Sală de clasă, imagine simbol

Alarmant: Ce s-a întâmplat cu sistemul educațional în ultimii 17 ani

284
(reînnoit 17:44 02.10.2018)
Datele oficiale arată o tendință alarmantă în sistemul educațional. Iată câte școli s-au închis și cu cât s-a redus numărul de învățători și elevi în ultimii 17 ani.

CHIȘINĂU, 3 oct — Sputnik, Cezar Salagor. În sistemul educațional din Republica Moldova se atestă o situație cu adevărat alarmantă. Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Național de Statistică, ultimii 17 ani au fost închise sute de școli, numărul profesorilor s-a redus esențial, iar scăderea numărului de elevi poate fi considerată dramatică.

Dacă în anul 2000 existau 1573 de instituții de învățământ primar și secundar general, acum avem 1243 de instituții. Timp de 17 ani, în Moldova au fost închise 300 de instituții de învățământ.

Timp de 17 ani numărul cadrelor didactice din instituțiile de învățământ primar și secundar general s-a redus de la 42380 la 28.588. 

Însă cu adevărat dramatică este scăderea numărului de elevi, care în 17 ani s-a redus de la 631.263 la 335 621 — cu 295.642 de elevi mai puțin.

În acest an s-a încheiat proiectul Băncii Mondiale ”Reforma Învățământului în Moldova” (PRIM), implementat în perioada aprilie 2013 — august 2018, menit să consolideze calitatea educației, dar și pentru eficientizarea sistemului de educație. Pentru acest lucru BM a oferit un credit în valoare de 40 de milioane de dolari.

Potrivit Ministerului Educației, programul a avut trei componente: a) îmbunătățirea calității educației; b) optimizarea sectorului educațional și c) consolidarea capacităților Ministerului Educației pentru monitorizarea reformei.

Reprezentantul CMF la ONU, despre educația în familie>>>

Obiectivele s-ar părea că au fost atinse. Însă pentru ca să putem vorbi cu adevărat despre un sector al educației mai eficient, am avea nevoie de o nouă viziune, de o abordare sistemică, și de implicarea tuturor cetățenilor pentru a ieși din acestă criză demografică profundă care afectează toate sferele vieții sociale și fără de care orice reformă este sortită eșecului.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.

284
Tagurile:
ce sa intamplat, sistem educational, alarmant, 17 ani, PRIM, scoli, profesori, elevi, Ministerul Educatiei Culturii si Cercetarii, Banca Mondiala, Moldova
Tematic
Învățământul în Moldova: Peste 800 de școli au veceul afară
Mai multă disciplină în școli din 2019. Iată ce se va schimba
Guvernul majorează cu 2 lei alocația zilnică pentru alimentația în grădinițe și școli
Ședința Parlamentului

Zi fierbinte în Parlament: Retrospectiva evenimentelor de astăzi

156
(reînnoit 23:48 03.12.2020)
Ziua de astăzi a fost marcată de proteste și scandal în Parlamentul Republicii Moldova, unde s-a desfășurat o ședință plenară ieșită din tipare. Mai multe proiecte importante au fost adoptate în pripă, iar deputații au fost la un pas de a se lua la pumni.

CHIȘINĂU, 3 dec - Sputnik. A fost o zi furtunoasă în Parlamentul Republicii Moldova, unde ședința plenară s-a transformat într-un adevărat miting. Deputații din opoziție și cei din PSRM s-au îmbrâncit în prezidiu și la tribuna Legislativului. Și asta pentru că s-au împotrivit adoptării mai multor proiecte importante incluse pe ordinea de zi. 

Mărul discordiei

Înainte să înceapă haosul din Parlament, în fața sediului forului legislativ s-au adunat sute de susținători ai președintelui ales, după ce aseară Maia Sandu i-a îndemnat să iasă în stradă. Motivul a fost o inițiativă a socialiștilor care prevede transferul Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui sub controlul Parlamentului. Aceasta figura pe agenda de astăzi a ședinței plenare.

Акция протеста перед парламентом Молдовы
© Sputnik / Mihai Caraus
Protest în fața Parlamentului

Anterior, deputatul PSRM Vasile Bolea a precizat pentru Sputnik Moldova motivul pentru care socialiștii au elaborat această hotărâre. 

”Președintele nou ales este cetățean și al altui stat, adică are dublă cetățenie și a jurat credință altei țări. În aceste condiții, noi considerăm că acest lucru este unul dăunător pentru securitatea statului. Dacă Maia Sandu va renunța la dubla cetățenie, atunci vom reveni la discuții și vom propune alte modificări legate de activitatea SIS”, a declarat Vasile Bolea, deputat PSRM. 

