină direcția de reglementare pe cale pașnică”, a anunțat șeful diplomației ruse.

Jocurile turcești

Grupul OSCE de la Minsk nu renunță la tentativele de a împăca adversarii. Joi, 29 octombrie, copreședinții se vor întâlni la Geneva cu miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului. Experții, solicitați de RIA Novosti, s-au pronunțat sceptic în această privință.

“E important ca părțile în conflict să fie interesate. Deocamdată nu observăm o astfel de predispoziție. De fiecare dată partea azeră reia atacurile asupra Nagorno-Karabah. Pe teritoriul Armeniei pătrund regulat drone. Acest lucru arată că Baku nu are de gând să se oprească”, consideră expertul Centrului de Studii Regionale al Academiei de Administrare Publică a Armeniei, Johnny Melikyan.

Acesta menționează că Erevanul susține eforturile grupului OSCE de la Minsk, însă Turcia pune piedici acestui proces, plasându-se de partea Azerbaidjanului în acest conflict.

“Moscova, Washingtonul, Parisul îndeamnă la încetarea focului. Ankara se opune și incită Baku la o confruntare militară. Totodată, partea turcă nici nu-și ascunde intenția de a deveni copreședinte al grupului OSCE de la Minsk. Dacă acest lucru se va întâmpla, formatul va fi distrus”, consideră expertul.

Inițiativa americanilor

Expertul rus în problemele Caucazului Nurlan Gasîmov consideră că medierea SUA în conflictul din Karabah a fost condamnată la eșec de la bun început. Ambele tabere, potrivit lui, profită de armistițiu pentru a atrage resurse suplimentare și pentru a-și consolida pozițiile în zona conflictului.

“Au loc lupte dure pentru coridorul Lacin. Dacă Azerbaidjan îl va ocupa, va fi întreruptă comunicarea între Armenia și Nagorno-Karabah. Acest lucru va schimba radical situația. Baku va expedia mai multe forțe în Lacin, acum Azerbaidjanului nu-i convine armistițiul”, spune Gasîmov.

Expertul consideră că participarea activă a Washingtonului este legată de campania electorală. Cu toate acestea, el este convins că noua administrație a SUA își va pierde foarte rapid interesul față de Caucazul de Sud.

“O singură dată inițiativa a venit din partea Washingtonului în 2001. Atunci, la o întrevedere din Key West, negociatorul din partea SUA, Paul A. Goble, a propus un plan de schimb de teritorii: șapte raioane din jurul Nagorno-Karabah să revină Azerbaidjanului, iar Baku îi transmite Armeniei republica Nagorno-Karabah și coridorul Lacin, obținând coridorul Meghri, un teritoriu îngust la frontiera armeano-azeră. Însă Erevan a refuzat – frontiera cu Iranul leagă țara de restul lumii. Pentru Baku planul lui Goble presupunea pierderea Karabagului, respectiv, Heydar Aliyev a respins propunerea”, povestește Gasîmov.

Acesta explică acțiunile SUA în reglementarea conflictului din Karabah în anii 90 nu atât de dorința de a împăca părțile, cât dorința de a “securiza propriile investiții în sectorul de petrol și gaze din Caucaz”.

“Occidentul a investit mijloace mari în construcția conductelor de gaz și petrol în Caucazul de Sud. Petrolul azer era tratat ca o alernativă la resursele energetice în Europa și americanii au susținut prin toate mijloacele acest lucru. Războiul a împiedicat realizarea acestor proiecte. Însă, după eșuarea planului Goble, Washingtonul a lăsat în totalitate pe seama Rusiei inițiativa de pace”, reamintește Gasîmov.

Consensul cu Moscova

Expertul Institutului SUA și Canadei, Pavel Koșkin, de asemenea consideră că implicarea SUA în reglementarea conflictului este determinată de alegerile prezidențiale.

“Pentru Trump e foarte important să obțină voturile numeroasei diaspore armene în statele oscilante. Acesta este motivul promisiunilor de a reglementa conflictul. După alegeri, Washingtonul va uita din nou de Caucaz”, prognozează expertul.

