Lan de porumb compromis de secetă, în apropiere de Capitală

Pierderile agricultorilor, de câteva ori mai mari decât ajutoarele acordate de Guvern

425
(reînnoit 17:05 30.07.2020)
Mâine Guvernul Chicu urmează să se întrunească în ședință ca să aprobe regulamentul de repartizare a ajutoarelor oferite agricultorilor ale căror terenuri au fost afectate de secetă și grindină.

CHIȘINĂU, 30 iul – Sputnik. Guvernul a anunțat că va oferi 100 de milioane de lei din Fondul Naționale de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (așa-zisul Fond de Subvenționare), pentru a acoperi parțial pierderile suportate de agricultori pentru terenurile însămânțate cu cereale din prima grupă (care au fost semănate în toamnă) și pentru culturile afectate de grindină (pomicole, nucifere, vița de vie). Alte 100 de milioane de lei vor fi alocate pentru același scop din Fondul de Intervenții a Guvernului.

Astfel ajutorul acordat agricultorilor cu terenuri afectate de secetă va fi următorul: pentru un hectar reînsămânțat în primăvară agricultorii vor primi 1080 de lei, pentru un hectar de grâu de toamnă – 1000 de lei, pentru un hectar de orz de toamnă – 1020 de lei, pentru rapița de toamnă 1400 de lei.

Agricultorii afirmă însă că aceste ajutoare sunt mult prea mici raportate la cheltuielile pe care le-au făcut la lucratul unui hectar e pământ, cheltuieli care acum se transformă în pierderi, dat fiind că recolta este total compromisă.

Cât costă lucrarea unui hectar de pământ însămânțat cu grâu de toamnă

Pentru a vedea care este, de fapt, raportul dintre ajutorul pe care statul intenționează să-l acorde și pierderile suportate de agricultori, am făcut un calcul prin care am adunat costurile aferente lucrării unui hectar de pământ în sud-estul țării, acolo unde agricultorii au protestat. 

Perioada în care am calculat aceste costuri este din toamnă, când s-a semănat grâul de toamnă, și până în data de 20 aprilie, când comisia de stare excepțională din agricultură a constat că terenurile semănate cu porumb sunt compromise în proporție de 80 la sută și agricultorii trebuie să înceteze să le mai îngrijească pentru a nu majora și mai mult pierderile.

  • Aratul de toamnă – 800 de lei (34 de kg de motorină la hectar, consumul a fost mare dat fiind că pământul era uscat), plus amortizarea tehnicii și plata tractoriștilor
  • Cultivatul – 400 de lei
  • Semănatul - 300 de lei
  • Costul seminții: 280 kg la hectar x 5 lei/kg  = 1400 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în toamnă – 1000 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în februarie – 1000 de lei
  • Îngrășăminte minerală administrate în martie – 1000 de lei
  • În total, avem o sumă de 5 900 de lei – cheltuieli pentru un hectar însămânțat cu grâu de toamnă.
  • Agricultorii acuză pierderi de 5 000 – 6 000 de lei la cultivarea unui hectar de porumb

Calcule sunt aproximative și nu e neapărat că toți agricultorii au avut aceleași cheltuieli, este posibil ca unii să fi investit mai puțini bani, spre exemplu, unii nu au mai administrat îngrășăminte minerale în luna martie, respectiv cheltuielile se cifrează la 5 000 de lei.

Dar, chiar și așa, pierderile la hectar vor fi de aproape 4 000 de lei, dat fiind că ajutorul acordat de Guvern nu va depăși 1 000 de lei.

Dar ține oare de obligațiunea Guvernului de a acoperi toate pierderile fermierilor sau de a le acorda ajutoare, odată ce aceștia sunt agenți economici care activează pe cont propriu în vederea obținerii profitului?  

Autoritățile, cu un alt punct de vedere: Acordăm anual agriculturii peste un miliard de lei

Președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului, Nicolae Ciubuc, spune că statul poate să-i ajute pe agricultori, dar nu are obligațiunea să o facă. Iar cele 250 de milioane de lei pe care mâine Guvernul le va oferi agricultorilor constituie un ajutor substanțial, mai ales în condițiile în care statul se confruntă cu pandemia de coronavirus și cu criza economică provocată de aceasta.