Maia Sandu a anunțat ieri că va contesta inițiativa socialiștilor la Curtea Constituțională.

În pofida mitingului, proiectul cu privire la SIS a fost adoptat azi cu majoritate de voturi. 

Protest în fața Parlamentului, protest și în sediul lui

S-a protestat nu doar în fața Legislativului, ci și în sediul lui, unde ședința plenară s-a desfășurat cu scandal. Discuțiile în contradictoriu au fost cât pe ce să degenereze în bătaie. 

Deputații opoziției au blocat tribuna și prezidiul Legislativului, pentru a împiedica prezentarea și votare proiectelor cu privire la buget și politica fiscală.

Microfoanele din prezidiu au fost rupte de deputații opoziției, care au încercat să zădărnicească procedura de vot. 

În pofida scandalului și îmbrâncelilor, inițiativele menționate mai sus au fost votate de majoritatea deputaților fără ca să fie inițial prezentate și examinate. La fel s-a procedat și în cazul altor inițiative. 

Limba rusă are statut special

Deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind funcționarea limbilor, care îi redă limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică.

Inițiativa de a înregistra în Parlament noua lege „despre funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova”, în care rusa recapătă statutul de limbă de comunicare interetnică, a venit din partea președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

Legea anterioară, adoptată la 1 septembrie 1989, a fost declarată „învechită” de Curtea Constituțională în iunie 2018.

Prospectele medicamentelor, și în limba rusă

Deputații au votat și pentru traducerea obligatorie în limba rusă a instrucțiunilor pentru medicamente.

Conform legii, acum în Moldova fișa de însoțire a medicamentelor conține informații în limba română și în limbile de circulație internațională.

Emisiunile televizate rusești pot fi din nou retransmise

Majoritatea deputaților s-a pronunțat în favoarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale. Acestea oferă posibilitate de întoarcere a programelor de televiziune și radio din Rusia în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Conform proiectului de lege, este permisă difuzarea de programe TV și radio „din țări terțe, care respectă prevederile conceptului și strategiei de securitate a informațiilor din Republica Moldova”.

Modificările anterioare prohibitive ale Codului au intrat în vigoare în februarie 2018. Acestea interziceau difuzarea pe teritoriul Moldovei a știrilor, programelor analitice și politice din țările care nu s-au alăturat Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Rusia a semnat convenția în 2006, dar nu a ratificat-o.

Pachetul de legi cu privire la Găgăuzia, votat în prima lectură

În cadrul ședinței plenare de astăzi a fost adoptat inclusiv pachetul cu privire la autonomia găgăuză.

Una dintre prevederi stabilește că Parlamentul va avea dreptul să opereze modificări în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei doar în cazul în care acestea vor primi avizul pozitiv al Adunării Populare din cadrul autonomiei. 

Precizăm că încă în anul 2016 un grup de deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova au elaborat trei proiecte de lege, menite să întărească statutul autonomiei găgăuze. Unul dintre acestea reglementa intrarea localităților în componența Găgăuziei, precum și ieșirea din componența autonomiei. 

Al doilea presupune stabilirea în sistemul administrației publice locale a unui nivel special de guvernare pentru autonomie.

Iar al treilea proiect de lege prevede că Parlamentul nu poate modifica Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei fără acordul deputaților Adunării Populare din Găgăuzia.

După ce proiectele de lege au fost înregistrare la Parlament, multă vreme nimeni nu și-a adus aminte de ele. Iar în iunie 2017 Comisia juridică parlamentară a revizuit conținutul acestor inițiative, lipsindu-le de semnificația inițială.

În această formă au fost adoptate două proiecte, al treilea proiect a fost aprobat numai în prima lectură.

Ulterior, președintele Igor Dodon, după consultări cu bașcanul din Găgăuziei și cu deputații din autonomie, a refuzat să promulge proiectele de lege și le-a trimis la reexaminare Parlamentului. Deputații nu și-au mai amintit însă de ele mai mult de doi ani.

În iulie 2020, deputații Partidului Socialiștilor le-au înregistrat din nou în Parlament, iar astăzi acestea au fost adoptate în primă lectură cu votul majorității deputaților, pe fundalul protestului deputaților din fracțiunile PAS și PPDA.

