Cum votează moldovenii din Spania la alegerile prezidențiale
(reînnoit 11:25 28.10.2020)
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene oferă detalii importante despre scrutinul prezidențial, pentru moldovenii care se află în Spania.CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a venit cu unele precizări privind activitatea secțiilor de votare constituite peste hotare, în contextul ultimelor măsuri întreprinse în Franța, Spania, Irlanda și Israel.
În cazul Spaniei, pe 25 octombrie, Guvernul acestei țări a aprobat în ședință extraordinară starea de alertă pentru 15 zile, cu posibilitatea extinderii acestui regim. Potrivit acestei decizii, nu se impune izolarea la domiciliu, însă sunt impuse restricții de mobilitate între provincii, cu posibilitatea de deplasare doar pentru necesitățile argumentate: deplasarea la serviciu, medic, și altele, precizează MAEIE.
”După declararea stării de alertă, ca urmare intervenției Ambasadei Republicii Moldova de la Madrid pe lângă Ministerul spaniol de Externe, s-a recepționat asigurarea de principiu pentru libera deplasare a cetățenilor Republicii Moldova spre cea mai apropiată secție de vot”, informează ministerul de Externe printr-un comunicat.
Totodată, pentru a evita anumite dificultăți, misiunea diplomatică a Republicii Moldova a prevăzut scrisori confirmative publicate pe paginile oficiale, care eventual vor putea fi folosite de către conaționali pentru a atesta intenția acestora de a se deplasa între provincii, către locațiile secțiilor de votare.
Scrisoarea necesară pentru deplasarea în siguranță la secțiile de votare și alte condiții
- purtarea măștii de protecție este obligatorie;
- este necesară respectarea distanței fizice de 1,5-2 m în perimetrul secției de votare și în incinta acesteia;
- - în interiorul secției de votare trebuie de dezinfectat mâinile și se va măsura temperatura;
- - recomandăm folosirea pixurilor personale de către alegător în vederea aplicării semnăturii în lista electoral;
Pentru a asigura posibilitatea deplasărilor între comunitățile autonome din Spania și a exclude careva dificultăți, Ministerul de Externe recomandă să aveți la dumneavoastră scrisoarea Ambasadei de mai jos:
Scrisoarea Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Spaniei pentru a asigura posibilitatea deplasărilor între comunitățile autonome din Spania
Restricții în Spania în contextul Covid - 19
Guvernul spaniol decretează stare de urgență pe întreg teritoriul Spaniei pentru următoarele 15 zile, cu intenția prelungirii acesteia pentru următoarele 6 luni.
Printre măsurile impuse de starea de urgență se numără:
- Limitarea circulației în intervalul orar 23.00-6.00 cu posibilitatea anticipării sau prelungirii acestui program cu o oră, decizie care va fi luată de fiecare comunitate autonomă;
- Reuniunile pe întreg teritoriul Spaniei se limitează la un număr de maxim 6 persoane;
- Comunitățile autonome pot decide închiderea perimetrală a regiunii/limitarea intrărilor și a ieșirilor în regiune;
- Insulele Canare sunt exceptate de la măsura privind limitarea circulației datorită situației epidemiologice favorabile.
Măsurile de restricții de mobilitate se aplică cu EXEPȚIA DEPLASARILOR JUSTIFICATE (confirmare programare, permis deplasare serviciu, studii, etc.), cu invocarea următoarelor motive:
- asistența la centre sau instituții sanitare;
- îndeplinirea obligațiunilor laborale, profesionale, de atreprenoriat sau legale;
- asistența la centrele învățământ, așa ca universități, școli, grădinițe;
- revenirea la locul de trai;
- asistența și îngrijirea persoanelor în etate, a minorilor, a persoanelor la întreținere, a celor cu dezabilitați sau ale persoanelor social-vulnerabile;
- deplasări către entități financiare sau de asigurare;
- realizarea acțiunilor necesare sau urgente ce țin de domeniul instituțiilor publice, judiciare sau notariale;
- reînnoirea permiselor sau ale documentelor oficiale, inclusiv si perfectarea altor acte de gen administrativ ce un pot fi amânate;
- realizarea examenelor sau a probelor oficiale care nu pot fi amânate;
- din motive de forță majoră sau situații de necesitate;
- oricare alta acțiune de natura analogică justificată corespunzător.
