președintele Igor Dodon

Șansele lui Igor Dodon de a rămâne în funcția de președinte al Republicii Moldova

499
(reînnoit 14:02 13.12.2018)
În cei 27 de ani de independență, președintele Republicii Moldova nu a trecut niciodată prin procedura de demitere din funcție, mecanism prevăzut în Constituția țării. Cetățenii Republicii Moldova au ales președinții, dar nu i-au demis niciodată. Ce șanse sunt acum ca cel de-al cincilea președinte al Republicii Moldova să fie demis din funcție.

CHIȘINĂU, 13 dec – Sputnik. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, și-a înăsprit în ultimul timp declarațiile legate de demiterea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. La baza acestor afirmații stă refuzul șefului statului de a promulga unele legi votate repetat de Parlament.

Analizând însă legislația națională, circumstanțele în care se fac aceste afirmații și opiniile unor experți, se pare că afirmațiile președintelui Parlamentului nu vor avea o transpunere în practică și vor rămâne doar la nivel de declarații și emoții.

Andrian Candu a anunțat în cadrul ultimei sale intervenții în fața presei că în Parlament deja se analizează dacă există circumstanțe legale ca șeful statului să fie demis.

”Direcția juridică a Parlamentului a pregătit o notă informativă adresată Comisiei juridice a Parlamentului cu toate procedurile care există și ce înseamnă în complexitatea sa procedura de demitere a președintelui țării”, a declarat Candu.

Totuși șeful Legislativului susține că nu trebuie să uităm că ne apropiem de un proces electoral: alegerile parlamentare, iar procedura de demitere a președintelui presupune organizarea unui referendum național, care nu poate fi organizat în cadrul alegerilor parlamentare.

”Din 24 decembrie până în 24 ianuarie va fi perioada preelectorală legală, iar din 25 ianuarie până în 24 februarie este deja campanie electorală. În toată această perioadă, juridic nu cred că noi putem să organizăm un referendum pentru demiterea președintelui, deoarece această procedură presupune două elemente: vot în Parlament și referendum național. Votul în Parlament noi am putea să-l facem, dar cum rămâne cu referendumul? Dacă nu le putem duce pe ambele la bun sfârșit, întrebarea este: de ce să începem acum?”, s-a întrebat democratul.    

Suspendarea și demiterea președintelui, proces de lungă durată

Președintele Comisiei pentru constituționalitate și drepturile omului din cadrul Consiliului Societății Civile pe lângă președintele Republicii Moldova, Dumitru Pulbere, a declarat pentru Sputnik Moldova că în pofida faptului că Parlamentul țării a rămas cu competențe limitate, potrivit Constituției, forul legislativ are voie în această perioadă să inițieze procedura de demitere a șefului statului.

Mandatul actualului Parlament a expirat la 30 noiembrie 2018. Conform prevederilor Constituției, mandatul Parlamentului se prelungește până la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă, Parlamentul poate adopta legi ordinare, hotărâri, poate organiza audieri, consultări și efectua control parlamentar.

”Potrivit Constituției, Parlamentul poate iniția procedura de suspendare a președintelui țării printr-o hotărâre, nu prin lege. O condiție este ca această hotărâre să fie votată de 2/3 dintre deputați”, a declarat Pulbere.  

Potrivit ex-președintelui Curții Constituționale, înainte de votul celor 2/3 dintre deputați există o anumită procedură care trebuie respectată.

”În primul rând, propunerea de suspendare poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi şi se aduce neîntârziat la cunoştinţa preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”, a explicat Pulbere.

Propunerea de suspendare se transmite Curții Constituționale, care trebuie să stabilească dacă într-adevăr președintele țării a încălcat Constituția.

”Dacă Curtea Constituțională dă curs adresării deputaților, în Parlament se creează o comisie, care pregătește procedura de vot. Propunerea de suspendare a președintelui țării trebuie să fie susținută de nu mai puțin de 2/3 dintre deputați”, a menționat Pulbere.

