Struguri

Strugurii de masă sunt foarte căutați prețurile cresc 

190
(reînnoit 07:14 02.10.2020)
Unii comercianți mari doresc să cumpere strugurii de masă direct din podgorii, la prețuri considerate prea mici de mulți producători. Viticultorii se gândesc la prețuri și își estimează pierderile din acest an, ca urmare a secetei.

CHIȘINĂU, 1 oct – Sputnik. În ultima decadă a lunii septembrie, prețurile cu ridicata de pe podgorii la strugurii de masă din soiul „Moldova” au crescut cu 1-2 lei per kilogram, până la 9-10 lei, potrivit site-ului „EastFruit”.

Strugurii din soiul de masă „Moldova” merg în mare parte la export.

Potrivit sursei, viticultorii din sudul și centrul Moldovei spun că au primit propuneri de la comercianți dornici să cumpere toți strugurii de masă rămași pe viță la un preț de 12-14 lei per kilogram. Asemenea oferte sunt numite „excentrice” și puțini producători le acceptă. Majoritatea viticultorilor au în plan să depoziteze în frigidere strugurii de masă pe care-i culeg.

„EastFruit” semnalează că ploile din ultimele zile au încetinit ritmul campaniei de recoltare a strugurilor de masă – până la 30% rămâneau neculeși încă în podgorii pe 30 septembrie. Experții estimează că recoltarea strugurilor de masă poate dura până la mijlocul lunii octombrie. 

Seceta din acest an a condus la diminuarea recoltei de struguri de masă. În medie, cantitatea de struguri recoltată de pe un hectar este de 10 tone în majoritatea podgoriilor.

Potrivit unui scenariu optimist, în octombrie, prețul unui kilogram de struguri pentru export va fi de 14-15 lei, iar conform unui scenariu pesimist – va fi cu 10% mai mic decât acum.

Pe timp de secetă, viticultorii au suportat cheltuieli și la irigarea podgoriilor. Din acest motiv, costurile de producție au crescut în medie cu 20-30%.

Urmare a secetei, recolta de struguri va fi cu 25-40% mai mică decât în 2019, când au fost recoltate 100 de mii de tone de struguri de masă, au estimat specialiștii citați de „EastFruit”.

Totodată, în unele regiuni din sud și de pe malul Nistrului, cantitatea de struguri nu va fi mai mică decât cea din anul trecut. În plus, calitatea strugurilor va fi chiar mai bună.

Se estimează că volumul strugurilor de masă pentru export va fi anul acesta de 40-50 de mii de tone.

Pentru comparație: din recolta anului 2019, Republica Moldova a exportat anul trecut peste 60 de mii de tone de struguri de masă.

În anii prielnici, Republica Moldova produce mai mult de 130.000 de tone de struguri de masă în fiecare an și exportă aproximativ 60% din această cantitate, potrivit datelor publicate de „Moldova Fruct”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

190
Tagurile:
preturi, struguri
Tematic
Vinurile moldovenești, premiate la un concurs internațional
Aneta Ganenco

Recolta de pomușoare, mai mică și târzie: Ce se va întâmpla cu prețurile

92
(reînnoit 21:22 11.06.2021)
Ploile și temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează recolta agricultorilor. În acest an, pomușoarele crescute în Moldova vor întârzia cu cel puțin cu două-trei săptămâni.
Roada de pomușoare mai mică și târzie: Cum vor fi infleunțate prețurile

În cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei", președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, a declarat că cele mai afectate de condițiile meteorologice sunt căpșunele, zmeura, murele, agrișul, coacăza neagră și alba, dar și alte fructe de sezon.

"În acest an, toate fructele vor apărea cu întârziere din cauza ploilor și temperaturilor mai scăzute. Și roada este mai mică, din motiv că până în prezent se resimt efectele secetei de anul trecut. Vom avea mai puține pomușoare", a declarat Aneta Ganenco.

În pofida tuturor greutăților întâlnite de către agricultori, prețurile nu se vor schimba esențial, susține interlocutoarea.

"La formarea prețului participă și alte fenomene: criza economică, puterea de cumpărare este mai scăzută, dar și cheltuielile noastre sunt mai mari. Toate acestea în ansamblu vor forma un preț la vânzare”, a subliniat președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”.

În 2020, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ  4,1 mii de hectare de plantații de pomușoare. În 2019, producția recoltată a fost de aproximativ 15,5 de mii de tone.