Mai multe detalii AICI.
Alegeri prezidențiale 2020
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova urmează să aibă loc la data de 1 noiembrie 2020. Totodată, există probabilitatea amânării acestora din cauza situației epidemiologice cauzate de COVID-19.
În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.
Dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) a decis, 4 martie 2016 că Preşedintelui Republicii Moldova va fi ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea a anulat reforma constituţională din 5 iulie 2000, declarând nule toate modificările operate anterior în acest sens la Legea Supremă.
Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
10
CEC a aprobat rezultatele turului doi al prezidențialelor
(reînnoit 17:14 20.11.2020)
Comisia Electorală Centrală a aprobat în cadrul ședinței de astăzi rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie. Acum scrutinul urmează să fie validat sau invalidat de Curtea Constituțională.CHIȘINĂU, 20 nov - Sputnik. Comisia Electorală Centrală a aprobat rezultatele turul doi al alegerilor prezidențiale care s-a desfășurat pe 15 noiembrie.
CEC a declarat-o învingătoare pe liderul PAS Maia Sandu, care a acumulat 57,75% sau 943.006 voturi.
Pe locul doi se poziționează Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor, care a obținut 42,25% sau 690.615 voturi.
În total au fost exprimate peste 1,6 milioane de voturi, iar peste 1,9 milioane de buletine tipărite nu au fost fost utilizate și, respectiv, au fost anulate.
CEC precizează că în registrul alegătorilor figurează 2.789.010 cetățeni. Pe listele suplimentare au votat 346.464 de cetățeni.
În municipiul Chișinău, Maia Sandu a înregistrat un scor de 59,70%, iar Igor Dodon de – 40,30%.
Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.
Turul doi al alegerilor prezidențiale în Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 de milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot.
Hotărârea de astăzi a Comisiei Electorale Centrale urmează să fie expediată la Curtea Constituțională pentru examinare. Înalta Curte va valida sau invalida alegerile prezidențiale.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
10
De ce politica moldovenească depinde atât de mult de moldovenii aflați în străinătate
CHIȘINĂU, 19 nov – Sputnik. Republica Moldova este deja de câteva decenii exportator de forță de muncă pentru țările din Europa, de aceea votul diasporei devine un argument extrem de puternic în lupta electorală. Această opinie a fost exprimată în studioul Sputnik Moldova de către politologul Victor Juc.
”Îi vedem pe cetățenii moldoveni care stau la coadă pentru a vota mai ales atunci când au loc alegeri prezidențiale. Polonezii, de exemplu, care muncesc de asemenea în număr mare în țările UE, nu sunt atât de activi la alegerile care se desfășoară în țară”, a menționat Juc.
Potrivit politologului, cetățenii percep prea în serios promisiunile făcute de candidați în ajunul turului doi al alegerilor, în contextul în care împuternicirile președintelui Moldovei sunt limitate foarte mult de prevederile constituționale. În 2016, țara a revenit la procedura de alegere a șefului statului de către întregul popor, deputații au modificat Constituția, însă așa și nu i-au oferit președintelui pârghii suplimentare ale puterii.
”În Moldova ar trebui să se facă claritate: sau să i se ofere șefului statului și funcții suplimentare ale puterii executive, creând o formă de guvernământ semiprezidențială, sau să se revină la alegerea acestuia în Parlament”, a concluzionat expertul.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot, potrivit CEC, a fost de puțin peste 1,65 milioane de alegători, ceea ce constituie 52,78% din numărul cetățenilor cu drept de vot. După prelucrarea a 100% din procesele verbale, Comisia Electorală Centrală a anunțat următoarele rezultate: Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 57,75% din voturi, iar Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor – 42,25%. Moldovenii din străinătate au votat în proporție covârșitoare pentru Maia Sandu – aceasta a acumulat 92,86% din voturi.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
10
"Să-i lovim pe ruși într-un loc vulnerabil": Ce s-a gândit să facă NATO
(reînnoit 14:01 22.01.2021)
Creșterea contingentului militar, construirea infrastructurii militare și consolidarea ulterioară internațională – în 2021, NATO va crește presiunea asupra frontierelor vestice ale Rusiei.CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik. În mai-iunie, Alianța va organiza cele mai ample manevre de după Războiul Rece – Defender Europe 2021. Răspunsul la acestea vor fi nu mai puțin amplele exerciții comune ale Rusiei și Belarusului "Zapad – 2021", programate pentru septembrie. Despre cum s-ar putea încheia toate acestea – în materialul Sputnik.