Stadionul Republican nu va fi cedat Ambasadei SUA

La aceeași ședință s-a decis că Stadionul republican va rămâne în proprietatea statului.

Parlamentul a votat un proiect care abrogă legea privind transferul arenei către Ambasada SUA în Moldova.

Proiectul de lege a fost adoptat în lectură finală cu 51 de voturi.

A fost legitim oare procesul de vot?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate fără să fie prezentate și examinate. 

Deputații fracțiunii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr au declarat că vor contesta mâine la Curtea Constituțională votarea proiectelor în plin scandal care s-a iscat în plen.

„Ceea ce s-a întâmplat azi în Parlament nu este nici legal, nici constituțional. Două sesizări le avem deja, iar celelalte urmează să le pregătim ca să anulăm întreaga ședință plenară de azi”, a declarat deputatul PPDA Dinu Plângău.

Sandu cheamă oamenii la un nou protest

La scurt timp și președintele ales al Moldovei, Maia Sandu, a pus la îndoială legaltatea procedurii de vot de astăzi.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi în parlament demonstrează că s-a adunat acolo un grup de criminali. Acest parlament ar trebui dizolvat. Duminică vom merge în Piața Marii Adunări Naționale pentru a le spune ce cred oamenii”, - a spus Sandu.

Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament

Igor Dodon a venit cu un mesaj către deputații din Legislativ pe pagina sa de Facebook. El a comentat îmbrâncelile din cadrul ședinței plenare de astăzi.  

„Anume un asemenea spectacol – de instabilitate, haos și ură – a fost demonstrat azi în Parlament de fracțiunile de dreapta. Observ că unele persoane nicidecum nu pot ieși din emoțiile campaniei electorale și îmi pare rău că, în loc să demonstreze cultură înaltă, unii așa-numiți „oameni buni” s-au comportat violent și neobrăzat la tribuna celui mai important for politic al țării – au răcnit, au stropit cu apă, au lovit, au blocat darea de seamă a miniștrilor, au rupt microfoane”, a menționat Igor Dodon.

Oficialul a subliniat că a acceptat rezultatele alegerilor din 15 noiembrie și că nu a ieșit la proteste și nu a chemat lumea în stradă. El a îndemnat deputații din opoziție să dea dovadă de calm și responsabilitate. 

Președintele în exercițiu a mai adăugat că deputații din opoziție pot cere demisia Guvernului Chicu, dacă aceștia nu sunt mulțumiți de activitatea lui. 

Cine a votat și cine a boicotat?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate de deputații PSRM și cei din fracțiunea „ȘOR”. Pentru unele inițiative au votat grupurile parlamentare Pentru Moldova și PRO Moldova.

PAS și PPDA nu au participat demonstrativ la procesul de vot. La fel de pasiv a fost Partidul Democrat. Liderul fracțiunii PDM Ăavel Filip a declarat la începutul ședinței că nu va susține anumite proiecte. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

156
Tagurile:
evenimente, Parlament
Tematic
Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament


Загрузка...
Corăbii NATO în Marea Neagră

NATO se extinde în Mărea Neagră: Va strâmtora oare Alianța Rusia în Crimeea

187
Odată cu venirea lui Joe Biden la Casa Albă, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a inițiat noi reforme.

MOSCOVA, 3 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova.  La summitul care s-a încheiat recent, miniștrii de externe au revizuit principiile fundamentale ale organizației și i-au restructurat activitatea. Numai problemele principale au rămas aceleași – Rusia și China. Modul în care NATO va limita ”amenințarea rusă” a fost analizat de RIA Novosti.

Adaptarea NATO la crize

Jens Stoltenberg s-a pregătit pentru întrunirea video cu șefii ministerelor de externe cu mare atenție. Reuniunea ministerială este ultima dinaintea summitului anual, programat pentru începutul anului. Dezvoltarea unei agende în prealabil și discutarea problemelor acumulate reprezintă măsurile de precauție împotriva imprevizibilității participanților, dat fiind faptul că au mai existat precedente.

De exemplu, în ajunul întâlnirii de anul trecut, Emmanuel Macron a declarat că ”NATO este în moarte cerebrală”. Această declarație a dat tonul discuției și a încurcat toate planurile. Membrii Alianței nu-și dădeau rândul să-i dovedească liderului francez și unul altuia că totul este în regulă în interiorul blocului.