În cadrul unui interviu realizat în studioul Sputnik Moldova, Nicolae Ciubuc a declarat că în ultima perioadă autoritățile au acordat un suport substanțial sectorului agricol.

"Trebuie să lăsăm la o parte populismul și să vedem ce s-a făcut de-a lungul timpului pentru acest sector, mă refer la Fondul de Subvenționare, proiecte finanțate de partenerii de dezvoltare. Amintesc că noi dăm anual peste un miliard de lei din Fondul de Subvenționare a Agriculturii pentru implementarea tehnologiilor pentru irigare, bazine, sisteme de irigare. Noi subvenționăm dobânda la credite pentru agricultorii care nu au surse suficiente", a declarat președintele Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului.

Ciubuc: Agricultorii aveau obligația să-și asigure terenurile  

Totodată el le reproșează agricultorilor că nu au avut grijă să-și asigure plantațiile la companiile de asigurare.

"Este prima de asigurări în agricultură care le oferă agricultorilor șansa de a asigura și a transfera acest risc nu pe seama Guvernului și a face proteste în fața Guvernului sau de a bloca străzile, ci de a merge la o companie de asigurări pentru a-și recupera acele pierderi", a declarat Ciubuc în studioul Sputnik Moldova.

Totodată el le reproșează producătorilor agricoli că, în anii în care le merg bine afacerile, ei nu se grăbesc să plătească impozitele și taxele la stat.

"Eu aș vrea mai multă abordare să văd și din partea fermierilor atunci când vorbim de contribuții, impozite și taxe. Și nu o singură dată am discutat, aprins pe alocuri, legat de aceste angajamente ale fermierilor ce țin de onorarea obligațiunilor lor față de stat. La ziua de astăzi o pondere semnificativă în economie o ocupă agricultura, dar agricultura nu vine cu același randament prin impozite și taxe. Aici avem foarte multă economice tenebră, nu se achită impozite, lucrează mulți la negru", a declarat Ciubuc.

Ciubuc: Au beneficiat de subvenții de milioane de lei, dar nu au plătit niciun leu impozite

El spune că mulți producători agricoli au beneficiat de subvenții de milioane de la Agenția de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar nu plătea practic niciun impozit. 

"Pe vremea când lucram la AIPA, am făcut foarte multe studii, analize privind beneficiarii de subvenții care primeau milioane, dar în bugetul statului achitau zero impozite sau foarte puțin, sume infime față de veniturile pe care, de fapt, le aveau. Atunci punem întrebarea: statul să vină cu suport?", a mai spus fostul director al AIPA.   

Calculul făcut de Ciubuc: Pierderi de 2 500 - 4 000 de lei la hectar

Și Nicolae Ciubuc a făcut un calcul al despăgubirilor acordate de stat, dar și a cheltuielilor pe care le-au avut agricultorii pentru a lucra un hectar de pământ însămânțat în toamnă cu grâu.  

"Suma care va fi alocată pentru un hectar va depăși o mie de lei la hectarul de grâu compromis. În timp ce cheltuielile se ridică, în funcție de tehnologii aplicate de un agricultor sau altul, de costuri, la 3 5000 – 5 000 de lei la hectar", a spus el.

Respectiv, potrivit calculelor președintelui Comisiei Mediu și Dezvoltare Regională a Parlamentului, Nicolae Ciubuc, pierderile suportate de agricultori la lucrarea unui hectar de grâu de toamnă vor varia între 2 500 și 4 000 de lei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

425
Tagurile:
Nicolae Ciubuc, subvenții, subventii, subvenție, ajutor, grâu, agricultori, Pierderi
Тема:
Protestele agricultorilor – revendicări și soluții (87)
Ardei dulci

Intermediarii au un profit mai mare: Necazul unui fermier

87
(reînnoit 21:13 22.09.2020)
Micii producători agricoli sunt mâhniți că intermediarii, care cumpără de la marii producători, obțin venituri mai mari decât ei. Un fermier i-a vorbit reporterului Sputnik despre cât de importantă este fidelitatea clienților pentru supraviețuirea micilor producători.  

CHIȘINĂU, 22 sept – Sputnik. O familie dintr-o suburbie a Chișinăului, tatăl și doi fii căsătoriți și având copii, dețin o afacere în agricultură în care investesc pe durata întregului an, iar câștigul le vine doar toamna.

Cultivarea ardeilor dulci este afacerea lor, pe care o dețin din 1997.