Ulterior, hotărârea Parlamentului trebuie trimisă, în cinci zile de la data votării, Comisiei Electorale Centrale. Potrivit legislației, CEC trebuie să organizeze în 30 de zile un referendum național la care să fie supus votului subiectul demiterii președintelui țării.

”Pentru demiterea președintelui trebuie să voteze un număr de alegători similar cu cel care l-a susținut la alegerile prezidențiale”, susține Pulbere.

Igor Dodon a câștigat turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 cu votul a  834 810 alegători.

Șanse minime ca al cincilea președinte să fie demis de popor

Consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi, a declarat într-un comentariu pentru Sputnik Moldova că există șanse minime ca poporul să susțină ideea demiterii președintelui țării.

”Dacă existau șanse reale ca președinte Dodon să fie demis, atunci majoritatea iniția de mult timp această procedură. Nu este atât de simplu ca să aduni un număr atât de mare de voturi pentru a-l înlătura din funcție pe Igor Dodon”, a declarat Lebedinschi.  

Demitere sau mai puține împuterniciri

În septembrie, Andrian Candu, care este și vicepreședinte în Partidul Democrat, nu excludea că după alegerile parlamentare de la începutul anului viitor, Legislativul ar putea iniția o nouă modificare a Constituției prin simplificarea împuternicirilor președintelui țării.

”Poate vom opta pentru simplificarea și mai mare a instituției prezidențiale, la fel cum este în multe țări parlamentare”, a declarat Candu.

Totul va fi clar după alegerile din februarie

Potrivit surselor Sputnik din Parlament, puțin probabil ca la ultima ședință din această sesiune, care va avea loc pe data de 14 decembrie, comisia juridică să vină cu un raport sau vreun proiect de hotărâre de Parlament în baza analizei informațiilor prezentate de Direcția juridică. Membrii comisiei încă nu au recepționat nota informativă și nu au discutat la acest subiect. Discuțiile ar putea reveni pe agendă doar după vacanța de iarnă a parlamentarilor.

Totuși și sesiunea de primăvară-vară va fi destul de scurtă, ținând cont că perioada campaniei electorale va începe în data de 25 ianuarie 2019, iar mai mulți deputați din actualul Parlament vor candida în circumscripțiile uninominale și cea națională.

În același timp, toate procedurile care se impun în procesul demiterii unui președinte de țară, conform Constituției Republicii Moldova, durează în timp. Situație care se va putea extinde și după alegerile parlamentare, 24 februarie 2019.

Noua configurație din Parlamentul de legislatura a XXI-a ar putea să fie în favoarea lui Igor Dodon, astfel că președintele nu va fi nevoit să mai treacă prin procedura de impeachment. Puține șanse sunt ca președintele țării să fie demis de popor în cadrul unui referendum național. Toate sondajele de opinie îl clasează pe Dodon în topul popularității printre politicienii din țară.

Dodon, reacție la decizia Curții Constituționale: Ce a declarat șeful statului>>>

De asemenea, nu trebuie neglijat nici faptul că imediat după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în câteva luni în Moldova vor fi organizate alegerile locale generale. Un alt scrutin național care va necesita cheltuieli financiare și eforturi politice.

Președintele Republicii Moldova este ales în mod direct de către cetățeni pe un mandat de patru ani. Viitoarele alegeri prezidențiale în Moldova urmează să fie organizate în toamna anului 2020.