Koșkin explică înstrăinarea îndelungată a americanilor de reglementarea conflictului din Karabah prin faptul că aceștia considerau conflictul unul controlabil. “Spre deosebire de situația din Ucraina sau Georgia, SUA considerau că această problemă nu este una complicată. În acest caz exista un consens cu Moscova, spre deosebire de alte conflicte înghețate”.

Oricine va deveni noul șef la Casa Albă, interesul față de Nagorno-Karabah va rămâne unul marginal, se arată convins Koșkin. Însă cel mai important este că e unul din puținele subiecte în care Washingtonul susține poziția Moscovei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

47
Tagurile:
Erevan, Baku, împăcare, SUA
Tematic
“Aici mor oameni”. Cine îi așteaptă pe pacificatorii ruși în Karabah


Загрузка...
Muzeul Țăranului din Molovata

Idei de afaceri de milioane, sugerate de Ion Ștefăniță: casele tradiționale țărănești

0
(reînnoit 14:06 27.10.2020)
Am pierdut câte o biserică de lemn anual, câte un monument istoric din Chișinău lunar, iar 80% din conacurile din țară sunt într-o stare deplorabilă. Acesta este tabloul arhitectural. Chiar și așa, avem ce valorifica: casele țărănești și obiective turistice deosebite.

CHIȘINĂU, 27 oct - Sputnik. Satele moldovenești devin tot mai pustii fiindcă oamenii îmbătrânesc și puțini tineri se încumetă să locuiască la țară. Totuși, la începutul pandemiei de COVID-19, am văzut că anume acolo mulți oameni și-au găsit refugiul, inclusiv unii dintre cei stabiliți de ani buni în oraș. Dacă muncesc la calculator, atunci oamenii pot să locuiască și în sate, la sute de kilometri depărtare de Capitală, acolo unde liniștea, aerul proaspăt și ciripitul păsărilor fac ziua mai frumoasă oricui. Directorul Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, consideră că această situație este o oportunitate pentru a desfășura o campanie de renaștere a satelor moldovenești.

Ion Ștefăniță
© Sputnik / Rodion Proca
Ion Ștefăniță

În cadrul unui interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova, Ion Ștefăniță a oferit mai multe detalii despre acest proiect, dar și a prezentat întreg tabloul cultural-arhitectural al țării. 

Domnule Ștefăniță, ce presupune de fapt proiectul "Renaștem satele Moldovei" și cum anume sperați să motivați moldovenii să se întoarcă în sate?

Am început să fac o inventariere a localităților încă din 2010 și am vizitat peste 1200 de sate. Astfel, am constatat că localitățile nu mai sunt acelea pe care le-am văzut eu în copilărie, populate, cu gospodari, cu țărani care mișunau ca furnicile. Hemoragia socială a depopulat satele. Avem un patrimoniu cultural nevalorificat. Este vorba despre aceste case tradiționale care merită să fie valorificate și restaurate. Am decis să dau eu un exemplu în acest sens și la sfârșitul anului 2019 am achiziționat o casă țărănească la Molovata, în care, timp de 20 de ani, nu a locuit nimeni. Din această locuință planificăm să facem "Muzeul țăranului".

Ce lucrări de restaurare ați reușit să faceți și cât de greu a fost?

Am început să valorific această gospodărie inițial printr-o curățenie generală. Apoi, am continuat reabilitările. În cămară s-a dat cu var, în casa mare unde era probleme de umeditate s-a dat rezistență peretelui din spate, s-a văruit. S-a muruit apoi cu var și nisip. S-a adaptat un bloc sanitar. Am păstrat în tocmai autenticitatea, uși vechi și ferestre. S-a amenajat curtea, iar în final s-a amenajat casa mare, tinda și cămara. Expoziția a fost completată cu ajutorul unei campanii pe care am demarat-o, cu genericul "Intră în istorie dăruind muzeului un obiect" și unii localnici, nu doar din Molovata, au intervenit cu donații, covoare, instrumente, veselă. Și încă un aspect important - tot ce se face se face la clacă, exact ca pe timpuri și acest proiect transmite mesajul pentru o clacă națională. 

