Președinția RM

Experți: Președintele Moldovei nu are suficiente pârghii

486
(reînnoit 17:31 16.11.2020)
Experții politici comentează rezultatul alegerilor, inclusiv pârghiile de care dispune noului președinte, dar și anumite schimbări în interiorul clasei politice din Moldova.

CHIȘINĂU, 17 nov – Sputnik. Victoria Maiei Sandu ei se datorează mobilizării electoratului din țările Uniunii Europene, iar adevăratul câștigător al alegerilor prezidențiale este diaspora moldovenească aflată în occident care a avut resurse pentru mobilizare. De această părere este comentatorul politic Victor Nichituș și a fost exprimată într-un comentariu pentru Sputnik Moldova. Potrivit lui, motivația acestei mobilizări ține, probabil, de o nefericită expresie folosită de Igor Dodon care s-a referit la diasporă ca la un electorat paralel.

„A existat o mobilizare maximă și în interiorul statului moldovean –  la orele 18 era depășit numărul participanților la vot în turul întâi, dar și numărul participanților la vot dezagregați pe vârste”, comentează Nichituș.

El mai spune că scopul celor doi politicieni a fost atins, mesajele de campanie au scos cetățenii la urnele de vot, dar au provocat adâncirea clivajelor etnico-politice existente. Acum, președintelui ales, Maia Sandu, îi revine sarcina de a astupa aceste clivaje, ea va trebui să fie președintele tuturor cetățenilor, indiferent de limba vorbită ori simpatiile politice, precizează Victor Nichituș.

Potrivit directorului adjunct al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc, diferența zdrobitoare în favoarea Maiei Sandu denotă că oamenii și-au dorit o schimbare. 

„Igor Dodon a venit în fața electoratului cu sloganul stabilității, dar în condițiile Republicii Moldova, în condițiile subdezvoltării, stabilitatea a fost mai puțin agreată. Oamenii vor o schimbare prin modernizare, dezvoltare, democratizare. În special, cetățenii plecați în statele europene care cunosc standardele de calitate și cele ale nivelului de trai. Republica Moldova, ca parte a spațiului european, ar trebuie să se apropie de aceste standarde”, precizează Victor Juc.

Potrivit expertului, noul președinte se va confrunta cu dificultăți de ordin juridic și instituțional din cauza că dispune de mai puține pârghii.

„Eu cred că noul președinte ar trebui să inițieze și o reformă constituțională. Fie i se atribuie competențe ca într-un regim semi-prezidențial, fie se întoarce alegerea președintelui în Parlament. Candidații promit foarte mult pentru a capta puncte electorale, dar atribuțiile lor nu le permit să realizeze tot ce au promis”, a mai spus expertul.

Totodată, Victor Juc spune că în domeniul securității și apărării ar trebui schimbat rolul și ponderea Consiliului Suprem de Securitate, în relație cu Parlamentul președintele trebuie să dispună de posibilități constituționale de a veni cu programe și proiecte de modernizare. Același lucru ar trebui să fie și în relație cu Executivul, deoarece Guvernul implementează legile, dar și alte acte normative.

„Deci, președintele dispune de posibilități mai restrânse. Nu cred că ar trebui să facă apel la democrația directă sau chemarea oamenilor în stradă. Republica Moldova trebuie să se conducă de mecanismele democrației reprezentative în condițiile separării puterilor în stat. Din câte înțeleg, președintele ales va începe cu sistemul Justiției, considerând că unde există un mediu favorabil pentru o justiție echitabilă și corectă acolo sunt posibilități pentru dezvoltarea social economică și pentru anticorupție”, a conchis politologul.

De aceeași părere este și comentatorul politic Victor Nichituș. Acesta spune că, în condițiile în care pârghiile puterii nu se află în instituția prezidențială ci în Parlament, cel mai probabil, în Legislativul moldovean vor urma procese de formare ori păstrare a unei majorități care să mențină ori să demită Cabinetul de Miniștrii.

„La depunerea jurământului, președintele Maia Sandu va pronunța cuvinte care țin de apărarea unității și integrității statului moldovean – situația din regiunea transnistreană oprește orice pretenție europeană ori atlantică a statului moldovean. Vom vedea cum va face față noul președinte tuturor acestor provocări atunci când îi vom afla consilierii - prima metodă folosită pentru a aprecia inteligenţa unui conducător este să-i priveşti pe oamenii din jur”, a conchis Nichituș. 

Referidu-se la schimbările în clasa politică de la Chișinău, politologul Victor Juc menționează că singura necunoscută la momentul dat este raportul de forță în actualul Parlament.