499
Tagurile:
Maxim Lebedinschi, Dumitru Pulbere, Parlament, CEC, Andrian Candu, alegeri parlamentare, Referendum, demitere, Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon
Tematic
Dodon cere implicarea activă a Consiliului Europei în monitorizarea parlamentarelor
Îndemnul lui Dodon, făcut la ședința de totalizare a anului Ștefan cel Mare și Sfânt
La ce se referă legile care au fost promulgate de Candu în locul lui Dodon
Парламент Parlament

Moldova moare, dar iată ce preocupări au deputații

226
(reînnoit 11:35 06.07.2020)
Nu mai departe de ieri, BNS a prezentat informațiile pentru 2019 privind situația demografică din Moldova. Acestea relevă o situație dramatică: Moldova parcurge un real declin demografic, de la an la an, noi suntem tot mai puțini și, în consecință, țara noastră moare.

Să nu-mi spuneți că exagerez, că dramatizez nejustificat situația, că vreau să bag în sperieți cititorul atunci când afirm că Republica Moldova moare. Citiți și Dvs. raportul Biroului Național de Statistică "Situația demografică în anul 2019" ca să vedeți că am dreptul la această constatare. Iar dacă totuși credeți că am supradimensionat proporțiile acestui dezastru - procesul de depopulare pe care îl parcurge astăzi Republica Moldova - și nu am altă preocupare decât să fac panică în coteț, atunci vă propun să parcurgem împreună câteva teze formulate la subiect de economistul Veaceslav Ioniță, care are reputația unui cititor atent, echilibrat, pertinent și calculat al rapoartelor statistice.

Populația Moldovei a ajuns la nivelul anului 1962

Ioniță face o constatare deloc consolantă chiar în titlul analizei sale lapidare: Populația Moldovei în 2019 s-a redus cu 41,2 mii de persoane și a ajuns la nivelul anului 1962.

"În 2019 populația Moldovei de pe partea dreaptă a Nistrului s-a redus cu 41,2 mii de persoane datorită a doi factori: sporul natural negativ și emigrația. În 2019 sau născut cu 4,4 mii de persoane mai puțin decât au decedat. Iar alte 36,8 mii persoane au decis să plece peste hotarele țării", constate expertul.

De fapt, Ioniță consideră că numărul moldovenilor care au rămas acasă este cu mult mai mic decât cel prezentat de statistici.

"În populația prezentă în țară Biroul Național de Statistică include și pe cei care sunt plecați la muncă pentru perioade scurte, mai puțin de 12 luni. Aceasta înseamnă că în realitate numărul populației prezente este cu 100-150 mii mai mic", afirmă el.

Sub aspect demografic, situația este dramatică și pe malul stâng al Nistrului.

"În partea stângă a Nistrului statistica este realizată după alte criterii, dar și așa acolo situația nu este mai bună. În 2019 populația din stânga Nistrului, conform datelor existente a rămas neschimbată, deoarece toți care au avut de plecat au plecat deja".

Astăzi Moldova are populația pe care o avea în anul 1962, când nu erau trecute nici două decenii de la cel de-Al Doilea Război Mondial, care a curmata atâtea vieți locuitorilor ei.  

"Populația Moldovei în întregime are în prezent 3.106 mii persoane exact ca acum 58 de ani în urmă când eram tot 3.106 mii de persoane (3 milioane 106 mii) la 1 ianuarie 1962", constată expertul .

Și încă câteva concluzii pertinente făcute de Veaceslav Ioniță:

  • Maxima istorică a populației a fost atinsă în anul 1992, când noi eram 4.403 mii de locuitori (4 milioane 403 mii).
  • În 2020 populația Moldovei s-a redus cu 29,5% sau 1,3 milioane de locuitori de la nivelul anului 1992.
  • Cel mai mult a fost afectată partea stângă a Nistrului, unde populația s-a redus cu 33,7% sau 237 de mii de locuitori.
  • Pe partea dreaptă a Nistrului populația s-a redus cu 28,7% sau 1.061 de mii de locuitori.
  • Doar în ultimii 5 ani de zile populația Moldovei s-a redus cu 240 mii locuitori, dintre care 204 mii pe partea dreaptă a Nistrului și 36 de mii pe partea stângă.