  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
  • Muzeul Țăranului din Molovata Muzeul Țăranului din Molovata
    Muzeul Țăranului din Molovata
    © Photo : Ion Ștefăniță
1 / 3
© Photo : Ion Ștefăniță
Muzeul Țăranului din Molovata

Știm că aveți o inițiativă să faceți un traseu turistic care să cuprindă cinci sate, inclusiv și Molovata. La ce etapă sunteți cu acest proiect?

Acest proiect este împărțit în trei module. Acum suntem la modulul 1 cu acest muzeu al țăranului. Atunci când vom găsi susținere financiară acestui proiect, evident că aplic la diferite fonduri și încerc în toate părțile, mai vrem să salvăm alte 6 case țărănești. Ulterior, să fie creat un traseu turistic local al satelor de pe Nistru. Și Molovata Veche, și Oxentea, și Holercani, și la Marcăuți - peste tot există un patrimoniu care merită să fie valorificat și inclus într-un traseu turistic național și, de ce nu?, internațional. Dumnezeu ne-a dat tot ce putea să-i dea unui popor, terenuri fertile și o climă favorabilă. 

Credeți că peste ani casele vechi de la țară vor valora mai mult decât în prezent? Merită ca oamenii să investească în astfel de imobile?

Când eram la practica arheologică în anul 2000, în satul Butuceni din rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, casele costau 250 de dolari. După ce zona a fost pusă în valoare ca destinație turistică, s-au dezvoltat agropensiunile, iar acum o locuință ridică un preț de minim 60 de mii de euro. Iată ce înseamnă valoarea turismului. Nu este exclus că după ce va fi dezvoltat acest traseu turistic al satelor de pe Nistru prețurile la case se va majora. Prețurile acum sunt accesibile, chiar și la terenuri. De exemplu, un rând de viță de vie costă 100 de euro, iar un ar de teren 1500 de lei. 

Casele vechi din Molovata Nouă
© Photo : Ion Ștefăniță
Casele vechi din Molovata Nouă

Știm că și dumneavoastră sunteți unul dintre moldovenii care în pandemie a muncit online fiind la țară. Ce proiecte ar mai trebui de implementat în sate ca oamenii să vrea să locuiască la țară?

Cât timp m-am aflat la țară am fost în comunicare cu natura, cu acest mediu care cu adevărat te restartează și te motivează să realizezi cât mai multe. Desigur că dacă specialiști din diverse domenii ar reveni la sate, fiți siguri că poate exista o dezvoltare durabilă a localităților. Este important ca politica statului să fie îndreptată spre îmbunătățirea condițiilor de viață, vorbim de gazificare, alimentare cu apă, sisteme de canalizare și o infrastructură modernă. Pandemia i-a făcut pe mulți să analizeze atent. Sunt posibilități de a munci și la sate, inclusiv prin afacerile inteligente în agricultură. Am întâlnit mulți moldoveni plecați peste hotare care mi-au mărturisit că le este dor de casă și s-ar întoarce, doar să fie stabilitate. 

Ce se întâmplă cu monumentele protejate din raioanele țării? Dacă ați putea să ne spuneți unde e nevoie urgent de intervenit pentru a fi salvate și ce șanse au să devină puncte de atracție turistică?

În cadrul verificărilor am constat că avem un tablou trist -  un traseu al conacurilor abandonate. 80 la sută dintre ele necesită proiecte investiționale. Dacă mergem la nord vom vedea conacul Rosetti-Roznovanu din Lipcani, raionul Briceni, care este un conac ruinat. Dacă veniți de la Ungheni puteți vizita conacul Ciolac-Malski din Bahmut, raionul Călărași, care la fel are o încărcătură istorică, dar cu regret este în degradare. Dacă veți face o excursie în Lunca Prutului, în raionul Nisporeni veți cunoaște conacul lui Gonata din Zberoaia, și aici situația este tristă. Mai avem situație similară și la est - conacul Janowski (Dragălina) din Gura Bîcului, Anenii Noi. La fel și conacul lui Nicolae Apostolopulo din Saharna, Rezina. 

Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu
© Sputnik / Cristina Bumbu-Dănuță
Casă părăsită. Chișinău, strada Alexandru Lăpușneanu

Ce monumente istorice Moldova a pierdut în ultimii ani și cine se face vinovat de asta? 

În ultimii ani țara noastră a pierdut 25 de biserici din lemn. Am constat că am pierdut câte o biserică de lemn pe an. Ele în registru există, dar când am mers la fața locului, de fapt, nu mai sunt. La Petrușeni, la Hiliuți, la Cotul Morii, nu mai găsiți bisericile. Este o situație tristă, căci legea rămâne doar pe hârtie. Acest domeniu al patrimoniului nu a fost valorificat. Responsabili sunt toți, de la primăriile locale, consiliile locale, raionale, puterea centrală și chiar și cetățenii, toți trebuiau să ia măsuri și să raporteze aceste cazuri. Statul și-a luat angajamentul să acorde bani pentru valorificare, căci ele o dată la 10 ani au nevoie de proiecte de consolidare. 

Domnule Ștefăniță, nu doar în sate avem probleme, ci și în orașe, inclusiv în Capitală. Multe instituții culturale au ajuns într-o stare deplorabilă. Câte monumente ați reușit să salvați de când ocupați funcția de director al Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor?

În Chișinău, câte un monument pe lună era demolat, a nimerit sub lama buldozerului. Se întâmpla din cauza construcțiilor ilegale, anexe, mansarde, intervenții care au afectat obiectivele protejate. După 10 ani de activitate vă spun că ritmul masiv de demolare a fost stopat. Ultima tentativă a fost în data de 27 august 2014, pe strada Petru Rareș 55. Am reușit atunci să intervenim chiar dacă era zi de odihnă. De atunci, totuși am reușit să avem mai multe obiective reabilitate, cum ar fi clădirea fostului Seminar Teologic de pe strada Kogălniceanu 66 sau pe Kogălniceanu 63, unde azi este sediul ANSA, Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin, clădirea de la Registru, Muzeul Național de Istorie. Sunt mișcări spre bine, dar dacă să punem pe balanță, într-adevăr trebuie să depunem mult efort ca să avem realizări mai mari. 

Органный зал
© Sputnik / Miroslav Rotari
Органный зал

Ce monumente din Chișinău credeți că necesită urgent de reabilitat?

Unul din obiectivele istorice care se ruinează este Moara Roșie. Dacă mergem pe lângă Președenție și Parlament, sunt alte două case istorice pe care eu le-am numit Versailles de Chișinău. Sunt deosebite atât pe interior, cât și pe exterior. După 30 ani, vedem că patrimoniul cultural la noi nu este o prioritate. Ca un medic care am stabilit o diagnoză, chem autoritățile să intervenim și să salvăm aceste mărturii ale trecutului. 

Un alt aspect nevalorificat din Capitală sunt galeriile subterane. Știm că ați avut mai multe inițiative ca acestea să fie transformate în vinoteci sau măcar ușile lor să fie închise pentru ca să nu fie transformate în gunoiște. Credeți că autoritățile au posibilitate să investească în modernizarea lor sau măcar să le întocmească actele pentru ca să poată fi oferite în gestionare agenților economici? 

Am studiat galeriile subterane și pot confirma că există un patrimoniu deosebit și în acest spațiu subteran. Sunt mai multe galerii care pot fi valorificate economic, dar în acest caz împreună cu Institutul Patrimoniul-Cultural al Academiei de Științe trebuie să fie făcută nota istorică la fiecare. După această inventariere, obiectivele pot fi supuse unui parteneriat public-privat, astfel ca agenții economici să aibă misiunea de conservare și restaurare ca să poată fi valorificate în vinoteci, atelier de creație, atelier de manufactură. 

Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate
© Photo : Ion Ștefăniță
Obicte vechi tradiționale care vor fi restaurate

Spuneați anterior că bugetul pentru restaurarea monumentelor istorice și a întreg patrimoniului cultural din țară nu este suficient pentru a realiza obiectivele propuse. Din ce surse financiare reușiți să realizați proiectele până acum? Care este bugetul în prezent și dacă a crescut în ultimii ani?