Câmpul de luptă – Europa
În timpul manevrelor Defender Europe 2021, ca și până acum, se vor practica acțiuni defensive și ofensive în Europa de Est și în țările baltice. Conform legendei exercițiilor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă rusă". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijlooace și forțe pentru desfășurarea "războiului".
©
Photo : Master Sgt. Alejandro Licea
Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. De asemenea, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Este posibil ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum sa întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.
Drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat luni ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate". Minskul a subliniat că manevrele strategice reflectă "relațiile puternice de alianță și unitatea punctelor de vedere ale instituțiilor de apărare din Belarus și Rusia privind asigurarea securității militare a ambelor țări".
Arătarea puterii
Ambele părți nu au folosit limbajul diplomatic obișnuit în legătură cu manevrele împotriva vreunui stat sau bloc militar. Practicarea asaltului asupra Kaliningradului de către forțele NATO și pregătirea militarilor ruși pentru bătăliile urbane indică clar cine va lupta cu cine. Desigur, probabilitatea unui conflict armat la scară largă este mică, dar foarte reală.
©
AP Photo / Susan Walsh
Potrivit experților, schimbarea puterii în Statele Unite va afecta direct acțiunile NATO în 2021. În cei patru ani de președinție a lui Donald Trump, unitatea blocului Atlanticului de Nord a slăbit semnificativ. Proprietarul Casei Albe nu a ascuns că urmărește, în primul rând, interesele americane și nu a exclus posibilitatea de a părăsi Alianța. O astfel de retorică a provocat o mare îngrijorare în Europa, reapărând problema armatei UE. Noul președinte va încerca evident să remedieze totul.
"Relațiile dintre Rusia și NATO se vor deteriora în acest an", a spus Konstantin Sivkov, prim-vicepreședinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. "Biden vrea să restabilească și să mobilizeze Alianța. Și pentru a face acest lucru are nevoie de un inamic extern. Rusia este cea mai potrivită pentru acest rol, întrucât China este prea departe. Washingtonul are nevoie de imaginea unui dușman extern și pentru a consolida societatea americană".
Câștigarea banilor
Cu toate acestea, experții consideră că, în realitate, NATO nu are planuri agresive evidente împotriva Rusiei. Iar extinderea ulterioară a Alianței pentru americani este o modalitate de a face bani și de a lega Europa de sine și mai mult. Washingtonul se va întoarce la era pre-Trump și își va crește interferența în treburile Lumii Vechi.
"Cred că în 2021 NATO va demonstra cum se transformă dintr-o organizație militară într-un fel de corporație globală", explică politologul-americanist Serghei Sudakov. "Problema cheie a Alianței rămâne a fi finanțarea. Se știe că cel care plătește, acela și comandă muzica. Două treimi din buget sunt asigurate de către Statele Unite, acest lucru nefiind pentru nimeni un secret. Știm foarte bine că costurile au depășit deja un trilion de dolari. În special, datorită Washingtonului. Statele europene se bazează pe aprovizionarea din Statele Unite – până la rațiile uscate. Acest lucru susține bugetul colosal al SUA pentru apărare – corporațiile, care acționează în interesele NATO, câștigă sume uriașe de bani".
Expertul a menționat că deja astăzi activitatea Alianței Atlanticului de Nord arată ca un transfer de bani dintr-un buzunar în altul. Washingtonul alocă fonduri NATO, aliații le folosesc pentru a cumpăra echipamente și arme americane și cercul se închide.
Europa pentru Statele Unite sub Biden va rămâne una dintre principalele piețe pentru produsele militare. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a retoricii antirusești de peste ocean. Dar majoritatea experților sunt siguri: Washingtonul și Bruxelles-ul nu vor îndrăzni să testeze cu adevărat puterea celei de-a doua celei mai puternice armate din lume.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
10