„Pentru mine cel puțin este necunoscut dacă există la moment o majoritate parlamentară sau avem un Guvern minoritar și partidele politice din opoziție ar putea încerca să inițieze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă Guvernul cade, se creează premise pentru alegeri parlamentare anticipate”, a conchis Juc.

Totodată, expertul este de părere că Igor Dodon va reveni în fruntea Partidului Socialiștilor și va încerca să negocieze o majoritate parlamentară pentru a continua proiectele inițiate, iar principala direcție de activitate se îndreaptă spre Parlament.

Amintim, în această dimineață președintele în exercițiu, Igor Dodon, a anunțat că va iniția discuții cu fracțiunea PAS, dar și cu alte fracțiuni și grupuri parlamentare, pentru a stabili ce proiecte de lege trebuie votate în timpul apropiat.

La fel și președintele ales, Maia Sandu, a declarat că după validarea alegerilor și învestirea în funcție va demara negocieri cu fracțiunile parlamentare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

486
Tagurile:
modificarea Constituției, constituție, președinte RM, președinte
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020 (338)
Comisia Electorală Centrală

CEC a aprobat rezultatele turului doi al prezidențialelor

193
(reînnoit 17:14 20.11.2020)
Comisia Electorală Centrală a aprobat în cadrul ședinței de astăzi rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie. Acum scrutinul urmează să fie validat sau invalidat de Curtea Constituțională.

CHIȘINĂU, 20 nov - Sputnik. Comisia Electorală Centrală a aprobat rezultatele turul doi al alegerilor prezidențiale care s-a desfășurat pe 15 noiembrie. 

CEC a declarat-o învingătoare pe liderul PAS Maia Sandu, care a acumulat 57,75% sau 943.006 voturi. 

Pe locul doi se poziționează Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor, care a obținut 42,25% sau 690.615 voturi. 

În total au fost exprimate peste 1,6 milioane de voturi, iar peste 1,9 milioane de buletine tipărite nu au fost fost utilizate și, respectiv, au fost anulate.

CEC precizează că în registrul alegătorilor figurează 2.789.010 cetățeni. Pe listele suplimentare au votat 346.464 de cetățeni. 

În municipiul Chișinău, Maia Sandu a înregistrat un scor de 59,70%, iar Igor Dodon de – 40,30%.

Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.

Turul doi al alegerilor prezidențiale în Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 de milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.

Hotărârea de astăzi a Comisiei Electorale Centrale urmează să fie expediată la Curtea Constituțională pentru examinare. Înalta Curte va valida sau invalida alegerile prezidențiale. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

193
Tagurile:
Alegeri prezidentiale, validare, CEC
Tematic
CEC: După prezidențiale Parlamentul este obligat să introducă votul prin corespondență


Загрузка...
Moldovenii din străinătate au votat masiv la prezidențiale

De ce politica moldovenească depinde atât de mult de moldovenii aflați în străinătate

120
Votul diasporei moldovenești peste hotare devine un factor tot mai important care influențează viața politică a țării – experții analizează de ce se întâmplă acest lucru.

CHIȘINĂU, 19 nov – Sputnik. Republica Moldova este deja de câteva decenii exportator de forță de muncă pentru țările din Europa, de aceea votul diasporei devine un argument extrem de puternic în lupta electorală. Această opinie a fost exprimată în studioul Sputnik Moldova de către politologul Victor Juc.

”Îi vedem pe cetățenii moldoveni care stau la coadă pentru a vota mai ales atunci când au loc alegeri prezidențiale. Polonezii, de exemplu, care muncesc de asemenea în număr mare în țările UE, nu sunt atât de activi la alegerile care se desfășoară în țară”, a menționat Juc.

Potrivit politologului, cetățenii percep prea în serios promisiunile făcute de candidați în ajunul turului doi al alegerilor, în contextul în care împuternicirile președintelui Moldovei sunt limitate foarte mult de prevederile constituționale. În 2016, țara a revenit la procedura de alegere a șefului statului de către întregul popor, deputații au modificat Constituția,  însă așa și nu i-au oferit președintelui pârghii suplimentare ale puterii.

”În Moldova ar trebui să se facă claritate: sau să i se ofere șefului statului și funcții suplimentare ale puterii executive, creând o formă de guvernământ semiprezidențială, sau să se revină la alegerea acestuia în Parlament”, a concluzionat expertul.