În 2009 bugetul era de 3 milioane de lei, acum avem 17 milioane de lei. Totuși, cele mai multe proiecte de succes au fost realizate cu suportul partenerilor străini. Este vorba despre conacul Manuc Bey, Cetatea Soroca, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, Sala cu Orgă, fostul liceu Dadiani.

Conacul lui Manuc Bey
© Photo : Miroslav Rotari
Conacul lui Manuc Bey

Ce părere aveți despre blocurile de locuințe care se construiesc în ultimii ani în Chișinău și care de multe ori nici nu se încadrează în planul estetic al orașului? Cu cine de fapt reprezentanții companiilor de construcții se sfătuiesc atunci când vine vorba de înălțimea pe care trebuie să o aibă clădirile și culorile acestora?

Chișinăul a fost inițial un sat, iar treptat a devenit oraș. A avut mai multe planuri urbanistice, inițial la 5 niveluri, peste 20 de ani în 1971 a ridicat vertical orașul la nivelul 9, 12 și chiar și 16.

Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.
© Sputnik / Мирослав Ротарь
Дом купца Назарова, последние лет десять просто разрушается. Ему около 150 лет.

Mai târziu, orașul s-a extins și pe orizontal, și pe vertical. Ultimul plan a fost aprobat în 2007 și a rămas mai mult pe hârtie. Orașul după independență s-a dezvoltat prin anarhie, în corupție, ceea ce a dus la un haos în amenajarea cartierelor. Acum trebuie să fie un plan zonal pentru fiecare cartier în parte, la capitolul înălțime, funcționalitate, aspect ca agentul economic să cunoască ce se poate de construit, unde și cu ce funcționalitate într-un sector sau altul. În prezent, avem totuși un haos, avem mansarde ilegale, construcții anexe la balcon, ceea ce a știrbit din autenticitate, iar în caz de cutremur ele nu sunt stabile. 

Vedem foarte mulți locuitori ai orașului, inclusiv pe dumneavoastră și pe primarul Ion Ceban că vă deplasați prin oraș cu bicicletele. Cât de adaptat este Chișinăul pentru acest mijloc de transport?

Pentru a fi un oraș prietenos cu bicicliștii trebuie amenajată infrastructura. Consider că este spațiu suficient pentru a proiecta pistele pentru cicliști în toate sectoarele Capitalei, deoarece urbanismul sovietic a proiectat mereu spații pietonale largi și carosabile mari, iar din contul lor se pot face pistele. Cu siguranță, și la noi cicliștii ar putea avea aceleași condiții ca cei din Copenhaga sau Olanda. Trebuie să dezvoltăm o politică ecologică, cât mai multe străzi pietonale și mai puține mașini. 

Велосипедная дорожка
Велосипедная дорожка

Credeți că dacă s-ar investi mai mulți bani în monumentele turistice din țară, numărul turiștilor ar putea să crească? 

Investițiile în domeniul turistic cu siguranță nu sunt în zadar. Vă pot da exemplul Franței, care în 2013 a obținut 43 de miliarde de euro din turism, adică mult mai mult decât din economia grea. Un alt exemplu este Muzeul Louvre din Paris. Un turist care vine în Franța să viziteze acest monument stă cel puțin trei zile acolo și cheltuie minim în oraș 120 de euro. Louvre este vizitat anual minim 7 milioane de turiști, doar să ne imaginăm câți bani vin doar din acest obiectiv. Vreau ca moldovenii să conștientizeze că Republica Moldova are patrimoniu bogat și dacă va fi valorificat economic, putem dezvolta un sat, un oraș, o țară. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelo, demolarea monumentelor istorice, restaurarea monumentelor, monumente istorice, monumente
Tematic
Ion Ștefăniță: Câte monumente ale lui Ștefan cel Mare sunt sub ocrotirea statului
26 de monumente istorice riscă să fie demolate în Capitală


Загрузка...