Ce arată statistica și ce fac deputații

În această situație dramatică în care este pusă în joc existența statului Republica Moldova, a noastră ca societate, ca comunitate, suntem în drept să ne așteptăm ca autoritățile, clasa politică, în general, să vină cu măsuri imediate și extraordinare ca să evităm finalul dramatic care se prefigurează. Dar iată că clasa noastră politică nu este câtuși de puțin afectată de situația demografică, ea este preocupată exclusiv de interesele ei egoiste.

Deși suntem într-o criză economică severă, provocată de restricțiile impuse agenților economici pe timp de pandemie, într-o criză a sistemului de sănătate, care a ajuns la limită având la zi nici 2000 de internați cu COVID-19, deși avem o situația extrem de complicată în agricultură, provocată de seceta hidrologică din toamnă, iarnă și primăvară și de canicula în care am intrat, în joc fiind securitatea alimentară a statului, deși avem atâtea probleme grave, cronice, iată că Parlamentul nu se mai întrunește în ședință, din lipsă de cvorum, de câteva zile, din data de 2 iulie. Atunci deputații grupului parlamentar Pro Moldova au anunțat că boicotează ședința Legislativului și cei din PAS și PPDA au acționat în același mod. De ce? Ca să rezolve problemele demografice, economice, ale sistemului de sănătate, ale agricultorilor? Sigur că nu! Răspunsul este altul: ca să-i prindă pe picior greșit pe socialiști și pe președintele Igor Dodon în ajun de alegeri prezidențiale, ca să fie cât mai rău în țară ca Dodon, fiind candidatul cu cele mai mari șanse, să nu aibă șanse de izbândă la alegeri.

Problemele grave ale societății lipsesc de pe agenda clasei politice

De ce nu vin deputați din opoziție la ședința Parlamentului? E atât de simplu: ca Guvernul Chicu să nu-și poată angaja răspunderea în fața Legislativului (în ședința în plen) pentru patru proiecte de lege ce operează modificări la legislația bugetară, indispensabile traversării acestei perioade de criză economică.

Este important de menționat că cei din opoziție nu au formulat critici și pretenții nemijlocit la amendamentele pe care vrea să le legifereze Guvernul, acestea având cu caracter eminamente economic și social, nu politic, adică fără a lăsa loc de dispute politice sau geopolitice, cum este la modă la noi. Deci, nu există divergențe de principiu, ci doar dorința de a aduce țara la condiția în care nu mai poarte fi guvernată, acțiune care ar putea avea drept consecință, aceasta fiind speranța intimă a opoziției, pierderea alegerilor prezidențiale de către Dodon și a celor parlamentare, mai devreme sau mai târziu, de către Partidul Socialiștilor.

De ce pe politicieni nu-i interesează ceea ce cu adevărat contează

Acum ca să fiu înțeles corect. Am prezentat această situație nu ca să arăt cât de buni, cât de umani sunt cei de la guvernare și cât de egoiști, cât ticăloși sunt cei din opoziție.

Dacă e să fiu sincer, eu consider că Guvernul Chicu trebuie să plece pentru că se face vinovat de restricțiile exagerate, nejustificate, negândite impuse, în primul rând, agenților economici din cauza pandemiei de coronavirus, restricții care aproape că au ucis bruma de activitate economică pe care o avea Republica Moldova (veți vedea câți agenți economici vor intra sau deja au intrat în faliment, câte afaceri, în special mici și mijlocii, vor fi sau au fost deja ruinate). Dar demiterea unui guvern trebuie să fie făcută onest, corect, în interesul întregii societăți, în interesul binelui comun, binelui alegătorilor, binelui poporului, nu cu prețul paralizării administrației centrale a țării, cu prețul transformării Republicii Moldova într-un stat care nu se mai poate guverna. Acest fapt nu aduce niciun bine poporului, ci dimpotrivă – mari și noi necazuri. Admit, el le poate umple buzunarele unora dintre cei care pun în practică acest scenariu funest pentru toți ceilalți.