În anul 2018, exportul de pomușoare a crescut față de anul 2016 cu 36% și a constituit aproximativ 3000 de tone, sau cu 1000 de tone mai mult. Cei mai mari consumatori de pomușoare în UE sunt Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia. Cele mai cultivate pomușoare în Republica Moldova sunt căpșunele, zmeura, coacăza neagră.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

92
Tagurile:
prețuri, căpșune
Tematic
Recolta de grâu, extrem de mică: Mărturiile unui agricultor - Video


Загрузка...
Vinul spumant este de nelipsit de pe masa de Revelion

Problemele grave ale vinificației moldovenești - ce spune Gheorghe Arpentin

165
(reînnoit 11:13 04.06.2021)
Nouă, moldovenilor, ne place să ne lăudăm cu vinurile produse de producătorii din țara noastră, dar puțin dintre noi cunosc situația gravă în care se află sectorul vitivinicol din Republica Moldova și consecințele care le poate avea pe viitor întreg domeniul.

Timp de un an și jumătate, Oficiul Viei și Vinului din Republica Moldova a elaborat proiectul de referință pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol - „Strategia Vinul Moldovei 2030”, care ar urma să rezolve probleme acestui sector atât de important pentru țara noastră. Dar problemele sectorului sunt mari și grave: calitatea vinurilor moldovenești, discrepanța dintre oferta producătorilor moldoveni și cererea pe piața globală, prețurile extrem de mici ale vinurilor moldovenești la export și, mai ales problema stocurilor, stocul fiind de aproape două ori mai mare decât vânzările.

Fostul director al Oficiului Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, care acum deține funcția de președinte al Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului, a povestit în studioul radio Sputnik Moldova ce prevede această strategie și de ce este atât de importantă aprobarea ei.

El a precizat că documentul a fost elaborat de specialiști locali, dar cu participarea experților din toate colțurile lumii, de la Noua Zeelandă până în Statele Unite, dar și de cei din comunitatea europeană, care a contribuit financiar la elaborarea proiectului. Documentul a fost depus la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Generale și Mediului, de unde, spune Gheorghe Arpentin, nu a venit nicio reacție. "Ei (cei de la Ministerul Agriculturii - n.n.) trebuie să ne spună unde se află. Dar din câte știu, nu a avansat documentul acesta. Pricinile nu pot să le cunosc. Ministerul Agriculturii ar trebui să ne răspundă", a spus vinificatorul, precizând că strategie nu a fost deocamdată aprobată probabil din cauza situației politice instabile.

"Noi credem că fără o strategie, fără un document strategic pe termen lung, fără viziune, să faci lucrurile ad-hoc a fost o eroare a sectorului vitivinicol moldovenesc (nu e posibilă dezvoltarea sectorului - n.n.). Documentul este extrem de important pentru industrie, s-a făcut o diagnostică clară și s-au prezentat pașii care trebuie făcuți pentru a crește valoare vinului moldovenesc. Acum sectorul nu are un astfel de document, el nu este autorizat, poate sunt alte priorități acum la Guvern, în contextul acesta politic pe care îl avem de la sfârșitul anului trecut, care au făcut ca documentul să nu fie examinat", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului. 

Sectorul vitivinicol din Moldova: volume mari, calitate proastă și venituri mici

"Suntem țara care exportă foarte mult. Dacă luăm raportul dintre ceea ce producem și ceea ce exportăm, suntem pe primul loc din lume și, în pofida la asta, avem cele mai joase prețuri la vinurile noastre pe piața globală. Asta este inacceptabil! Deci, nu creăm valori pe piețele de export și asta este un handicap puternic pentru vinurile noastre. Iată că acest document strategic a propus măsuri foarte precise pentru a rezolva problema. Sunt câteva capitole: viticultura, vinificația, vinul, divinul, marketingul și două blocuri transversale care se referă la toate acestea: cadrul legal, care este foarte important de ajustat, să nu ne punem noi înșine bariere, dar să permitem ca întreprinderile să funcționeze în cele mai bune condiții și al doilea - educația și cercetările, inovațiile, factorul uman, care este cardinal pentru buna implementare a acestui document", a menționat vinificatorul.

Gherghe Apertin afirmă că unele recolte de struguri din Moldova sunt cele mai joase din lume: "Nu putem să fim rentabili dacă avem recolte mcii și vindem foarte ieftin. Recoltele mcii influențează asupra prețurilor, asupra performanței".

Lipsa soiurilor solicitate pe piață

O altă problemă gravă este lipsa soiurilor de calitate.

"Nu avem soiurile care sunt solicitate acum pe piață. Piața este în dinamică tot timpul și noi trebuie să urmărim aceste schimbări și să putem să ne ajustăm la piața internațională. Și acest lucru nu este atât de ușor, pentru că plantarea viei este o investiție pe 40 de ani. Și dacă am făcut eroi, de exemplu, în trecut, pe urmă le-am repetat și posibil să le mai repetăm. Spre exemplu, acum avem o structură a sortimentului care nu ne dau soiurile cele care sunt solicitate pe piețele pe care ne aflăm sau pe alte piețe pe care putem să ne construim reputația", a afirmat vinificatorul.

