Secetă, imagine de arhivă

Secetă hidrologică: Recomandările specialiștilor pentru o agricultură durabilă - detalii

127
(reînnoit 09:10 10.06.2020)
Specialiștii atenționează că pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii trebuie puse în practică abordări noi precum restabilirea fertilității solului și modelul conservativ de agricultură.

CHIȘINĂU, 10 iun - Sputnik. Ploile din luna mai nu au soluționat deficitul de apă din sol, iar pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii trebuie puse în practică abordări noi precum restabilirea fertilității solului și modelul conservativ de agricultură. Acesta este mesajul directorul Institutului de Cercetări pentru culturile de Câmp ”Selecţia”, Boris Boincean, transmis autorităților în cadrul unei ședințe organizate de premierul Ion Chicu în vederea examinării situației în agricultură, în contextul secetei hidrologice înregistrate în ultima perioadă.

Totodată, Boincean consideră că este necesară crearea sistemului semincer de rezervă, bazat pe material semincer autohton.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Ion Perju, a informat că ploile din ultima perioadă au ameliorat situația pe terenurile însămânțate și necesitățile alimentare ale statului vor fi asigurate.

”Seceta hidrologică a afectat semănăturile pe tot teritoriul țării și a scos în evidență necesitatea investițiilor în sisteme de irigare. Conform aprecierilor MADRM, pentru  restabilirea sistemelor de irigare în toată țara sunt necesare cca 135 milioane de euro”, a precizat Perju.

Premierul a anunțat că Guvernului va susține crearea unui mecanism accesibil de asigurare în agricultură, și propunerile de a subvenționa, din fondurile AIPA, proiecte bazate pe tehnologii moderne în agricultură.

”Am elaborat și am aprobat un set de măsuri menite să susțină afacerile, inclusiv în agricultură. Subvenționarea dobânzilor pentru credite și recuperarea TVA sunt unele din ele. Rog MADRM și Ministerul Finanțelor să organizeze sesiuni de instruiri în regiunile țării pentru a informa agricultorii cum pot beneficia de instrumentele existente și cele în proces de elaborare. Susțin ideea creării sistemului semincer de rezervă și cred că trebuie să dezvoltăm capacitățile de producere a semințelor autohtone”, a spus Ion Chicu.

Potrivit estimărilor producătorilor agricoli, în acest an recolta va fi mai mică cu 20-25% comparativ cu anul 2019. La ședință a fost discutată necesitatea creării unui mecanism viabil și accesibil de asigurări în agricultură, posibilitatea eșalonării plăților pentru proiectele de susținere în agricultură, recuperarea TVA, subvenționarea dobânzilor la credite oferite de instituțiile bancare și cele non-bancare, posibilitatea de a folosi apele subterane pentru irigarea prin picurare, precum și introducerea unor abordări noi în modelele de subvenționare în agricultură.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

127
Tagurile:
secetă hidrologică, Dezvoltare durabilă, agricultura
Тема:
Viața în Moldova (330)
Tematic
Moldova se usucă: A fost emis cod galben de secetă hidrologică
Cât grâu a secerat Moldova și cât va costa: În sud, recolta a fost afectată de secetă
Veste proastă pentru agricultori: Cod galben de secetă hidrologică
Producători locali

Reacții la amendarea Legii Comerțului Interior: ”Autoritățile s-o lase mai moale”

63
(reînnoit 20:54 22.10.2020)
Statul intenționează să reglementeze comerțul pe care îl desfășoară cei care își cresc producția în gospodăriile casnice. La ce ar trebui să se aștepte oamenii de la țară în aceste condiții de criză economică. Sputnik Moldova a aflat opinia experților.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect cu privire la amendarea Legii Comerțului Interior, astfel că producătorii casnici își vor putea vinde produse la piață sau chiar de acasă. Totodată, proiectul stabilește modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a declarației de producător, precum și modul de generalizare și analiză a datelor pe care le conține, utilizând Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).

Ținem să precizăm că produsele scoase la vânzare trebuie să fie cultivate pe terenul propriu sau în grădină. Ori dacă vorbim de produsele de origine animalieră, acestea trebuie să provină de la animalele pe care le deține producătorul în propria gospodărie.

