Nuc, imagine de arhivă

Un potențial ”nuclear” al Moldovei - iată cum agricultorii ar putea câștiga mai mult

330
(reînnoit 15:34 12.09.2020)
Din cauza înghețurilor din aprilie și a secetei care a urmat, producătorii moldoveni de nuci ar putea înregistra pierderi semnificative a recoltei, toate acestea afectând prețul miezului, care ar putea crește considerabil pe piața internă.

CHIȘINĂU, 12 sept - Sputnik. După intrarea pe rod, nucul devine foarte profitabil pentru fermieri, o cultură rentabilă, spre deosebire, de exemplu, de grâu, floarea soarelui sau porumb. Declarația a fost făcută de președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere, Oleg Tîrsînă, în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"Cu o îngrijire adecvată și condiții meteorologice favorabile, nucile produc până la 3-4 tone de miez la hectar. Acesta este randamentul maxim. Dacă calculăm la ce preț se vinde un kilogram de nuci decojite sau în coajă, aceasta este o afacere interesantă", consideră Tîrsînă.

Potrivit expertului, țara are noroc  de solurile fertile necesare cultivării nucilor. Dar uneori au ghinion cu factorii meteorologici și anume cu seceta.

O cantitate mare de minerale din soluri permite fermierilor să folosească mai puține pesticide și alte îngrășăminte dăunătoare pentru cultivarea acestei culturi, ceea ce face ca nucile moldovenești să fie cele mai competitive pe piețele mondiale. Nucile moldovenești se află pe pozițiile de lider în lume în ceea ce privește calitatea miezului, iar în ceea ce privește producția, fermierii noștri al doilea sunt devansați doar de colegii lor din SUA și Chile.

Plantațiile de nuci din Moldova ocupă aproximativ 16-17 mii de hectare, iar aproximativ 13 mii de hectare sunt plantate de-a lungul drumurilor și în păduri.

Tîrsînă a risipit temerile multor cetățeni ai țării că nucile recoltate din copacii plantați de-a lungul majorității drumurilor moldovenești în anii 70 și 80 ai secolului trecut sunt periculoși pentru sănătate și conțin un număr mare de substanțe nocive, inclusiv metale grele.

”Recent, a fost efectuat un studiu al nucilor colectate la diferite secțiuni din apropierea drumurilor din țară. S-a dovedit că în conținutul lor aceste nuci nu diferă de cele culese în livezi. Nucile sunt o cultură care, spre deosebire de fructe, nu absoarbe atât de mult substanțe nocive pentru organism”, a precizat Tîrsînă.

Agricultorii moldoveni sunt într-o poziție avantajoasă, deoarece avem propriile noastre soiuri de nuci în țară, care permit obținerea unei recolte bune chiar și în condiții meteorologice nefavorabile care au predominat anul acesta. Mai mult, mulți cultivatori autohtoni de nuci folosesc metode moderne de combatere a dăunătorilor și bolilor care afectează acești copaci.

Dacă în anii 60 ai secolului trecut au apărut în țară soiuri precum „Cazacu”, „Costiujeni”, „Schinoasa” și alte 8 soiuri, care la acea vreme erau cele mai productive. În prezent, în țară, cultivatorii de nuci preferă să folosească soiuri mai moderne, precum „Chandler” american sau „California”. Dar cu adevărat mândria creșterii nucilor moldovenești poate fi numită soiuri precum „Pescianski” și „Kogălniceanu”.

În acest sezon, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, recolta de nuci din țară ar putea fi afectată în proporție de până la 40-45% comparativ cu ceea ce se așteptau agricultorii în primăvară. Acest lucru poate afecta prețurile de pe piața internă (pentru un kilogram de miez, va trebui să plătiți cu 10-12 la sută mai mult). Cu toate acestea, în ceea ce privește livrările de export de nuci, creșterea prețurilor de aici va fi destul de nesemnificativă, deoarece în țările din America Latină și în SUA situația cu recolta este mai bună decât în ​​Moldova.

Spre deosebire de livezile de nuci, plantațiile de migdale (În Moldova sunt peste 2 mii de hectare) sunt situate relativ compact - în nordul și sudul țării, în ferme relativ mari - de la câteva zeci la sute de hectare. În plus, în ultimii ani, producătorii de migdale din Moldova au cooperat destul de activ - creează grupuri de marketing pentru a primi subvenții de la donatori și subvenții de stat suplimentare.