Aceste două probleme creează o altă problemă - cea a stocurilor.

"Vinurile moldovenești ajung în stoc. Și asta este o foarte mare problemă pentru Republica Moldova. În Europa există politici, foarte bune, de ajustare a cererii și ofertei. Cum să ajustăm cerea la ofertă, oferta noastră care nu corespunde cererii de pe piața globală, unde consumul de vin a scăzut la nivelul din 2002. Este o mare competiție pe piață globală care este în contracție și noi venim pe această piață cu oferte de vin care nu sunt ajustate", afirmă specialistul.

Statistici îngrijorătoare: cât vin avem în stoc

Gheorghe Apertin afirmă că în august 2020 erau 18 milioane de decalitri de vin în stoc, la care s-au mai adăugat cele din recolta, fie și mică, de anul trecut. Recolta din 2020 a fost chiar extrem de mică, cu 40 la sută mai mică decât în alții ani, din cauza secetei. Dar, afirmă vinificatorul, această recoltă mică cauzată de secetă ar putea fi o salvare pentru producătorii de vinuri.

"Anul trecut am produs aproape 10 milioane de decalitri, deci avem în stoc 27 de milioane de decalitri sau 270 de milioane de litri în stoc. Și noi putem să vindem, potrivit datelor din anul trecut, doar 140 de milioane de litri. Deci avem de două ori mai mult vin în stoc decât putem să vindem", afirmă Gheorghe Apertin.

Vinificatorul spune că problema stocurilor este una mare pentru care nu vede o rezolvare, iar micșorarea prețurilor pentru a reduce stocurile nu este o soluție onorabilă în opinia lui.

"Aceasta este o mare problemă și eu nu văd cum am putea să valorificăm stocurile acestea fiindcă ele apasă asupra prețurilor. Oferta noastră este cu mult mai mare decât cerea pe piață. Acum noi vedem că unii (producători de vin moldoveni - n.n.) iese pe piață și propun niște prețuri care nu rezistă niciunei critici (foarte mici - n.n.), asta vorbește despre faptul că în disperare, ca să lichideze stocurile, oamenii recurg la aceste metode (micșorarea prețurilor - n.n.) care fac scurt circuit la toată industria", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.   

El a spus că, pentru a balansa problema stocurilor, sunt necesare mecanisme care să balanseze cererea și oferta. El a dat exemplu modul în care Uniunea Europeană a rezolvat anul trecut problema ofertei care depășea cererea de vin - fapt provocat de restricțiile din perioada pandemică.

"Anul trecut, în Europa, când a fost pandemie, dacă ne referim la metode - ei au declanșat distilări de criză, un miliard de litri de vin din toată Europa a fost distilat și statul a subvenționat (cheltuielile - n.n.). Deci, i-a asigurat producătorului un mic suport ca să se mențină, ca să poată să continuă activitatea economică. Noi nu avem mecanismele acestea, iar Strategia Vinul Moldovei 2030 prevede un astfel de mecanism. Mai sunt și altele, cum este stocarea privată, când blochezi un volum de vin ca el să nu iasă pe piață, doar că trebuie să avem un sector consolidat și disciplinat, care să urmeze recomandările acestea, să nu facem scurt circuit la piață", a declarat vinificatorul.

În concluzie, Gheorghe Apertin afirm că toate aceste probleme creează o reputație proastă a sectorului vitivinicol moldovean pe piață.

"Noi nu putem să construim o reputație bună a vinului moldovenesc când 30% din vin îl vindem în sticlă, care este de bună calitate, dar 70 la sută - în vrac, materia primă. Este imposibil. Cu toate eforturile de marketing pe care noi le facem este imposibil ca noi să construim o reputație bună dacă vindem 70 la sută din vin în vrac", a conchis președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Precizăm că doctor habilitat în științe tehnice, Gheorghe Arpentin a deținut funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului în perioada 2016-2020. El este unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști moldoveni în rândurile experților internaționali. În perioada mandatului său a fost ales să conducă comisia „Siguranță și Sănătate” din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), devenind astfel primul cetățean al Republicii Moldova cu o funcție importantă în cadrul organizației internaționale care studiază din punct de vedere științific și tehnic sectorul vitivinicol mondial, vinul și produsele derivate din viță de vie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
alcool, industria, Vitivinicol, Gheorghe Arpentin, Moldova, vin


Загрузка...
Coronavirusul SARS-CoV-2 la microscop

Ce spune Ghințburg despre mutațiile rusești ale coronavirusului