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.  După prelucrarea a 100% din procesele verbale, Comisia Electorală Centrală a anunțat următoarele rezultate: Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 57,75% din voturi, iar Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor – 42,25%. Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

120
Tagurile:
gastarbeiteri, diaspora, politica, alegeri, moldoveni
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020 (338)
Tematic
Alegeri prezidențiale, turul doi: Ce au remarcat experții
Cu ce probleme se va confrunta președintele țării după alegeri - expert


Загрузка...
Dolari transmiși din mână în mână

Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova explicația expertului

0
(reînnoit 14:10 20.01.2021)
Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat pentru Sputnik Moldova cine decide prețul valutei pe piața noastră internă. Interlocutorul a menționat că Banca Națională (BNM), conform înțelegerilor cu FMI, are grijă să „aplaneze fluctuațiile mari”.

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. În Republica Moldova existau, la 1 ianuarie 2021, 1141 de unități de schimb valutar.

Semnul euro pe vitrina unui punct de schimb valutar
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Dintre acestea, 377 de unități erau case de schimb valutar independente, iar 756, de două ori mai multe, erau birouri de schimb valutar ale băncilor licențiate (în total: 1133). Mai există, de asemenea, 8 puncte de schimb valutar ale unor hoteluri.  

Atunci când oamenii doresc să convertească lei în valută ori să cumpere valută în numerar, intercaționează cu aceste 1141 de unități de schimb valutar.

Atunci când vă prezentăm în știri cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM), menționăm, din partea autorului, că fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Prețul valutei este decis de BNM, dar nu în mod direct

Și, totuși, cum anume se formează prețul valutelor pe piața internă, care dintre judecători are o influență mai mare: unitățile de schimb valutar sau BNM? 

L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să explice cum funcționează acest mecanism, cum sunt stabilite cotațiile valutare oficiale pe care le anunță BNM.

Nu casele de schimb decid prețul valutei, dar BNM, deși nu în mod direct, ne-a spus interlocutorul. Pentru unitățile de schimb contează să fie numeroase operațiunile de convertire a valutei sau leilor – astfel câștigă, din decalajul dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, potrivit explicației expertului.

„Prețul valutei nu este decis de casele de schimb valutar. Aceste entități sunt interesate de profit, adică de marja dintre ratele de cumpărare și vânzare, care nu are legătură cu cursul de schimb - marja există la fiecare curs, important este să fie cerere de valută”, a explicat Viorel Gîrbu.

„Se poate afirma că cursul este dictat de BNM, dar nu în mod direct. Aceasta, deoarece conform aranjamentelor legale și internaționale, care reies din memorandumul cu FMI, BNM aplanează fluctuațiile mari, dar nu țintește un curs”, a spus expertul economic.

În ceea ce privește aplanarea fluctuațiilor mari, Viorel Gîrbu a spus că „totuși, BNM, pe termen mediu, folosește și acest instrument în vederea atingerii unei rate dorite a inflației”. Atunci când consideră necesar, BNM intervine pe piața valutară pentru a procura valută sau pentru a o plasa.

O jumătate din piața valutară internă este în numerar – euro, dolarii, rublele etc. sunt trimise acasă de moldovenii care lucrează peste hotare. Prin urmare, acești cetățeni „alimentează” constant volumul valutei în numerar aflat în circulație – de un car de ani nu există deficit de valută în Moldova.

„În rest, cam jumătate din piața valutară din Moldova este în numerar – deci, valuta provine de la cetățeni care lucrează peste hotare, o trimit rudelor care vând aceasta valută, pentru a se întreține. Acesta este un factor determinant, dacă nu ar fi aceste influxuri, situația ar fi în Moldova cu totul alta”.

Euro este cea mai tranzacționată valută pe piața internă a Moldovei

Piața valutară internă a Moldovei este dinamică, iar oferta acoperă practic în totalitate cererea, la un nivel de peste 99,9% chiar.

Rulajul pieţei valutare interne în numerar (cumpărările și vânzările de valută) a atins și valori de aproape 450 de milioane de dolari pe lună. Oferta persoanelor fizice a tins și către 200 de milioane de dolari pe lună. BNM prezintă echivalentele în dolari americani ale tranzacțiilor cu alte valute, pentru o mai bună claritate a indicatorilor statistici.

Cea mai solicitată valută este euro.

Moldovenii mai mult cumpără valută decât o vând, din cauză că-și primesc salariile în lei, dar fac economii în euro cu gândul la achiziții/investiții importante, cum ar fi o casă, o mașină, un lot de pământ etc. sau achită chiriile în euro. 

Vând valută în principal moldovenii care o câștigă peste hotare sau cei care o primesc de la rudele aflate în străinătate.

La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA).

Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.

În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Moldovenii trimit mai puțini bani acasă – urmări posibile
Situații neplăcute la punctele de schimb valutar: Iată ce se întâmplă de fapt


Загрузка...