Din aceasta se întrețin cu toții, împreună cu soțiile și copii. Angajează și oameni din localitate pentru plantarea și îngrijirea răsadului, recoltarea ardeilor, prelucrarea terenului. Dar ardeii îi vând doar ei la piețe agroalimentare din Chișinău – tatăl și fiii, nu încredințează nimănui comercializarea legumelor, nu doresc să apeleze la intermediari.

Familia deține în proprietate în total 10 hectare de pământ, dar ardei cultivă în fiecare an doar pe un hectar și jumătate.

„Numai pe un hectar și jumătate din cele 10 hectare creștem ardei și în fiecare an le mutăm locul, pentru ca să crească mai bine”, a povestit pentru Sputnik unul dintre cei doi fii, Ion.

Deja de vreo 10 ani îi văd toamnă de toamnă la una și aceeași piață agroalimentară din sectorul Botanica al Capitalei. Au reușit să aibă clienți fideli. Locatarii blocurilor din preajmă le cunosc produsul și au încredere în calitatea acestuia. Ardeii dulci pe care-i cultivă sunt un soi deosebit – roșii, cu pereți cărnoși, consistenți, potriviți pentru consum în stare proaspătă și pentru toată gama de rețete la care recurg moldovenii.

Prețul pe care-l cer pentru ardeii cei mai frumoși este de 16 lei kilogramul – au păstrat costul din ultimii ani. Totuși, aspectul ardeilor este mai puțin impresionant decât în anii trecuți – condițiile meteo din acest an au afectat dezvoltarea lor.

Ardei dulci vânduți de fermier la piață
© Sputnik / Eleonora Lisnic
Ardei dulci vânduți de fermier la piață

Ardeii cu formă neregulată, de dimensiune mai mică, cu porțiuni deshidratate sau care n-au reușit să se coloreze în roșu până la perioada culesului îi sortează separat și-i vând cu 8-10 lei kilogramul. Dar și aceștia mai ieftini sunt solicitați de clienții fideli, pentru că practic nu cedează în privința calităților gustative și merg perfect pentru rețetele ce presupun umplerea, murarea și fragmentarea lor.

Ardei dulci vânduți de fermier la piață
© Sputnik / Eleonora Lisnic
Ardei dulci vânduți de fermier la piață

Un pic mai la deal în aceeași piață, mai mulți intermediari vând ardei dulci, roșii, galbeni sau verzi, din alte soiuri, cu pulpă mai puțin consistentă. Prețul cerut de aceștia pentru ardeii lor de calitate superioară este în medie de 12 lei.

„Vedeți?, întreabă Ion. Ei cumpără ardeii de la mari producători, de la baza angro, cu 5-6 lei kilogramul și-i vând cu 12 lei aici. Practic, fără să facă nimic, intermediarii câștigă până la 7 lei de la un kilogram vândut. Noi însă avem o sumedenie de griji – de la prelucrarea pământului și cumpărarea semințelor în fiecare an până la cules și grija pentru transportare și vânzare. Și la fiecare pas avem cheltuieli. În plus, le dăm și altora de lucru.”.

L-am întrebat pe producătorul agricol în ce măsură recolta de ardei le-a fost afectată de condițiile meteo anul acesta.

„Aș zice că recolta este mai slabă în proporție de vreo 25-30%. Ne-au afectat primele ploi din primăvară. Nu seceta. Ardeilor nu le place multă apă. De la multe ploi ei devin acizi”, a povestit fermierul.  

Seceta nu a avut consecințe dramatice pentru afacerea lor – dispun și de sistem de irigare. Potrivit lui Ion, inițial au avut pentru afacerea lor de familie un sistem de irigare sovietic, în care apa era pulverizată de sus către plante. Acum câțiva ani și-au cumpărat un sistem de irigare modern, prin picurare – apa este turnată direct la rădăcină. Fermierul mi-a demonstrat pe telefon fotografii realizate pe plantație, din care devine clar cum sunt irigate plantele, din ape subterane.     

Acum, agricultorul contează pe fidelitatea clienților vechi, pe faptul că, în pofida pandemiei cu noul coronavirus, aceștia n-au fost nevoiți să renunțe la planurile lor de cumpărare a ardeilor pentru consum curent, pentru congelare și diverse conserve pentru iarnă.