Pentru astăzi, la ora 14:00, este preconizată ședința Parlamentului. Să vedem câtă grijă pentru popor vor manifesta și astăzi cei pe care acesta i-a făcut deputați.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

226
Tagurile:
deșertificare demografică, declin economic, declin demografic, declin, deputați, moare, Moldova


Загрузка...
Засуха

Iată ce se întâmplă în țară în timp ce deputații se joacă de-a ascunselea în Parlament

641
(reînnoit 20:29 05.07.2020)
Astăzi toată lumea este concentrată pe ceea ce se întâmplă în Parlament: se întrunesc deputații în ședință sau nu se întrunesc, există sau nu există cvorum.

Toată lumea este cu ochii pe Guvern: își dă premierul Ion Chicu demisia sau nu și-o dă, și dacă - da, atunci când: azi, mâine sau după alegerile prezidențiale. Și, nu știu de ce, nimeni nu observă ceea ce se întâmplă pe câmpurile țării, în agricultură, deși acolo situația este dramatică.

La sud este jale

Acum, de curând a început secerișul la grâu de toamnă.

Am vorbit cu un agricultor din raionul Căușeni, o veche cunoștință de-a mea. El spune că situația în care au ajuns gospodăriile agricole și, în general, agricultorii care cultivă cereale în sudul țării este dramatică: recolta de grâu îi aduce la faliment.  

Amicul meu spune că în anii buni, care îi permiteau să aibă o afacere prosperă, el recolta câte 4-5 tone de grâu la hectar. Dacă recolta doar trei tone de grâu la hectar, atunci avea toate șansele să iasă fără profit, dar, cel puțin, își acoperea cheltuielile. Anul acesta însă el nu strânge nici măcar o tonă, doar 800-900 de kilograme de grâu la hectar. Anul aceasta s-au putea să-i pună afacerea pe butuci și el să rămână singur în fața pământului secătuit de vlagă și în fața creditelor luate de la bancă.

Dar, îmi spune el, situația lui nu este cea mai rea. Alți tovarăși de-ai lui înregistrează o recoltă și mai proastă: doar 500-600 de kilograme la hectar. Ce vor face aceștia?

Mă mai uit pe rețele de socializare și constat că sunt agricultori care, în general, aproape că nu au ce să recolteze (nu știu de ce văd asta pe social-media, nu și pe mass-media). Spre exemplu, producătorii agricoli care fac parte din comunitatea "Agrobiznes – Club pe Viber" strâng doar câte 150-400 de kilograme de grâu per hectar.

Și acestea nu sunt povești cu zmei de speriat, nu copiii, ci guvernanții. Iată nume, cifre și adrese concrete, dacă vreți.

Spre exemplu: Vitalie Ciobanu, fermier din raionul Cimișlia, satul Hârtop, care are în gestiune 2.250 de hectare, a semănat grâu de toamnă pe suprafața de 760 de hectare, dintre care 120 de hectare au fost reînsămânțate cu porumb. El spune că recolta medie pe care o va obține în acest an la grâu de toamnă va fi de doar 250 de kilograme per hectar, deși are loturi de pe care a colectat doar 150 de kilograme la hectar.

Agricultorul mai afirmă că unii dintre producătorii de cereale din raionul Cimișlia care au văzut că vor strânge mai puțin de o tonă la hectar au renunțat la campania de recoltare, au lăsat grâul pe câmp, ca să nu înregistreze noi pierderi.

Agricultorii înregistrează pierderi de milioane de lei

Vitalie Ciobanu a decis să strângă totuși grâul doar din motiv că are propria combină, nu o închiriază, și ca să le dea de muncă angajaților, altfel aceștia pleacă de la el.

"Dacă nu ar fi ei (adică angajații lui), aș lăsa totul baltă. Grâul este mărunt, de calitate proastă, din cele maximum 400 de kilograme, după ce este vânturat, circa 20% se pierd, fiind deșeuri”, a declarat, pentru Agrobiznes, Vitalie Ciobanu.