O condiție pentru a putea desfășura o astfel de activitate este ca producătorii să respecte cerințele sanitar-veterinare.

De asemenea, trebuie să subliniem faptul că în condițiile unei crize economice profunde, provocată în mare parte de măsurile restrictive impuse odată cu declanșarea epidemiei de coronavirus, singura sursă de existență pentru producătorii casnici este chiar comercializarea produselor obținute din activitatea în propriile gospodării. Un moment sensibil în acest proiect ține de impunerea impozitării acestui gen de activitate, care ar putea împovăra și mai mult oamenii de la țară, mai ales în cazul în care statul ar putea recurge la noi restricții din cauza pandemiei.

Ce spun experții

Pentru a ne lămuri cum stau lucrurile de fapt în acest domeniu, am solicitat opinia economistului Viorel Gârbu, care consideră că autoritățile trebuie să se axeze pe fluxurile mari de mijloace financiare și să nu creeze impedimente administrative pentru producătorii mici.

”Proiectul în cauza s-a aflat o perioadă lungă în faza de elaborare, prea lunga fata de rezultatele atinse. Consider ca autorii acestui proiect puteau să abordeze teme mai sensibile din domeniul comerțului, or, așa cum arată proiectul, sunt vizate doua dimensiuni majore - producătorii casnici și vânzările la preț redus”, explică Gîrbu.

Potrivit expertului, cea de a doua dimensiune merita a fi abordată, iar în partea ce tine de producătorii casnici - ar putea deveni o povară pentru micii producători.

”În partea ce tine de producătorii casnici se conturează opinia privind râvna autorităților să impoziteze si sa creeze impedimente administrative pentru cei mici, care și așa nu dețin o pondere prea mare in PIB-ul țării, deci în valoarea adăugată creată pe durata unui an. În opinia mea, autoritățile trebuie sa fie axate pe fluxurile mari de mijloace financiare. Or, nu este clar cum vor suporta povara administrativă cei care își vând produsele din propria gospodărie, pusa pe seama acestora, dar și cum vor fi suportate costurile suplimentare de către autoritățile locale, daca aceste costuri vor fi acoperite din taxele colectate. Problema comerțului cu produse din gospodăria casnică exista, dar această problema este o consecință a condițiilor precare în care trăiește o bună parte din populația țării, si nu este în acest sens o dimensiune fireasca a vieții social-economice a unei țări. Din acest motiv, pentru autorități ar fi mai bine sa o ”lase mai moale” cu cerințele administrative fata de aceasta categorie socială și să se uite de exemplu la comerțul făcut de marii actori, de exemplu în magazinele mari să se indice nu doar marca comercială, dar și deținătorul acestei mărci. S-ar vedea atunci că nu prea exista competiție ci mai degrabă marketing evoluat”, punctează expertul economic Viorel Gîrbu.

Se pare că aceeași teamă o au și producătorii locali. Deși militează pentru reglementarea acestui proces, totuși vor să fie pus accentul pe protejarea producătorului autohton, iar o astfel de reglementare să nu fie împovărătoare pentru producătorii casnici. O opinie în acest sens a fost exprimată de președintele Asociației Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali, Tamara Șchiopu.

”Vânzarea produselor de casă, inclusiv carne, conserve, țuică, etc., a fost întotdeauna un proces real, firesc în orice țară. Era cazul să fie legiferată și susținută de către stat, pentru că este o parte considerabilă a economiei naționale și a alimentației tradiționale pe care nimeni nu vrea să o ia în considerare. În realitate, în lume, 70% din mâncarea consumată de omenire este produsă de producătorii casnici și ÎMM, nu de conglomeratele mari. Asta este confirmat de către Națiunile Unite. Important este ca procedura să nu depășească scopul, să nu fie umilitoare, greoaie atât pentru casnici cât și pentru primării, care și așa nu au resurse pentru administrare eficientă. Rămâne de văzut ce mecanisme de aplicare a legii vor fi elaborate și dacă ele vor susține idea sau vor fi, de fapt, împovărătoare pentru oamenii simpli”, a declarat pentru Sputnik Moldova, Tamara Șchiopu.

Proiectul de lege prevede că producătorii casnici nu vor fi obligați să se înregistreze la stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Totodată, taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia urmează a fi stabilită de autoritatea administrației publice locale.

