Lan de porumb compromis de secetă, în apropiere de Capitală

Pierderile agricultorilor, de câteva ori mai mari decât ajutoarele acordate de Guvern

440
(reînnoit 17:05 30.07.2020)
Mâine Guvernul Chicu urmează să se întrunească în ședință ca să aprobe regulamentul de repartizare a ajutoarelor oferite agricultorilor ale căror terenuri au fost afectate de secetă și grindină.

CHIȘINĂU, 30 iul – Sputnik. Guvernul a anunțat că va oferi 100 de milioane de lei din Fondul Naționale de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (așa-zisul Fond de Subvenționare), pentru a acoperi parțial pierderile suportate de agricultori pentru terenurile însămânțate cu cereale din prima grupă (care au fost semănate în toamnă) și pentru culturile afectate de grindină (pomicole, nucifere, vița de vie). Alte 100 de milioane de lei vor fi alocate pentru același scop din Fondul de Intervenții a Guvernului.

Astfel ajutorul acordat agricultorilor cu terenuri afectate de secetă va fi următorul: pentru un hectar reînsămânțat în primăvară agricultorii vor primi 1080 de lei, pentru un hectar de grâu de toamnă – 1000 de lei, pentru un hectar de orz de toamnă – 1020 de lei, pentru rapița de toamnă 1400 de lei.

Agricultorii afirmă însă că aceste ajutoare sunt mult prea mici raportate la cheltuielile pe care le-au făcut la lucratul unui hectar e pământ, cheltuieli care acum se transformă în pierderi, dat fiind că recolta este total compromisă.

Cât costă lucrarea unui hectar de pământ însămânțat cu grâu de toamnă

Pentru a vedea care este, de fapt, raportul dintre ajutorul pe care statul intenționează să-l acorde și pierderile suportate de agricultori, am făcut un calcul prin care am adunat costurile aferente lucrării unui hectar de pământ în sud-estul țării, acolo unde agricultorii au protestat. 

Perioada în care am calculat aceste costuri este din toamnă, când s-a semănat grâul de toamnă, și până în data de 20 aprilie, când comisia de stare excepțională din agricultură a constat că terenurile semănate cu porumb sunt compromise în proporție de 80 la sută și agricultorii trebuie să înceteze să le mai îngrijească pentru a nu majora și mai mult pierderile.

  • Aratul de toamnă – 800 de lei (34 de kg de motorină la hectar, consumul a fost mare dat fiind că pământul era uscat), plus amortizarea tehnicii și plata tractoriștilor
  • Cultivatul – 400 de lei
  • Semănatul - 300 de lei
  • Costul seminții: 280 kg la hectar x 5 lei/kg  = 1400 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în toamnă – 1000 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în februarie – 1000 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în martie – 1000 de lei
  • În total, avem o sumă de 5 900 de lei – cheltuieli pentru un hectar însămânțat cu grâu de toamnă.
  • Agricultorii acuză pierderi de 5 000 – 6 000 de lei la cultivarea unui hectar de porumb

Calcule sunt aproximative și nu e neapărat că toți agricultorii au avut aceleași cheltuieli, este posibil ca unii să fi investit mai puțini bani, spre exemplu, unii nu au mai administrat îngrășăminte minerale în luna martie, respectiv cheltuielile se cifrează la 5 000 de lei.

Dar, chiar și așa, pierderile la hectar vor fi de aproape 4 000 de lei, dat fiind că ajutorul acordat de Guvern nu va depăși 1 000 de lei.

Dar ține oare de obligațiunea Guvernului de a acoperi toate pierderile fermierilor sau de a le acorda ajutoare, odată ce aceștia sunt agenți economici care activează pe cont propriu în vederea obținerii profitului?  

Autoritățile, cu un alt punct de vedere: Acordăm anual agriculturii peste un miliard de lei

Președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului, Nicolae Ciubuc, spune că statul poate să-i ajute pe agricultori, dar nu are obligațiunea să o facă. Iar cele 250 de milioane de lei pe care mâine Guvernul le va oferi agricultorilor constituie un ajutor substanțial, mai ales în condițiile în care statul se confruntă cu pandemia de coronavirus și cu criza economică provocată de aceasta.

În cadrul unui interviu realizat în studioul Sputnik Moldova, Nicolae Ciubuc a declarat că în ultima perioadă autoritățile au acordat un suport substanțial sectorului agricol.

"Trebuie să lăsăm la o parte populismul și să vedem ce s-a făcut de-a lungul timpului pentru acest sector, mă refer la Fondul de Subvenționare, proiecte finanțate de partenerii de dezvoltare. Amintesc că noi dăm anual peste un miliard de lei din Fondul de Subvenționare a Agriculturii pentru implementarea tehnologiilor pentru irigare, bazine, sisteme de irigare. Noi subvenționăm dobânda la credite pentru agricultorii care nu au surse suficiente", a declarat președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului.