Dar, în același timp, doar câțiva dintre aceștia exportă produse în cantități semnificative (în principal în Italia). Majoritatea migdalelor moldovenești sunt vândute pe piața internă - producătorilor de bomboane și cofetărie și supermarketurilor. Problema este că în Uniunea Europeană și cu atât mai mult în Moldova este puțin probabil ca consumatorii să cumpere mai mult și să plătească mai mult pentru un produs neesențial.

Nutriționiștii subliniază că nucile conțin o cantitate mare de potasiu, magneziu, calciu, fosfor, fier, seleniu, mangan, molibden, nichel, cobalt, vitaminele B1, B2, PP, E, acizi grași, inclusiv Omega-3, dar nu merită uitați că, în pofida deficitului de aminoacizi în proteina din nuci, acesta este un produs bogat în calorii.

Persoanele care consumă cu regularitate nuci, riscul de a dezvolta boli coronariene este redus, deasemenea scade și  concentrația colesterolului din sânge. În plus, li se recomandă să fie incluși în dieta persoanelor cu diabet.

În același timp, nucile ajută la întărirea vaselor sangvine, iar aminoacizii din alune ajută la lupta împotriva îmbătrânirii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

330
Tagurile:
Moldova, Nuci
Тема:
Viața în Moldova (365)
Tematic
Guvernul a aprobat mărimea compensațiilor pentru agricultorii afectați de secetă
Încă o ramură a agriculturii care va suporta pagube mari în acest an - Expert
Aneta Ganenco

Recolta de pomușoare, mai mică și târzie: Ce se va întâmpla cu prețurile

101
(reînnoit 21:22 11.06.2021)
Ploile și temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează recolta agricultorilor. În acest an, pomușoarele crescute în Moldova vor întârzia cu cel puțin cu două-trei săptămâni.
Roada de pomușoare mai mică și târzie: Cum vor fi infleunțate prețurile

În cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei", președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, a declarat că cele mai afectate de condițiile meteorologice sunt căpșunele, zmeura, murele, agrișul, coacăza neagră și alba, dar și alte fructe de sezon.

"În acest an, toate fructele vor apărea cu întârziere din cauza ploilor și temperaturilor mai scăzute. Și roada este mai mică, din motiv că până în prezent se resimt efectele secetei de anul trecut. Vom avea mai puține pomușoare", a declarat Aneta Ganenco.

În pofida tuturor greutăților întâlnite de către agricultori, prețurile nu se vor schimba esențial, susține interlocutoarea.

"La formarea prețului participă și alte fenomene: criza economică, puterea de cumpărare este mai scăzută, dar și cheltuielile noastre sunt mai mari. Toate acestea în ansamblu vor forma un preț la vânzare”, a subliniat președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”.

În 2020, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ  4,1 mii de hectare de plantații de pomușoare. În 2019, producția recoltată a fost de aproximativ 15,5 de mii de tone.

În anul 2018, exportul de pomușoare a crescut față de anul 2016 cu 36% și a constituit aproximativ 3000 de tone, sau cu 1000 de tone mai mult. Cei mai mari consumatori de pomușoare în UE sunt Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia. Cele mai cultivate pomușoare în Republica Moldova sunt căpșunele, zmeura, coacăza neagră.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

101
Tagurile:
prețuri, căpșune
Tematic
Recolta de grâu, extrem de mică: Mărturiile unui agricultor - Video


Загрузка...
Vinul spumant este de nelipsit de pe masa de Revelion

Problemele grave ale vinificației moldovenești - ce spune Gheorghe Arpentin

165
(reînnoit 11:13 04.06.2021)
Nouă, moldovenilor, ne place să ne lăudăm cu vinurile produse de producătorii din țara noastră, dar puțin dintre noi cunosc situația gravă în care se află sectorul vitivinicol din Republica Moldova și consecințele care le poate avea pe viitor întreg domeniul.

