Agricultură

Își vor recupera oare agricultorii pagubele de după seceta de anul trecut

45
(reînnoit 19:34 21.05.2021)
Chiar dacă în acest an vremea este favorabilă pentru agricultură, acest lucru nu le va permite fermierilor să-și recupereze pagubele de anul trecut. Asta susțin agricultorii care sunt disperați și spun că vor avea nevoie de câțiva pentru asta.

CHIȘINĂU, 21 mai - Sputnik. Fermierii din Moldova și-au dat întâlnire în cadrul unei adunări generale a Federației Agricultorilor din Moldova pentru a discuta problemele cu care se confruntă ramura, dar și pentru a face bilanțul anului trecut.

Alexei Ivanov este un fermier din satul Mălăești, raionul Orhei. Se ocupă de câteva decenii cu agricultura și deține în jur de 700 de hectare de livezi și culturi de câmp. Bărbatul a declarat pentru Sputnik Moldova că anul 2020 a fost unul greu pentru sectorul agricol și că de 40 de ani de când se ocupă de agricultură el nu a văzut o asemenea secetă precum a fost anul trecut. Fermierul susține că unele culturi au fost compromise în proporție de 100% și că a înregistrat pierderi de trei milioane de lei. 

„Compromis 100% a fost porumbul, aproape 95% au fost compromise culturile de toamnă. Am avut puțină floarea-soarelui și puțină rapiță și cam asta-i tot. (…) Prețurile au crescut la grăunțoase, la floarea-soarelui, la rapiță la fel. Ceva, ceva parcă s-a compensat, dar oricum sunt probleme, nu poate să ne acopere toate cheltuielile”, a precizat  fermierul din satul Mălăești, Orhei. 

Agricultorul susține că în prezent condițiile meteorologice sunt favorabile, iar situația în agricultură în acest an ar putea să se îmbunătățească. Chiar și așa, acest lucru nu le va permite agricultorilor să-și recupereze toate cheltuielile și pagubele obținute anul trecut. 

„Anul acesta parcă a început altfel, a mai plouat un pic, parcă situația nu este rea, dar probabil că într-un an nu vom compensa ceea ce am pierdut în anul 2020. Vor fi necesari vreo trei ani ca să ne revenim, nu vom putea nici investi. (...) Cheltuielile sunt foarte mari. Iată, vedeți că prețurile la combustibil cresc, prețurile la îngrășăminte au crescut și, practic, dacă recolta crește, atunci cresc și cheltuielile și practic tot acolo ieșim”, a adăugat fermierul. 

Victor Ciobanu din comuna Chioselia, raionul Cantemir, spune că lucrează împreună cu feciorul său, care deține 2,40 de hectare de viță-de-vie, 2,3 hectare de livadă și două hectare de cereale. Sunt producători mici, dar încearcă să se dezvolte, însă problema cea mai mare, spune agricultorul, este că autoritățile nu susțin întreprinderile mici și mijlocii, iar acest lucru creează impedimente pentru dezvoltare. 

Bărbatul afirmă că deși a fost secetă, recolta nu a fost compromisă și a reușit să facă un ban. Totuși, o problemă mare este lipsa pieței de desfacere pentru micile întreprinderi deoarece nu au unde să-și vândă marfa și sunt nevoiți să o comercializeze prin intermediari la un preț foarte mic. 

„Niște centre de comercializare ar fi bine să fie deschise, unde să te duci și să faci contract și să știi că ai unde vinde producția. Omul trebuie să știe că nu muncește în zadar. (…) Sunt tineri care vor să vină de peste hotare și să facă ceva investiții, dar când vin și văd că nu este nicio susținere, atunci rămân disperați”, a menționat Victor Ciobanu.

Directorul executiv al Federației Agricultorilor din Moldova, Aurelia Bondari, a declarat pentru Sputnik Moldova că membrii Federației au mers la discuții cu autoritățile în speranța că vor fi ajutați agricultorii care au avut de suferit. 

„Sectorul duce lipsă de resurse financiare fiindcă anul trecut a fost un an dificil și foarte mulți nu au plătit creditele. Avem și fermieri care au falimentat și au renunțat la agricultură și anul acesta este în consecință un an greu pentru ei. Lucrările de primăvară nu au decurs chiar foarte bine din lipsa resurselor financiare, plus la aceasta s-au mărit și prețurile la carburanți ”, a menționat directorul executiv al Federației Agricultorilor din Moldova.