Ciubuc: Agricultorii aveau obligația să-și asigure terenurile  

Totodată el le reproșează agricultorilor că nu au avut grijă să-și asigure plantațiile la companiile de asigurare.

"Este prima de asigurări în agricultură care le oferă agricultorilor șansa de a asigura și a transfera acest risc nu pe seama Guvernului și a face proteste în fața Guvernului sau de a bloca străzile, ci de a merge la o companie de asigurări pentru a-și recupera acele pierderi", a declarat Ciubuc în studioul Sputnik Moldova.

Totodată el le reproșează producătorilor agricoli că, în anii în care le merg bine afacerile, ei nu se grăbesc să plătească impozitele și taxele la stat.

"Eu aș vrea mai multă abordare să văd și din partea fermierilor atunci când vorbim de contribuții, impozite și taxe. Și nu o singură dată am discutat, aprins pe alocuri, legat de aceste angajamente ale fermierilor ce țin de onorarea obligațiunilor lor față de stat. La ziua de astăzi o pondere semnificativă în economie o ocupă agricultura, dar agricultura nu vine cu același randament prin impozite și taxe. Aici avem foarte multă economice tenebră, nu se achită impozite, lucrează mulți la negru", a declarat Ciubuc.

Ciubuc: Au beneficiat de subvenții de milioane de lei, dar nu au plătit niciun leu impozite

El spune că mulți producători agricoli au beneficiat de subvenții de milioane de la Agenția de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar nu plătea practic niciun impozit. 

"Pe vremea când lucram la AIPA, am făcut foarte multe studii, analize privind beneficiarii de subvenții care primeau milioane, dar în bugetul statului achitau zero impozite sau foarte puțin, sume infime față de veniturile pe care, de fapt, le aveau. Atunci punem întrebarea: statul să vină cu suport?", a mai spus fostul director al AIPA.   

Calculul făcut de Ciubuc: Pierderi de 2 500 - 4 000 de lei la hectar

Și Nicolae Ciubuc a făcut un calcul al despăgubirilor acordate de stat, dar și a cheltuielilor pe care le-au avut agricultorii pentru a lucra un hectar de pământ însămânțat în toamnă cu grâu.  

"Suma care va fi alocată pentru un hectar va depăși o mie de lei la hectarul de grâu compromis. În timp ce cheltuielile se ridică, în funcție de tehnologii aplicate de un agricultor sau altul, de costuri, la 3 5000 – 5 000 de lei la hectar", a spus el.

Respectiv, potrivit calculelor președintelui Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului, Nicolae Ciubuc, pierderile suportate de agricultori la lucrarea unui hectar de grâu de toamnă vor varia între 2 500 și 4 000 de lei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

440
Tagurile:
Nicolae Ciubuc, subvenții, subventii, subvenție, ajutor, grâu, agricultori, Pierderi
Тема:
Protestele agricultorilor – revendicări și soluții (87)
Aneta Ganenco

Recolta de pomușoare, mai mică și târzie: Ce se va întâmpla cu prețurile

99
(reînnoit 21:22 11.06.2021)
Ploile și temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează recolta agricultorilor. În acest an, pomușoarele crescute în Moldova vor întârzia cu cel puțin cu două-trei săptămâni.
Roada de pomușoare mai mică și târzie: Cum vor fi infleunțate prețurile

În cadrul emisiunii "La Ordinea Zilei", președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, a declarat că cele mai afectate de condițiile meteorologice sunt căpșunele, zmeura, murele, agrișul, coacăza neagră și alba, dar și alte fructe de sezon.

"În acest an, toate fructele vor apărea cu întârziere din cauza ploilor și temperaturilor mai scăzute. Și roada este mai mică, din motiv că până în prezent se resimt efectele secetei de anul trecut. Vom avea mai puține pomușoare", a declarat Aneta Ganenco.

În pofida tuturor greutăților întâlnite de către agricultori, prețurile nu se vor schimba esențial, susține interlocutoarea.

"La formarea prețului participă și alte fenomene: criza economică, puterea de cumpărare este mai scăzută, dar și cheltuielile noastre sunt mai mari. Toate acestea în ansamblu vor forma un preț la vânzare”, a subliniat președintele Asociației „Pomusoarele Moldovei”.

În 2020, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ  4,1 mii de hectare de plantații de pomușoare. În 2019, producția recoltată a fost de aproximativ 15,5 de mii de tone.

În anul 2018, exportul de pomușoare a crescut față de anul 2016 cu 36% și a constituit aproximativ 3000 de tone, sau cu 1000 de tone mai mult. Cei mai mari consumatori de pomușoare în UE sunt Germania, Franța, Marea Britanie, Belgia. Cele mai cultivate pomușoare în Republica Moldova sunt căpșunele, zmeura, coacăza neagră.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

99
Tagurile:
prețuri, căpșune
Tematic
Recolta de grâu, extrem de mică: Mărturiile unui agricultor - Video


Загрузка...
Vinul spumant este de nelipsit de pe masa de Revelion

Problemele grave ale vinificației moldovenești - ce spune Gheorghe Arpentin