Donald Trump a rămas principalul sceptic al solidarității transatlantice. Ca răspuns la argumentele referitoare la importanța NATO în ceea ce privește limitarea Rusiei, Chinei și Iranului, președintele SUA a cerut mai întâi o sporire a contribuțiilor pentru apărare. El a considerat că lupta împotriva provocărilor externe, în principal din contul potențialului militar al Americii, este irațională.

La viitorul summit, reprezentantul SUA va fi Joe Biden, respectiv secretarul general al alianței se așteaptă să revină la fosta ”normalitate”. Prin aceasta, Stoltenberg subînțelege faptul că americanii vor reafirma importanța alianței politico-militare cu membrii blocului.

Pentru a fi mai convingător, secretarul general le-a cerut analiștilor să examineze problemele din cadrul organizației înainte de summit, să prezinte modalități de rezolvare a acestora și să stabilească sarcinile  pentru următorii zece ani. Activitatea de cercetare a fost documentată într-un raport cu titlul elocvent ”NATO-2030”.

Șefii Ministerelor Afacerilor Externe au studiat opiniile experților și le-au ajustat. Toți participanții la reuniune, inclusiv Franța, au recunoscut că Alianța nu este amenințată de „moarte cerebrală”, dar reformele nu vor fi în plus.

"Este important să adaptăm alianța de apărare la noua situație internațională. În situații de criză, NATO trebuie să acționeze prompt și unit, chiar dacă acest lucru încalcă, de facto, principiile ei fundamentale", se arată în document.

Principalul aspect pe care autorii raportului propun ca să fie revizuit este dreptul de veto, de care se bucură acum, în mod egal, toți participanții NATO. ”Dacă votul unanim va fi limitat, atunci tensiunile din cadrul Alianței vor scădea”, cred cercetătorii.

Nu toți miniștrii au fost de acord cu concluziile lor, dar ideile au fost considerate inovatoare.

Și din nou ”mâna Moscovei”

În schimb, în ceea ce privește amenințările externe, toți participanții au fost de acord: Rusia și China rămân o provocare serioasă pentru securitatea transatlantică.

"Moscova își modernizează arsenalul nuclear și amplasează noi rachete, începând cu teritoriul Nordului Îndepărtat, până în Siria și Libia. Prezența rusă a crescut, de asemenea, ca urmare a crizelor din Belarus și din Karabahul de Munte", a afirmat Stoltenberg.

"Kremlinul tinde spre hegemonie asupra fostelor republici sovietice și le subminează suveranitatea. Este important ca NATO să se adapteze la noul mediu, în care a revenit rivalitatea cu o Rusie constant agresivă", au menționat autorii raportului, în unison cu secretarul general.

Activitatea privind „neutralizarea amenințării rusești” este deja în curs de desfășurare. Drept dovadă, Stoltenberg a semnalat experiența cooperării NATO cu Georgia și Ucraina. Acum ambele state sunt parteneri ai Alianței cu posibilități extinse. Acest lucru presupune accesul la tehnologii și informații secrete din Occident, dar, totodată, nu aduce mai aproape aceste state la statutul de membru cu drepturi depline ai blocului.

Pentru a limita Rusia, Alianța intenționează să-și extindă prezența în Marea Neagră, acțiune care reprezintă un răspuns la ”consolidarea prezenței militare ruse în Crimeea”.  Detaliile nu au fost încă dezvăluite.

Oficialii ruși au reacționat. "Acțiunile NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre, omoară litera și spiritul OSCE. Principiul indivizibilității securității este respins", a declarat Konstantin Kosachev, președintele comitetului Consiliului Federației pentru afaceri internaționale.

Prioritățile în regiunea Mării Negre

"Principala sarcină a NATO este să se pregătească de schimbarea președintelui SUA. Alianța speră că Biden va contribui la consolidarea blocului și că problemele apărute în timpul lui Trump vor dispărea. Dar este puțin probabil că noul lider american va renunța la întreaga moștenire a predecesorului său. Cel mai probabil, va continua să insiste ca toți membrii alianței să contribuie cu doi la sută din PIB-ul lor la pușculița NATO destinată apărării", a declarat Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului pentru afaceri internaționale al Rusiei.

Politologul crede că venirea lui Biden nu va schimba relațiile tensionate dintre NATO și Rusia. Dar, având în vedere implicarea Moscovei într-o gamă largă de probleme internaționale, Alianța nu va putea ignora dialogul - cel puțin la nivel militar.