Timp de un an și jumătate, Oficiul Viei și Vinului din Republica Moldova a elaborat proiectul de referință pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol - „Strategia Vinul Moldovei 2030”, care ar urma să rezolve probleme acestui sector atât de important pentru țara noastră. Dar problemele sectorului sunt mari și grave: calitatea vinurilor moldovenești, discrepanța dintre oferta producătorilor moldoveni și cererea pe piața globală, prețurile extrem de mici ale vinurilor moldovenești la export și, mai ales problema stocurilor, stocul fiind de aproape două ori mai mare decât vânzările.

Fostul director al Oficiului Viei și Vinului, Gheorghe Arpentin, care acum deține funcția de președinte al Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului, a povestit în studioul radio Sputnik Moldova ce prevede această strategie și de ce este atât de importantă aprobarea ei.

El a precizat că documentul a fost elaborat de specialiști locali, dar cu participarea experților din toate colțurile lumii, de la Noua Zeelandă până în Statele Unite, dar și de cei din comunitatea europeană, care a contribuit financiar la elaborarea proiectului. Documentul a fost depus la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Generale și Mediului, de unde, spune Gheorghe Arpentin, nu a venit nicio reacție. "Ei (cei de la Ministerul Agriculturii - n.n.) trebuie să ne spună unde se află. Dar din câte știu, nu a avansat documentul acesta. Pricinile nu pot să le cunosc. Ministerul Agriculturii ar trebui să ne răspundă", a spus vinificatorul, precizând că strategie nu a fost deocamdată aprobată probabil din cauza situației politice instabile.

"Noi credem că fără o strategie, fără un document strategic pe termen lung, fără viziune, să faci lucrurile ad-hoc a fost o eroare a sectorului vitivinicol moldovenesc (nu e posibilă dezvoltarea sectorului - n.n.). Documentul este extrem de important pentru industrie, s-a făcut o diagnostică clară și s-au prezentat pașii care trebuie făcuți pentru a crește valoare vinului moldovenesc. Acum sectorul nu are un astfel de document, el nu este autorizat, poate sunt alte priorități acum la Guvern, în contextul acesta politic pe care îl avem de la sfârșitul anului trecut, care au făcut ca documentul să nu fie examinat", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului. 

Sectorul vitivinicol din Moldova: volume mari, calitate proastă și venituri mici

"Suntem țara care exportă foarte mult. Dacă luăm raportul dintre ceea ce producem și ceea ce exportăm, suntem pe primul loc din lume și, în pofida la asta, avem cele mai joase prețuri la vinurile noastre pe piața globală. Asta este inacceptabil! Deci, nu creăm valori pe piețele de export și asta este un handicap puternic pentru vinurile noastre. Iată că acest document strategic a propus măsuri foarte precise pentru a rezolva problema. Sunt câteva capitole: viticultura, vinificația, vinul, divinul, marketingul și două blocuri transversale care se referă la toate acestea: cadrul legal, care este foarte important de ajustat, să nu ne punem noi înșine bariere, dar să permitem ca întreprinderile să funcționeze în cele mai bune condiții și al doilea - educația și cercetările, inovațiile, factorul uman, care este cardinal pentru buna implementare a acestui document", a menționat vinificatorul.

Gherghe Apertin afirmă că unele recolte de struguri din Moldova sunt cele mai joase din lume: "Nu putem să fim rentabili dacă avem recolte mcii și vindem foarte ieftin. Recoltele mcii influențează asupra prețurilor, asupra performanței".

Lipsa soiurilor solicitate pe piață

O altă problemă gravă este lipsa soiurilor de calitate.

"Nu avem soiurile care sunt solicitate acum pe piață. Piața este în dinamică tot timpul și noi trebuie să urmărim aceste schimbări și să putem să ne ajustăm la piața internațională. Și acest lucru nu este atât de ușor, pentru că plantarea viei este o investiție pe 40 de ani. Și dacă am făcut eroi, de exemplu, în trecut, pe urmă le-am repetat și posibil să le mai repetăm. Spre exemplu, acum avem o structură a sortimentului care nu ne dau soiurile cele care sunt solicitate pe piețele pe care ne aflăm sau pe alte piețe pe care putem să ne construim reputația", a afirmat vinificatorul.

Aceste două probleme creează o altă problemă - cea a stocurilor.

"Vinurile moldovenești ajung în stoc. Și asta este o foarte mare problemă pentru Republica Moldova. În Europa există politici, foarte bune, de ajustare a cererii și ofertei. Cum să ajustăm cerea la ofertă, oferta noastră care nu corespunde cererii de pe piața globală, unde consumul de vin a scăzut la nivelul din 2002. Este o mare competiție pe piață globală care este în contracție și noi venim pe această piață cu oferte de vin care nu sunt ajustate", afirmă specialistul.