În cazul în care proiectul va fi aprobat de Parlament, Guvernul va urma să creeze și să administreze o resursă informațională de stat în domeniul comerțului, care să asigure printre altele și depunerea notificării privind inițierea activității de comerț on-line prin intermediul unui ghișeu unic.

Potrivit notei informative, studiul de analiză a reglementărilor din domeniul comerțului interior este elaborat în cadrul proiectului Consilierea Guvernului Republicii Moldova în Politici Economice, GIZ Moldova, la solicitarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Considerăm că acest proiect trebuie supus unor ample dezbateri publice cu participarea nemijlocită a producătorilor mici și mijlocii, dar și a celor casnici, astfel încât noile reglementări să nu complice situația oamenilor de la țară, care și așa este destul de dificilă, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

63
Tagurile:
Tamara Șchiopu, Viorel Gîrbu, experți, Reacție, comerț interior
Тема:
Viața în Moldova (330)
Tematic
Ce trebuie să facă statul pentru a preveni colapsul: Răspunsurile lui Slusari și Oleinic
Noi reguli în comerțul interior: Mai multe produse autohtone în magazinele din țară


Загрузка...
Boris Boincean

Ce împiedică Moldova devină o a doua Elveție - expert

119
Țara noastră ar putea produce brânzeturi selectate și alte produse lactate în volume industriale, dar pentru asta este necesar să fie pus la punct un întreg spectru de măsuri în sectorul agricol al țării, se arată convins expertul.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Pentru Moldova, un vis absolut realizabil este fabricarea produselor lactate și formarea mărcilor în domeniul brânzeturilor. Acestea ar fi apreciate ulterior ca produse de export în străinătate, la fel ca delicatesele elvețiene și olandeze. Directorul executiv al Institutului „Selecția” (Bălți), Boris Boincean, a vorbit despre acest lucru în cadrul unei emisiuni realizate în studioul Radio Sputnik Moldova.

”Trebuie să restructurăm sectorul agricol. Aici mă refer la o combinație dintre sectoarele de producție vegetală și creșterea animalelor. Adică, este necesar să readucem în asolament „aurul verde”, cultura furajeră - lucerna, care va crea acest lanț comunicant", a spus Boincean.

Expertul insistă: Ministerul Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale din Moldova trebuie să înțeleagă clar că, fără un sector zootehnic dezvoltat, sectorul agricol al țării este un ratat. De asemenea, este necesară o strategie pe termen lung, care să indice în mod clar cât de mult lapte are nevoie Moldova, cât de multă brânză pentru a satisface pe deplin nevoile pieței interne și a trimite cantități semnificative de produse pentru export.

"Da, brânzeturile importate vor rămâne pe rafturi, trăim într-un spațiu economic deschis. Dar nu trebuie să neglijăm interesele economice ale țării, inclusiv dezvoltarea industriei producției de lactate și a fabricării brânzeturilor", a adăugat expertul.

Dacă guvernul țării se apropie acum de alocarea subvențiilor, pentru a sprijini acei fermieri care decid să investească în acest sector agricol care nu este pe deplin exploatat, produsele din Moldova vor putea concura cu  mărci alimentare europene foarte cunoscute în 10-15 ani, a conchis Boincean.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

119
Tagurile:
Elveția, Moldova, Boris Boincean
Тема:
Viața în Moldova (330)


Загрузка...
Сейсмограф

Cutremur semnificativ la hotar cu Moldova: Vrancea s-a trezit

0
(reînnoit 07:56 23.10.2020)
Un cutremur de adâncime în zona de foc a României, o magnitudine semnificativă după o perioadă de acalmie.

BUCUREȘTI, 23 oct – Sputnik. Un cutremur în zona seismică Vrancea a avut loc în această noapte, la ora 23:21:43.

Seismul s-a produs la adâncimea de 123km și a avut o magnitudine de 4 grade pe scara Richter.

Epicentrul este localizat în apropiere de localitatea buzoiană Gura Teghii, zonă din arealul seismic extrem de activ al României.

Deocamdată nu au fost raportate replici semnificative. În același timp, e de remarcat că este primul seism care depășește 3 grade Richter în ultima lună.

 ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU
ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, hotar, Vrancea, CUTREMUR


Загрузка...