Unde-s subvențiile de la stat?

Situația este proastă și prin faptul că în anul acesta agricultorii nu și-au ridicat subvențiile de la stat. Spre exemplu, Vitalei Ciobanu urma să primească 52 de mii de lei, banii au fost autorizați, dar nu i-a primit. Fermierul spune că deja nu are cu ce să-și plătească angajații pentru luni iunie. Cheltuielile suportate pe hectar au fost de 6 mii de lei, asta fără costurile pentru recoltarea care nu-i aduce practic niciun ban. Să facă cineva un calcul să vadă ce gaură în buget are acest producător agricol la o suprafață de 760 de hectare de grâu de toamnă. Pierderi de mi bine de patru milioane și jumătate de lei.

Dar asta nu e tot.

Amicul meu din Căușeni îmi spune că recolta la grâu este doar o parte a problemei. Situația este cu adevărat dramatică pentru că, chiar dacă în luna iunie au căzut ploi importante, oricum a venit canicula, călduri năprasnice care, pur și simplu, usucă plantațiile de porumb și floarea-soarelui. În alți ani, dacă se întâmpla că plantațiile de grâu îi dădeau de sminteală pe fermieri, atunci cu cele de porumb și floarea-soarelui aceștia își scoteau pârleala. Nu e cazul și anul 2020. Acum chiar nu vor avea nimic.

Chiar în momentul când scriu aceste rânduri, colegii mei din redacția radio au publicat un podcast cu ministrul Agriculturii, Ion Perju, care ne spune care sunt consecințele secetei hidrologice pentru agricultură în 2020.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, afirmă că astăzi doar 10 sisteme de irigare din cele 88 de care dispunea cândva Republica Moldova sunt funcționale. Potrivit ministrului, acestea asigură cu apă aproximativ 16 mii de hectare de terenuri agricole, adică doar 5% din suprafața de terenuri agricole ce era irigată în perioada sovietică.

„Cândva, în Republica Moldova erau asigurate cu sisteme de irigare peste 330 de mii de hectare. Cu anii, aceste sisteme de irigare au fost distruse. În ultimii ani, prin Programul Compact au fost reabilitate 10 sisteme de irigare: cinci pe Prut și cinci pe râul Nistru. Acestea acoperă aproximativ 16 mii de hectare”, a declarat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei” de la Sputnik Moldova.

Din cele 78 de sisteme de irigare nefuncționale, care au fost construite încă în perioada sovietică, precizează ministrul, unele mai pot fi reabilitate. Punerea acestora în funcțiune necesită însă investiții de aproximativ 135 de milioane de euro, bani de care autoritățile noastre nu dispun și toată speranța este la donatorii externi.

Satul arde, dar baba se piaptană

Și ce fac în aceste condiții deputații? În loc să vadă cum intervin în favoarea agricultorilor ca aceștia să nu intre în faliment, cum rezolva problema subvențiilor în agricultură, cum rezolva problema securității alimentare a țării, cum identifică surse de finanțare pentru reabilitarea sistemelor de irigare, deputații noștri se joacă de-a ascunsele și de-a sechestratul de persoane prin Parlament.

Nu am să dau verdicte aici: cine sunt buni și cine sunt răi, cei din opoziție sau cei de la guvernare. Mă tem că electoratul, oamenii simpli, nu mai înțeleg nimic din jocurile oculte ale clasei politice, pentru ei toți sunt o apă și-un pământ, adică la fel. Știți cum spun oamenii?: pe toți îi mână doar interesul personal, iar în cazul politicienilor interesul personal este, în primul rând, unul electoral.