Bondari afirmă că agricultorii sunt acum în proces de stagnare, iar fondul de subvenționare practic nu mai este din cauza datoriilor neachitate. Mai mult, ea spune că există o doză de pesimism în rândul fermierilor și nu se știe dacă vor fi în acest an investiții în sectorul agricol. 

„Compensațiile pentru grupa a doua au fost foarte mici – asta a fost o nereușită. Apoi, situația cu creditarea. Aici totul depinde de sectorul comercial, unele bănci merg la reeșalonare și oferă unele facilități pentru agricultori, alte bănci nu. Aici este o politică foarte individuală din partea băncilor. (…) Mulți fermieri se confruntă cu problema băncilor, cu restituirea creditelor, cu luarea altor credite pentru cheltuieli operaționale”, a precizat Aurelia Bondari.

Directorul executiv al Federației Agricultorilor din Moldova mai spune că anul acesta pare a fi mult mai favorabil decât precedentul, dar totuși ploile abundente din această săptămână au reușit să distrugă unele culturi mai sensibile și acest lucru la fel aduce pagube agricultorilor. 

„Aceste ploi pentru anumite sectoare sunt favorabile, pentru altele nu. Încă nu este situația catastrofală, dar o să vedem cum o să continue. Dacă o să fie și luna iunie, precum ne promit, tot atât de ploioasă, atunci sectorul va avea iarăși de suferit”, a conchis Bondari.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

45
Tagurile:
autorități, ajutor, secetă, pagube, agricultori
Aneta Ganenco

Recolta de pomușoare, mai mică și târzie: Ce se va întâmpla cu prețurile

95
(reînnoit 21:22 11.06.2021)
Ploile și temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează recolta agricultorilor. În acest an, pomușoarele crescute în Moldova vor întârzia cu cel puțin cu două-trei săptămâni.
Roada de pomușoare mai mică și târzie: Cum vor fi infleunțate prețurile

În cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei", președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, a declarat că cele mai afectate de condițiile meteorologice sunt căpșunele, zmeura, murele, agrișul, coacăza neagră și alba, dar și alte fructe de sezon.

"În acest an, toate fructele vor apărea cu întârziere din cauza ploilor și temperaturilor mai scăzute. Și roada este mai mică, din motiv că până în prezent se resimt efectele secetei de anul trecut. Vom avea mai puține pomușoare", a declarat Aneta Ganenco.

În pofida tuturor greutăților întâlnite de către agricultori, prețurile nu se vor schimba esențial, susține interlocutoarea.

"La formarea prețului participă și alte fenomene: criza economică, puterea de cumpărare este mai scăzută, dar și cheltuielile noastre sunt mai mari. Toate acestea în ansamblu vor forma un preț la vânzare”, a subliniat președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”.

În 2020, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ  4,1 mii de hectare de plantații de pomușoare. În 2019, producția recoltată a fost de aproximativ 15,5 de mii de tone.

În anul 2018, exportul de pomușoare a crescut față de anul 2016 cu 36% și a constituit aproximativ 3000 de tone, sau cu 1000 de tone mai mult. Cei mai mari consumatori de pomușoare în UE sunt Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia. Cele mai cultivate pomușoare în Republica Moldova sunt căpșunele, zmeura, coacăza neagră.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

95
Tagurile:
prețuri, căpșune
Tematic
Recolta de grâu, extrem de mică: Mărturiile unui agricultor - Video


Загрузка...
Vinul spumant este de nelipsit de pe masa de Revelion

Problemele grave ale vinificației moldovenești - ce spune Gheorghe Arpentin

165
(reînnoit 11:13 04.06.2021)
Nouă, moldovenilor, ne place să ne lăudăm cu vinurile produse de producătorii din țara noastră, dar puțin dintre noi cunosc situația gravă în care se află sectorul vitivinicol din Republica Moldova și consecințele care le poate avea pe viitor întreg domeniul.