În cadrul concurenței cu marii producători, succesul micilor producători, capacitatea lor de a rezista depinde foarte mult de măsura în care reușesc să-și fidelizeze clienții, să le câștige și să le păstreze încrederea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

87
Tagurile:
producători, Concurență
Tematic
Pătrunjelul: Ce se întâmplă în organismul tău când îl consumi
Mărarul: Ce se întâmplă în organismul tău când îl consumi


Загрузка...
Secetă

Savant, despre adevărata cauză a secetei din Moldova și efectelor ei

727
(reînnoit 13:25 22.09.2020)
O secetă hidrologică de asemenea proporții ca în anul 2020 țara nu a mai cunoscut din 1947 în coace: Doctorul habilitat Boris Boincean a vorbit despre cauzele dezastrului natural.

CHIȘINĂU, 22 sept - Sputnik. În acest an, țara noastră s-a ciocnit cu o adevărată catastrofă naturală, când după o iarnă fără de zăpadă a urmat primăvara și vara secetoasă, când deficitul lunar de precipitații pe metru pătrat a constituit 180 de milimetri, comparativ cu ​​anii precedenți și când soarele a ars fără milă pământul moldovenesc. Despre acest lucru a vorbit directorul executiv al Institutului „Selecția” (Bălți), Boris Boincean, în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"De îndată ce apare secetă în țară, toată lumea începe să vorbească despre necesitatea irigării artificiale. Acest lucru este greșit. De ce? Pentru că seceta este o consecință și trebuie să stabilim cauza acesteia. În cazul Moldovei, este incapacitatea solului de a absorbi și a utiliza rațional umiditatea. Solurile noastre nu au suficient humus deoarece sunt uzate”, a declarat expertul.

În anul trecut, după o lungă perioadă de secetă, a urmat încă o perioadă de ploi prelungite, care a dus la eroziunea structurii solului supra-compactat. Acest lucru a agravat calitatea cernoziomurilor noastre, care și așa sunt epuizate de rotația incorectă a culturilor, cultivarea pe aceleași terenuri, timp de mai mulți ani, doar a culturilor industriale - floarea soarelui, porumb și rapiță.

"Astăzi este necesar să luăm în studiem în mod serios calitatea și gradul de deteriorare a solurilor noastre. Oamenii de știință, inclusiv Doсuceav și Kosîceov, au susținut că seceta poate fi parțial cauzată de incapacitatea solului de a absorbi umezeala. Cernoziomul moldovenesc are nevoie astăzi nu doar de chimizare și îngrășăminte minerale, cât de îmbunătățirea structurii, de revigorarea sa”, spune Boinchan.

Multe terenuri agricole din Moldova au nevoie ca cel puțin 4-5 ani ca să fie cultivate cu culturi furajere - lucernă, care îmbogățește solul. Pe viitor, aceste măsuri vor da roade - cernoziomurile din Moldova vor deveni din nou fertile și bogat în humus, a concluzionat expertul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

727
Tagurile:
Moldova, secetă
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii
Tematic
Recolta de floarea-soarelui a fost compromisă de secetă: Prețul semințelor este mai mare


Загрузка...
Mormânt antic găsit în China

A fost dezvăluit misterul lichidului dintr-un mormânt antic

0
(reînnoit 22:47 22.09.2020)
Oamenii de știință chinezi au descoperit secretul unui lichid misterios descoperit într-un vas de bronz în timpul săpăturilor unui mormânt vechi de două mii de ani.

Rezultatele cercetării au arătat că în vas exista o băutură medicinală care conține alcool. Potrivit experților, acest amestec a fost folosit pentru a opri sângerarea și pentru a reduce inflamația, transmite RIA Novosti, cu referire la Xinhua.

În prezent, oamenii de știință continuă să cerceteze descoperirea pentru a obține mai multe informații despre materiile prime din care a fost făcută băutura și despre procesul de fabricare a acesteia.

Mormântul a fost descoperit în timpul reconstrucției unei mahalale din Sanmenxia, ​​provincia Henan, în luna mai a acestui an. Pe baza rezultatelor analizei preliminare, experții consideră că mormântul datează din timpul apusului dinastiei Qin (221-207 î.Hr.) și a începutului dinastiei Han occidentale (înainte de al optulea an al erei noastre).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
lichid, mormant, mister


Загрузка...