Adică toate frământările din Parlament, cu sechestrarea unui deputat, adevărată sau imaginară, și apoi fuga acestuia peste hotare, cu bătăi între deputați și polițiști la poarta palatului prezidențial, cu refuzul unora de a merge la ședințele în plen, lipsa unei majorități parlamentare, încercarea unora de a răsturna guvernul, ezitările altora de a participa la această răsturnare a puterii, îndemnul unora de a forma o nouă majoritate, ezitările altora de a participa la noua formulă de guvernământ, nu mai spun aici cumpărarea cu bani grei a unor deputați – toate au un singur calcul: poziționarea avantajoasă a respectivilor politicieni și a partidelor lor înaintea alegerilor prezidențiale. Singura miză este victoria în alegerile prezidențiale și cele parlamentare extraordinare, care par inevitabile. Binele comun nu mai contează, el nu există dacă nu ești la guvernare.

Clasa politică de la noi, de fapt, de aproape oriunde în lume, este preocupată exclusiv de interesele ei. Acest adevăr nu constituie o noutate. O știu toți de multă vreme, de câteva decenii deja. Și mai știm că asta nu poate să dureze la nesfârșit. Nu știm doar când și ce se va întâmpla. Exact cum seismologii vorbesc despre un viitor și inevitabil cutremur.

Sincer să vă spun, pe mine mă sperie această ne/perspectivă. Mai ales când privesc la ceea ce se întâmplă peste Atlantic. Alte cuvinte cred că sunt de prisos.      

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

641
Tagurile:
grâu, Secetă, agricultură, agricultori


Загрузка...
Consecințele inundațiilor - foto de arhivă

Foto - Dezastrul lăsat în urmă de ploile torențiale din noaptea de sâmbătă spre duminică

0
(reînnoit 11:25 06.07.2020)
Beciuri și subsoluri inundate, porțiuni de drumuri locale deteriorate – acestea au fost consecințele ploilor de la sfârșitul săptămânii trecute în regiunile de sud și centru. În Chișinău au fost inundate subsolurile a 9 blocuri de locuit.

CHIȘINĂU, 6 iul – Sputnik. Salvatorii au intervenit pe parcursul zilei de duminică, 5 iulie, în mai multe localități pentru a ajuta la înlăturarea urmărilor ploilor torențiale din centrul și sudul țării, informează astăzi Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

În principal, ei au evacuat apa care a pătruns în beciuri și subsoluri. 

Intervenția angajaților IGSU a fost solicitată în localități din raioanele Hâncești, Ialoveni, Criuleni, Leova, UTA Găgăuzia, dar și în municipiul Chișinău.

Lucrări de pompare a apei din subsolurile și beciurile caselor de locuit au fost efectuate în localitățile Horăști, Zâmbreni și Mileștii Mici din raionul Ialoveni.

Salvatorii au intervenit și în satele Izbiște și Onițcani din raionul Criuleni, unde au evacuat apa din 8 gospodării.

La Hâncești și Leova pompierii au curățat niște fântâni de nămol, au evacuat  apa acumulată după ploaie din mai multe gospodării.

În UTA Găgăuzia, salvatorii au intervenit în cinci cazuri - precipitațiile abundente au inundat mai multe beciuri și ogrăzi, dar și subsolul casei de cultură din orașul Comrat. 

În Chișinău, pompierii au pompat apa din subsolurile a nouă blocuri locative de pe străzile Calea Ieșilor, Gheorghe Asachi, Muncești, Costiujeni, Zelinski, dar și din suburbiile Codru și Durlești.

Ploile abundente au deteriorat mai multe porțiuni de drumuri locale din localitățile Buțeni, Negrea, Sofia din raionul Hâncești.

Prejudicii din cauza ploilor abundente au fost înregistrate și în localitățile Molești, Hansca și Cigârleni, din raionul Ialoveni.

La ora actuală, comisiile locale pentru situații excepționale estimează pagubele.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
dezastru, ploi
Tematic
Urmările ploilor torențiale și inundațiilor în raionul Ialoveni: Galerie foto


Загрузка...