Timp de un an și jumătate, Oficiul Viei și Vinului din Republica Moldova a elaborat proiectul de referință pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol - „Strategia Vinul Moldovei 2030”, care ar urma să rezolve probleme acestui sector atât de important pentru țara noastră. Dar problemele sectorului sunt mari și grave: calitatea vinurilor moldovenești, discrepanța dintre oferta producătorilor moldoveni și cererea pe piața globală, prețurile extrem de mici ale vinurilor moldovenești la export și, mai ales problema stocurilor, stocul fiind de aproape două ori mai mare decât vânzările.

Fostul director al Oficiului Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, care acum deține funcția de președinte al Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului, a povestit în studioul radio Sputnik Moldova ce prevede această strategie și de ce este atât de importantă aprobarea ei.

El a precizat că documentul a fost elaborat de specialiști locali, dar cu participarea experților din toate colțurile lumii, de la Noua Zeelandă până în Statele Unite, dar și de cei din comunitatea europeană, care a contribuit financiar la elaborarea proiectului. Documentul a fost depus la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Generale și Mediului, de unde, spune Gheorghe Arpentin, nu a venit nicio reacție. "Ei (cei de la Ministerul Agriculturii - n.n.) trebuie să ne spună unde se află. Dar din câte știu, nu a avansat documentul acesta. Pricinile nu pot să le cunosc. Ministerul Agriculturii ar trebui să ne răspundă", a spus vinificatorul, precizând că strategie nu a fost deocamdată aprobată probabil din cauza situației politice instabile.

"Noi credem că fără o strategie, fără un document strategic pe termen lung, fără viziune, să faci lucrurile ad-hoc a fost o eroare a sectorului vitivinicol moldovenesc (nu e posibilă dezvoltarea sectorului - n.n.). Documentul este extrem de important pentru industrie, s-a făcut o diagnostică clară și s-au prezentat pașii care trebuie făcuți pentru a crește valoare vinului moldovenesc. Acum sectorul nu are un astfel de document, el nu este autorizat, poate sunt alte priorități acum la Guvern, în contextul acesta politic pe care îl avem de la sfârșitul anului trecut, care au făcut ca documentul să nu fie examinat", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului. 

Sectorul vitivinicol din Moldova: volume mari, calitate proastă și venituri mici

"Suntem țara care exportă foarte mult. Dacă luăm raportul dintre ceea ce producem și ceea ce exportăm, suntem pe primul loc din lume și, în pofida la asta, avem cele mai joase prețuri la vinurile noastre pe piața globală. Asta este inacceptabil! Deci, nu creăm valori pe piețele de export și asta este un handicap puternic pentru vinurile noastre. Iată că acest document strategic a propus măsuri foarte precise pentru a rezolva problema. Sunt câteva capitole: viticultura, vinificația, vinul, divinul, marketingul și două blocuri transversale care se referă la toate acestea: cadrul legal, care este foarte important de ajustat, să nu ne punem noi înșine bariere, dar să permitem ca întreprinderile să funcționeze în cele mai bune condiții și al doilea - educația și cercetările, inovațiile, factorul uman, care este cardinal pentru buna implementare a acestui document", a menționat vinificatorul.

Gherghe Apertin afirmă că unele recolte de struguri din Moldova sunt cele mai joase din lume: "Nu putem să fim rentabili dacă avem recolte mcii și vindem foarte ieftin. Recoltele mcii influențează asupra prețurilor, asupra performanței".

Lipsa soiurilor solicitate pe piață

O altă problemă gravă este lipsa soiurilor de calitate.

"Nu avem soiurile care sunt solicitate acum pe piață. Piața este în dinamică tot timpul și noi trebuie să urmărim aceste schimbări și să putem să ne ajustăm la piața internațională. Și acest lucru nu este atât de ușor, pentru că plantarea viei este o investiție pe 40 de ani. Și dacă am făcut eroi, de exemplu, în trecut, pe urmă le-am repetat și posibil să le mai repetăm. Spre exemplu, acum avem o structură a sortimentului care nu ne dau soiurile cele care sunt solicitate pe piețele pe care ne aflăm sau pe alte piețe pe care putem să ne construim reputația", a afirmat vinificatorul.

Aceste două probleme creează o altă problemă - cea a stocurilor.