Statistici îngrijorătoare: cât vin avem în stoc

Gheorghe Apertin afirmă că în august 2020 erau 18 milioane de decalitri de vin în stoc, la care s-au mai adăugat cele din recolta, fie și mică, de anul trecut. Recolta din 2020 a fost chiar extrem de mică, cu 40 la sută mai mică decât în alții ani, din cauza secetei. Dar, afirmă vinificatorul, această recoltă mică cauzată de secetă ar putea fi o salvare pentru producătorii de vinuri.

"Anul trecut am produs aproape 10 milioane de decalitri, deci avem în stoc 27 de milioane de decalitri sau 270 de milioane de litri în stoc. Și noi putem să vindem, potrivit datelor din anul trecut, doar 140 de milioane de litri. Deci avem de două ori mai mult vin în stoc decât putem să vindem", afirmă Gheorghe Apertin.

Vinificatorul spune că problema stocurilor este una mare pentru care nu vede o rezolvare, iar micșorarea prețurilor pentru a reduce stocurile nu este o soluție onorabilă în opinia lui.

"Aceasta este o mare problemă și eu nu văd cum am putea să valorificăm stocurile acestea fiindcă ele apasă asupra prețurilor. Oferta noastră este cu mult mai mare decât cerea pe piață. Acum noi vedem că unii (producători de vin moldoveni - n.n.) iese pe piață și propun niște prețuri care nu rezistă niciunei critici (foarte mici - n.n.), asta vorbește despre faptul că în disperare, ca să lichideze stocurile, oamenii recurg la aceste metode (micșorarea prețurilor - n.n.) care fac scurt circuit la toată industria", a mai spus de președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.   

El a spus că, pentru a balansa problema stocurilor, sunt necesare mecanisme care să balanseze cererea și oferta. El a dat exemplu modul în care Uniunea Europeană a rezolvat anul trecut problema ofertei care depășea cererea de vin - fapt provocat de restricțiile din perioada pandemică.

"Anul trecut, în Europa, când a fost pandemie, dacă ne referim la metode - ei au declanșat distilări de criză, un miliard de litri de vin din toată Europa a fost distilat și statul a subvenționat (cheltuielile - n.n.). Deci, i-a asigurat producătorului un mic suport ca să se mențină, ca să poată să continuă activitatea economică. Noi nu avem mecanismele acestea, iar Strategia Vinul Moldovei 2030 prevede un astfel de mecanism. Mai sunt și altele, cum este stocarea privată, când blochezi un volum de vin ca el să nu iasă pe piață, doar că trebuie să avem un sector consolidat și disciplinat, care să urmeze recomandările acestea, să nu facem scurt circuit la piață", a declarat vinificatorul.

În concluzie, Gheorghe Apertin afirm că toate aceste probleme creează o reputație proastă a sectorului vitivinicol moldovean pe piață.

"Noi nu putem să construim o reputație bună a vinului moldovenesc când 30% din vin îl vindem în sticlă, care este de bună calitate, dar 70 la sută - în vrac, materia primă. Este imposibil. Cu toate eforturile de marketing pe care noi le facem este imposibil ca noi să construim o reputație bună dacă vindem 70 la sută din vin în vrac", a conchis președintele Comisiei nr. 4 "Nutriție și Sănătate" a Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Precizăm că doctor habilitat în științe tehnice, Gheorghe Arpentin a deținut funcția de director al Oficiului Național al Viei și Vinului în perioada 2016-2020. El este unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști moldoveni în rândurile experților internaționali. În perioada mandatului său a fost ales să conducă comisia „Siguranță și Sănătate” din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), devenind astfel primul cetățean al Republicii Moldova cu o funcție importantă în cadrul organizației internaționale care studiază din punct de vedere științific și tehnic sectorul vitivinicol mondial, vinul și produsele derivate din viță de vie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
alcool, industria, Vitivinicol, Gheorghe Arpentin, Moldova, vin


Загрузка...
 Mike Pompeo

Pompeo a criticat refuzul lui Biden de a avea o conferința de presă comună cu Putin