Kortunov explică problema Mării Negre de pe agenda NATO prin influența crescândă a Rusiei în Transcaucazia: ”Războiul din Karabahul de Munte și staționarea forțelor de menținere a păcii ruse nu au trecut neobservate de Alianță. Acestea sunt teritorii din apropierea Mării Negre, pe care membrii NATO le consideră o zonă de interes. Ei percep consolidarea Moscovei acolo ca o potențială provocare. De aici și declarațiile despre prioritatea problemei regiunii Mării Negre. "

Expertul este însă sigur că Rusia nu reprezintă singurul factor de risc pentru NATO în regiunea Marii Negre. "Planurile lor de a se stabili în regiunea Mării Negre nu vizează atât Moscova, cât Ankara", consideră el. În ciuda statutului său de membru NATO, poziția Turciei în privința unei serii de chestiuni se află în contradicție cu opinia generală. Recep Tayyip Erdoğan este în conflict cu Grecia, cu Franța și chiar și cu Germania și SUA. Dar NATO dorește să reîntoarcă Turcia în organizație. Un alt obiectiv îl constituie reducerea pe viitor a apropierii dintre Turcia și Rusia”.

Agenda NATO pentru regiunea Mării Negre va continua să fie colindată și de Ucraina. În același timp, subiectul principal în relațiile cu alianța îl va constitui creșterea prezenței militare ruse în Crimeea, consideră expertul.

”Construcția de noi facilități pe peninsulă este prezentată de Kiev ca o altă amenințare la adresa securității transatlantice. Autoritățile ucrainene vor insista asupra faptului că desfășurarea sistemelor militare rusești în Crimeea este o problemă care necesită o atenție sporită ", nu exclude Kortunov.

Adio iluziilor

Tbilisi va menține, de asemenea, atenția NATO asupra regiunii Mării Negre. De acest lucru este sigur Tornike Șarașenidze, profesor la Universitatea Georgiană pentru Afaceri Publice. El își explică afirmația prin faptul că în Osetia de Sud este prezentă armata rusă.

"Georgia demult nu-și mai face iluzii cu privire la intrarea ei în NATO în timpul apropiat. Cu toate acestea, ea încearcă să extindă cooperarea cu blocul", notează Șarașenidze.

El recunoaște că războiul din Karabahul de Munte a întărit poziția Rusiei în Transcaucazia. Și adaugă: "Armenia are un aliat - Rusia. Azerbaidjanul are Turcia. De fapt, între aceste țări s-a format o alianță militară. Georgia nu are un astfel de aliat, respectiv rămâne să se bazeze pe NATO".

În ciuda retoricii, nici Georgia, nici regiunea Mării Negre în ansamblu nu sunt probleme prioritare, a spus expertul. Acum, principalul lucru pentru NATO este să stabilească un dialog cu Biden. Iar summitul de la începutul anului viitor va fi primul test.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

187
Tagurile:
extindere, Crimeea, Rusia, Marea Neagră, NATO
Tematic
Lavrov a dat o apreciere declarațiilor UE și NATO în privința Belarusului
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO


Загрузка...
Poliția

Accident în lanț în Capitală: Trei mașini s-au ciocnit

0
(reînnoit 09:42 04.12.2020)
Un accident cu implicarea mai multor mijloace de transport s-a produs pe una dintre străzile din Chișinău.

CHIȘINĂU, 4 dec – Sputnik. Accident în lanț pe o stradă din sectorul Botanica al Chișinăului. Trei unități de transport s-au ciocnit la intersecția străzii Trandafirilor cu bulevardul Decebal.

Ofițerul de presă al Poliției Capitalei Natalia Stati a comunicat pentru Sputnik Moldova că accidentul cu implicarea a trei unități de transport s-a produs aseară târziu. Din cercetările efectuate la fața locului de echipajul secției de documentare accidente rutiere, s-a stabilit că de vină ar fi șoferul de 31 de ani care conducea o Honda Element și care nu ar fi cedat trecerea unui alt automobil, de model Honda CRV, condus de un șofer de 27 de ani și care se deplasa pe drum cu prioritate.

În urma impactului, Honda CRV s-a izbit într-un automobil Mazda, condus de un șofer de 53 de ani. Din fericire, nici o persoană nu a avut de suferit. Șoferul care s-ar face vinovat de producerea accidentului riscă șase puncte de penalizare și 1500 de lei amendă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Capitală, parcări în Capitală, accident în lanț, accident auto
Tematic
Şapte accidente rutiere într-o singură zi - o persoană decedată: Sinteza infracţională
Cele mai odioase crime și accidente fatale, în Republica Moldova


Загрузка...