"Vinurile moldovenești ajung în stoc. Și asta este o foarte mare problemă pentru Republica Moldova. În Europa există politici, foarte bune, de ajustare a cererii și ofertei. Cum să ajustăm cerea la ofertă, oferta noastră care nu corespunde cererii de pe piața globală, unde consumul de vin a scăzut la nivelul din 2002. Este o mare competiție pe piață globală care este în contracție și noi venim pe această piață cu oferte de vin care nu sunt ajustate", afirmă specialistul.

Statistici îngrijorătoare: cât vin avem în stoc

Gheorghe Apertin afirmă că în august 2020 erau 18 milioane de decalitri de vin în stoc, la care s-au mai adăugat cele din recolta, fie și mică, de anul trecut. Recolta din 2020 a fost chiar extrem de mică, cu 40 la sută mai mică decât în alții ani, din cauza secetei. Dar, afirmă vinificatorul, această recoltă mică cauzată de secetă ar putea fi o salvare pentru producătorii de vinuri.

"Anul trecut am produs aproape 10 milioane de decalitri, deci avem în stoc 27 de milioane de decalitri sau 270 de milioane de litri în stoc. Și noi putem să vindem, potrivit datelor din anul trecut, doar 140 de milioane de litri. Deci avem de două ori mai mult vin în stoc decât putem să vindem", afirmă Gheorghe Apertin.

Vinificatorul spune că problema stocurilor este una mare pentru care nu vede o rezolvare, iar micșorarea prețurilor pentru a reduce stocurile nu este o soluție onorabilă în opinia lui.

"Aceasta este o mare problemă și eu nu văd cum am putea să valorificăm stocurile acestea fiindcă ele apasă asupra prețurilor. Oferta noastră este cu mult mai mare decât cerea pe piață. Acum noi vedem că unii (producători de vin moldoveni - n.n.) iese pe piață și propun niște prețuri care nu rezistă niciunei critici (foarte mici - n.n.), asta vorbește despre faptul că în disperare, ca să lichideze stocurile, oamenii recurg la aceste metode (micșorarea prețurilor - n.n.) care fac scurt circuit la toată industria", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.   

El a spus că, pentru a balansa problema stocurilor, sunt necesare mecanisme care să balanseze cererea și oferta. El a dat exemplu modul în care Uniunea Europeană a rezolvat anul trecut problema ofertei care depășea cererea de vin - fapt provocat de restricțiile din perioada pandemică.

"Anul trecut, în Europa, când a fost pandemie, dacă ne referim la metode - ei au declanșat distilări de criză, un miliard de litri de vin din toată Europa a fost distilat și statul a subvenționat (cheltuielile - n.n.). Deci, i-a asigurat producătorului un mic suport ca să se mențină, ca să poată să continuă activitatea economică. Noi nu avem mecanismele acestea, iar Strategia Vinul Moldovei 2030 prevede un astfel de mecanism. Mai sunt și altele, cum este stocarea privată, când blochezi un volum de vin ca el să nu iasă pe piață, doar că trebuie să avem un sector consolidat și disciplinat, care să urmeze recomandările acestea, să nu facem scurt circuit la piață", a declarat vinificatorul.

În concluzie, Gheorghe Apertin afirm că toate aceste probleme creează o reputație proastă a sectorului vitivinicol moldovean pe piață.

"Noi nu putem să construim o reputație bună a vinului moldovenesc când 30% din vin îl vindem în sticlă, care este de bună calitate, dar 70 la sută - în vrac, materia primă. Este imposibil. Cu toate eforturile de marketing pe care noi le facem este imposibil ca noi să construim o reputație bună dacă vindem 70 la sută din vin în vrac", a conchis președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Precizăm că doctor habilitat în științe tehnice, Gheorghe Arpentin a deținut funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului în perioada 2016-2020. El este unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști moldoveni în rândurile experților internaționali. În perioada mandatului său a fost ales să conducă comisia „Siguranță și Sănătate” din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), devenind astfel primul cetățean al Republicii Moldova cu o funcție importantă în cadrul organizației internaționale care studiază din punct de vedere științific și tehnic sectorul vitivinicol mondial, vinul și produsele derivate din viță de vie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
alcool, industria, Vitivinicol, Gheorghe Arpentin, Moldova, vin


Загрузка...
Imagini din arhivă

Astăzi se împlinesc 132 de ani de la moartea marelui poet Mihai Eminescu